Laurentiu Nistor și Dan Stoian - Foto Facebook
Laurentiu Nistor și Dan Stoian - Foto Facebook

Anul trecut, în decembrie, Consiliul Județean (CJ) Hunedoara a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre referitor la aprobarea „Studiului de oportunitate pentru delegarea activităților serviciului de salubrizare în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Hunedoara”. Titlul sugerează că președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, ar vrea să reorganizeze sistemul de management al deșeurilor pentru a elimina ilegalitățile constatate de Agenția de Mediu și Garda de Mediu Hunedoara.

În cele 159 de pagini ale studiului sunt analizate toate datele importante pentru derularea serviciului de salubrizare, de la estimarea cantităților de deșeuri care ar trebui colectate din fiecare localitate, la variantele de acoperire a costurilor, prin taxă specială sau tarif de salubrizare și chiar o „prognoză a planului tarifar în funcție de pragul de suportabilitate al Populației 2022-2032”.

Supriza vine din unele abordări contradictorii, pentru că deși titlul se referă la „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în Județul Hunedoara”, în care colectarea deșeurilor se face în patru zone (zona 1 – „Brad”, zona 2 – „Hațeg”, zona 3 – „Centru” și zona 4 – „Valea Jiului”), în text autorii susțin că atribuirea unor noi contracte de gestionare a deșeurilor ar trebui să se facă numai în „zonele 1, 2 şi 3, aşa cum sunt ele definite ȋn cadrul SMID”.

De ce nu e luată în calcul atribuirea contractului de salubrizare și în zona 4 – „Valea Jiului”? Sunt ceva interese la mijloc? Care e miza?

Scopul studiului - Serviciul de salubritate din „Hudețul” (Județul) Hunedoara „va fi împărțit pe 4 zone”
Scopul studiului – Serviciul de salubritate din „Hudețul” (Județul) Hunedoara „va fi împărțit pe 4 zone”

Scopul studiului. Oficial, ar fi vorba de o „cerință” a Legii 51

Studiul de oportunitate a fost realizat pentru Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor Județul Hunedoara” (ADI-SMID), prin care CJ Hunedoara administrează sistemul de salubritate din județ. Studiul a fost realizat de firma EPMC Consulting SRL Cluj în baza contractului nr 13/25.06.2021, încheiat cu asociația de dezvoltare.

Potrivit notei de fundamentare nr 23.425/28.12.2021, a ADI SMID Hunedoara, „elaborarea Studiului de Oportunitate este o cerinţă a Legii nr. 51/2006, a Serviciilor comunitare de utilităţi publice, scopul acestuia fiind de a fundamenta şi stabili soluţiile optime de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare”.

La articolul 32, aliniatul (2), al Legii 51 se spune că primăriile sau asociațiile de dezvoltare „vor asigura elaborarea şi vor aproba, în termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor ori de la primirea unei propuneri formulate de un investitor interesat, un studiu de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum şi documentaţia de atribuire a contractului de delegare a gestiunii”.

Deci Legea 51 prevede că un astfel de studiu se va realiza în anumite condiții. Prima dintre ele ar fi „în termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor”, dar o astfel de situație ar putea fi întâlnită la începutul funcționării unui sistem de salubrizare, iar în județul Hunedoara sistemul integrat de gestionare a deșeurilor funcționează în configurația actuală din 2017, după ce în 2015 a fost aprobat un alt „Studiu de oportunitate pentru delegarea activităților serviciului de salubrizare în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Hunedoara”.

A doua variantă ar fi elaborarea studiului după „primirea unei propuneri formulate de un investitor interesat”. Există un „investitor interesat”? Cine ar putea fi?

Trebuie să remarcăm că prevederile art 32, aliniatul (2), al Legii 51, referitoare la „delegarea gestiunii serviciilor” nu sunt o noutate, ele existau și în formele mai vechi ale legii, chiar și în 2015, când șefii CJ Hunedoara aprobau vechiul „studiu de oportunitate pentru delegarea activităților serviciului de salubrizare”. Dar să admitem că au profitat de o prevedere a legii ca să organizeze noi licitații pentru atribuirea contractelor de colectare a deșeurilor.

