Organele judiciare şi serviciile de informaţii nu mai pot primi datele stocate de către furnizorii de comunicaţii electronice, a decis Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit presshub.ro. Furnizorii de servicii telecom nu vor mai avea voie să colecteze de la abonați informații cu caracter personal. Potrivit CCR, companiile de telefonie nu mai pot furniza organelor judiciare și serviciilor de informații orice informații privitoare la listingurile comunicațiilor mobile ale persoanelor din România. Este vorba inclusiv de modalitățile de plată, echipamente și adresele IP.

Potrivit deciziei CCR, companiile de telefonie pot reține doar datele despre facturare sau comercializare, doar cu acordul clienților

Noile prevederi care extindeau interceptările în România au fost contestate la CCR de către USR și Avocatul Poporului. Pe  data 18 mai 2022, judecătorii CCR au decis că o serie de prevederi sunt neconstituționale.

În motivarea dată publicității marţi de CCR, se subliniază care sunt organele de urmărire penală stabilite prin Codul de Procedură Penală. Iar în ceea ce privește retenția datelor, CCR explică, având în vedere că România nu are o lege în domeniu, de la publicarea prezentei decizii, organele de urmărire penală, instanțele și serviciile de informații nu mai pot primi datele stocate de furnizorii de comunicații electronice.

Furnizorii de servicii telecom nu vor mai avea voie sa colecteze de la abonati informatii cu caracter personal

Directiva 2006/24/CE a fost declarată nevalidă prin Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene iar în urma controlului de constituţionalitate, Legea nr.82/2012 a fost declarată neconstituţională în integralitatea sa, prin Decizia nr.440 din 8 iulie 2014. Luând act de aceste decizii, Curtea a constatat că activitatea de reţinere şi folosire a datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţelele de comunicaţii publice „devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european, cât şi al celui naţional” (paragraful 78).

Cu privire la critica de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art.152 din Codul de Procedură Penală, care prevedeau, la data efectuării controlului, posibilitatea organelor de urmărire penală, cu autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, de a solicita unui furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice sau unui furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului „transmiterea datelor reţinute, în baza legii speciale privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor”, Curtea a reţinut că, „în condiţiile inexistenţei unei legi care să reglementeze procedura reţinerii şi stocării datelor, art.152 din Codul de procedură penală rămâne fără aplicabilitate practică, dar această împrejurare nu se constituie într-un viciu de neconstituţionalitate, textul urmând a deveni incident imediat ce este adoptată o nouă lege referitoare la reţinerea datelor”.

Scandal la Spitalul Județean Călărași, din cauza asistentelor îmbrăcate provocator