Corina Crețu, europarlamentar și raportor pe Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, a aruncat un ochi pe proiectul Planului Național de Redresare și Reziliență și, chiar dacă îl consideră o ocazie aproape unică pentru ca România să iasă la liman, a găsit câteva hibe. Eurodeputatul arată că „pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o șansă de a recupera decalaje istorice față de alte țări europene”, însă a remarcat că există o anumită „opacitate”.

Potrivit acesteia, PNRR a fost lipsit de o dezbatere reală, iar informațiile reale oferite publicului larg au fost sensibil puține.

Corina Crețu face referire la detaliile negocierilor care vor avea loc între Comisia Europeană și Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, dar și la faptul că proiectul propus cuprinde mai mult date generale. Însă aceasta subliniază că, indiferent care va fi situația, este de preferat ca autoritățile publice locale să aibă proiecte deja scrise și care să poată primi finanțare atunci când va fi cazul, pentru că nu e timp de pierdut.

„Toate statele europene au adoptat aceste planuri în baza unor dezbateri, sau măcar în urma prezentării acestui Plan în Parlamentele naționale. Cred că era nevoie și în cazul României de o dezbatere largă, la care să participe cât mai mulți specialiști, dar și cetățeni care să își spună punctul de vedere. Cel puțin subiectele privind domeniul sănătății, al educației și al infrastructurii de transport (autostrăzi și modernizarea căii ferate) ar fi trebuit, în opinia mea, să beneficieze de o mult mai mare transparență.
Înțeleg, totodată, că Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost mandatat să negocieze cu Comisia Europeană, dar nu știm ce se va negocia și nici pentru care dintre proiecte se va negocia. Cred că aceste lucruri ar trebui să fie comunicate. Mai multe clarificări ar fi utile.

La o primă lectură, vedem că PNRR cuprinde proiecte foarte generoase, dar în același timp foarte generale – ceea ce mă tem că va permite ca factorul politic să joace un rol important în alocarea acestor fonduri. Sper ca cetățenii să nu fie privați de șansa dezvoltării localității lor doar din cauza culorii politice a primarilor. E foarte important, așadar, să existe proiecte bine scrise, mature, realiste – de care din păcate România duce lipsă în acest moment. În plus, trebuie să avem în vedere că implementarea acestor proiecte trebuie realizată până la 31 august 2026, deci avem doar 5 ani la dispoziție, iar responsabilitatea este exclusiv a Statelor Membre.
Sper să nu ne prindă termenul-limită cu aceste proiecte nefinalizate. Ratarea acestei șanse istorice ar fi o mare dezamăgire pentru toți românii
”, avertizează Corina Crețu.