Regula de bază, prezentată și în studiu: „teritoriul județului Hunedoara a fost împărțit în 4 zone de gestionare a deșeurilor”

În studiu este prezentată cu date economice, statistici, prognoze, situația salubrizării din Hunedoara. De fapt, sunt reluate multe date din „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în Județul Hunedoara 2019-2025” și din „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în Județul Hunedoara 2020-2025”, ambele realizate tot de specialiștii de la EPMC Consulting SRL.

În general, autorii studiului se referă cu precizie la faptul că salubrizarea din Hunedoara este împărțită în patru zone: „conform prevederilor Acordului de Asociere în scopul gestionării serviciilor de salubrizare la nivel județean, au fost stabilite 4 zone de operare astfel: – zona Brad; – zona Hațeg; – zona Centrală; – zona Petroșani (adică Valea Jiului – n.red.)”.

La pagina 37, sunt prezentate tabele cu indicatorii de generare a deșeurilor în toate cele patru zone, iar la pagina 38 ni se spune că „pentru implementarea proiectului SMID Hunedoara, teritoriul județului Hunedoara a fost împărțit în 4 zone de gestionare a deșeurilor municipale, fiind prezentate cu număr de localități, locuitori din mediul urban și mediul rural, stații de transfer și stații de  sortare, toate cele patru zone, „Brad”, „Hațeg”, „Centru” și „Valea Jiului”.

Abatere de la regulă: vor fi licitații pentru atribuirea contractelor numai în zonele 1-2 și 3! De ce nu și în Zona 4 – „Valea Jiului”?

Pe măsura „adâncirii” analizelor, specialiștii de la EPMC Consulting SRL introduc în text și abordări contradictorii. Dacă în unele pasaje, ca cele prezentate mai sus, specialiștii din Cluj se referă la toate cele patru zone, în alte pasaje aceiași specialiști susțin că atribuirea contractelor de delegare a serviciilor de salubrizare, adică a contractelor de colectare a deșeurilor, ar trebui să se facă  numai în primele 3 zone („Brad”, „Hațeg”, „Centru”), nu și în „Valea Jiului”.

Spre exemplu, la pagina 12 ni se spune că „prezentul studiu de oportunitate reprezintă actualizarea documentelor similar aprobate anterior şi vizează delegarea serviciului de colectare şi transport a deşeurilor municipale generate în judeţul Hunedoara pentru zonele 1, 2 şi 3, aşa cum sunt ele definite ȋn cadrul SMID, și operarea instalaţiilor de transfer/sortare din zonele Brad și Hațeg”.

La pagina 10, o afirmație similară: „Activitățile serviciului de salubritate care fac obiectul delegării sunt: colectarea separată și transportul separat al deșeurilor municipale și a deșeurilor (…) operarea staţiilor de transfer din zonele Brad şi Haţeg și sortarea deșeurilor colectate separat ȋn cadrul staţiei de sortare Brad”.

Niciuna din aceste afirmații, despre delegarea serviciilor numai în cele trei zone, nu și în Valea Jiului, nu e susținută cu argumente tehnice. Se pune următoarea întrebare: motivul invocat pentru realizarea studiului, „cerința din Legea 51/2006”, este valabil numai pentru zonele 1-2 și 3, nu și pentru „Valea Jiului”?

O promisiune: contractul pentru Valea Jiului urmează să fie „amendat”

Evident, întrebarea este retorică, bineînțeles că cerința din Legea 51/2006 se aplică și la zona 4 – „Valea Jiului”. Acest lucru e recunoscut și de autorii studiului, care fac precizarea că „la momentul actual, pentru zona 4 Valea Jiului există un contract de delegare în derulare, acesta urmând a fi amendat pentru a fi aplicabile modificările legislative în vigoare și prevederile PJGD (Planul Județean de Gesionare a Deșeurilor – n red) Hunedoara”. Deci, nu acum, altă dată!

De ce va fi amendat contractul din zona 4 cu alt prilej? De ce nu este amendat, adică adaptat la prevederile Legii 51 acum, când „studiul de oportunitate” face o analiză a tuturor celor 4 zone ale sistemului și există modificările legislative invocate dar și „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor 2020-2025”, ambele valabile și pentru zonele 1-2 și 3, dar și pentru „Valea Jiului”?

De fapt, studiul pregătește terenul pentru o viitoare decizie a șefilor CJ Hunedoara

Alte documente ale CJ Hunedoarane oferă un prim indiciu. De fapt, „studiul de oportunitate” are rolul de a îi oferi șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, o motivație pentru scoaterea la licitație a contractelor pentru zonele 1-2 și 3.

În Referatul de Aprobare nr 105/04.01.2022, aprobat de președintele CJ Hunedoara este preluat pasajul din Studiul EPMC Consulting: „Potrivit documentelor transmise de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară SMID Județul Hunedoara în studiul de oportunitate sunt actualizate documentele similar aprobate anterior și vizează delegarea serviciului de colectare și transport a deșeurilor municipale generate în județul Hunedoara pentru zonele 1, 2 și 3, așa cum sunt ele definite în cadrul SMID, precum și operarea instalațiilor de transfer/sortate din zonele Brad și Hațeg”.

Astfel a fost găsită motivația perfectă pentru scoaterea la licitație a contractelor numai pentru zonele 1-2 și 3. Președintele CJ Hunedoara va putea spune „așa ne-au recomandat specialiștii care au realizat studiul!”. Dacă nu exista studiul, era mai complicat să explici o astfel de măsură, dar mai ales de ce nu intră „la pachet” și zona „Valea Jiului”.

Miza aprobării „studiului”: contractele pentru zonele 1-2 și 3 sunt în valoare de aproape 450 milioane lei

Și în acest caz ajungem în cele din urmă la bani. La capitolul „5.3. Previziuni privind valoarea estimată a Contractului de delegare”, nu apare deloc zona 4 – „Valea Jiului”, dar sunt estimate valorile contractelor pentru zonele 1-2 și 3 pentru o perioadă de 10 ani.

O primă variantă este de atribuire, pentru 10 ani, a unui singur contract pentru toate cele trei zone. În primul an, valoarea contractului este de 36,89 milioane lei, în al doilea an valoarea crește la 40,03 milioane, în anul trei se ajunge la 41,31 milioane lei și tot așa, până în al 10-lea an, când e estimată o valoare a contractului pentru cele trei zone (1-2 și 3), de 49,9 milioane de lei. Pentru toți cei 10 ani, valoarea totală (fără TVA) a contractului este de 442.661.156 de lei.

În varianta atribuirii a câte unui contract pentru fiecare zonă, valorile totale pentru întreaga perioadă de 10 ani sunt următoarele: pentru zona 1, valoarea totală a contractului este de 53.079.765 lei, în zona 2 contractul e de  45.312.109 lei, iar în zona 3 valoarea contractului este de 344.269.281 lei. Ajungem la aceeași valoare, de  442 milioane de lei. Fără TVA.

Atribuirea unor contracte în valoare de aproape 450 de milioane de lei, din bani publici, este o miză importantă.

La capitolul reciclării deșeurilor, autorii studiului au rămas în urmă cu câțiva ani

Dacă principala „misiune” a fost îndeplinită fără prezentarea unor argumente, studiul EPMC Consulting este la fel „subțire” și la mai multe capitole „tehnice”, la care nu e loc de interpretări, totul bazându-se exclusiv pe date, prevederi legale, etc. Spre exemplu, la secțiunea despre obligațiile administrației publice locale, e menționată Ordonanța de Urgență nr 196/2005 privind Fondul pentru mediu. În anexa a II-a a ordonanței sunt prevăzute obiectivele minime ale reciclării.

Citește și Exclusiv! Cum se acordă sporul de excelență în Poliția Română

Spre exemplu, în forma modificată a ordonanței 196, din iulie 2018, la hârtie și carton obiectivul este reciclarea a 60% din deșeuri în 2022, de 65% în 2023 și de 70% în 2024, în 2025 obiectivul fiind reciclarea a 75% din deșeuri. La plastic, obiectivele reciclării cresc de la 55% în 2022 la 65% în 2025, iar la metal și sticlă trebuie să se ajungă de la 50-60% în 2022 la reciclarea a 70% din deșeuri în 2025.

Însă în studiu sunt menționate obiectivele de acum câțiva ani, de înainte de 2018, fără vreo specificare a fracției deșeurilor, carton, plastic, sticlă sau metal. Obiectivele menționate în studiu sunt de reciclare a deșeurilor în procent de 35% în 2018, 42% în 2019 și 60% în 2020. Numai că suntem în anul de grație 2022, iar anul 2020, care reprezintă „viitorul” în studiul comandat de CJ Hunedoara, s-a încheiat în urmă cu doi ani.

Directiva Comisiei Europene nr 94/62
Parte din Directiva nr 94/62 a Comisiei Europene

Sunt menționate și niște obiective ceva mai ambițioase, ca reciclarea la carton să ajungă la 60% în perioada 2019-2022 și la 75% în 2025, iar la plastic reciclarea să fie de 22,5% în 2022 și de 50% în 2025, dar nu sunt obiective ale activităților de sortare și tratare a deșeurilor în cadrul SMID Hunedoara. Aceste „ținte” sunt precizate la capitolul în care e menționată Directiva nr 94/62 a Comisiei Europene referitoare la ambalaje și deșeuri din ambalaje și este un obiectiv ce trebuie atins de „operatorii economici care pun pe piață ambalaje”. Deci e o obligație a IMM-urilor, nu a operatorilor cu care încheie contracte CJ Hunedoara.

Dezastru și la capitolul legislație! Autorii studiului au ignorat mai multe legi și acte normative importante

Autorii studiului au mari carențe și la capitolul dedicat legislației din domeniul serviciilor publice de gestionare a deșeurilor. Se face precizarea că studiul are la bază mai multe legi și sunt menționate Legea 51, a Serviciilor comunitare de utilități publice și Legea nr 101/2006, a Serviciului de salubrizare a localităților, dar sunt ingnorate în totalitate mai multe acte normative, în special de dată recentă, apărute în 2021, anul elaborării studiului.

Nu găsim în studiu nicio mențiune despre Ordonanța de Urgență 92/2021, referitoare la regimul deșeurilor, care abrogă Legea nr. 211/2011, cu toate modificările şi completările ulterioare și nici vreo referire la Legea nr. 249/2015,  privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi deșeurilor de ambalaje. A mai fost ingnorată Ordonanţa nr 6/2021, referitoare la reducerea impactului anumitor produse de plastic asupra mediului. Nu a beneficiat de o mică atenție din partea celor de la EPMC Consulting SRL nici HG nr 1.074/2021, referitoare la stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare neutilizabile.

Ce dezbatere publică?!… Pentru zonele 1-2 și 3 va fi un singur contract, deci va apare un singur „investitor interesat”!

Dezbaterea publică se va încheia pe 21 februarie, dar la CJ Hunedoara s-a stabilit ce se va întâmpla încă de pe 4 ianuarie, când au fost luate câteva decizii importante.

Spre exemplu, cei de la EPMC Consulting SRL Cluj au prezentat cele două variante de atribuire a contractelor pentru zonele 1-2 și 3, în prima variantă fiind un singur contract pentru toate cele trei zone, a doua varintă fiind „3 zone – 3 contracte”. Din punct de vedere financiar, nu e vreo diferență, în ambele cazuri valoarea contractelor cadru fiind estimată la 442 de milioane de lei.

Dar în Raportul de Specialitate nr 106/04.01.2022, elaborat de Compartimentul de management integrat al deșeurilor din cadrul CJ Hunedoara, se precizează clar, cu subiect și predicat, că va fi un singur contract pentru toate cele trei zone:

„Prin studiul de oportunitate, pentru realizarea serviciului de colectare și transport a deșeurilor municipale la nivelul întregului județ, se recomandă delegare prin 2 contracte de delegare, pentru cel mult 2 operatori, care vor acoperi astfel județul:
– Contract 1 – 1 operator pentru zonele 1 Brad, 2 Hațeg și 3 Centru
– Contract 2 – 1 operator pentru zona 4 de colectare Valea Jiului”, se spune în raport.

În Raportul de Specialitate de pe 4 ianuarie 2022 se spune clar, ca va fi un singur contract pentru zonele 1-2 și 3
În Raportul de Specialitate de pe 4 ianuarie 2022 se spune clar, ca va fi un singur contract pentru zonele 1-2 și 3

Raportul de specialitate a fost semnat și parafat pe 4 ianuarie. Așadar, decizia era luată înainte de finalul dezbaterii publice. Cu siguranță că hotărârea CJ va fi aprobată fără probleme, va urma licitația și peste 2-3 luni vom afla cine este „investitorul interesat”!

VIATicu CIOBOTARU
SURSĂZiarul de Investigații
Articolul precedentGabriela Firea: „Bunicii materni prezintă disponibilitate în asigurarea creșterii și dezvoltării bio-psiho-sociale corespunzătoare a minorului”
Articolul următorGeorge Simion: „Nu e o crimă să faci live pe Facebook şi nici să îl atingi pe ministru”