Problemele apar atunci când sunt furate sistematic cantități foarte mari, de sute sau mii de tone de motorină. Astfel de „tunuri” sunt posibile la instituții la care transportul este o activitate de bază și la consumuri foarte mari e mai greu sesizabilă sustragerea unor mari cantități de motorină. Pe 15 noiembrie, Parchetul Militar a reținut 7 militari și un angajat civil de la Baza NATO de la Mihail Kogălniceanu pentru furturi de motorină. Acest caz confirmă că se fură permanent chiar și kerosenul avioanelor NATO. Anul trecut, DIICOT a reținut mai mulți militari și civili de la Baza NATO care din 2017 până în 2021 au furat din stocurile Guvernului Statelor Unite, mii de tone de kerosen și motorină, echivalentul a 130 de cisterne, în valoare de peste 2 milioane de dolari.
Alt exemplu este la flota de la Dunăre a statului, adică la compania națională Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, din subordinea Ministerului Transporturilor, care se ocupă de asigurarea condițiilor de navigație pe sectorul românesc al Dunării. Compania de navigație a statului are o flotă de zeci de nave care sunt într-o continuă mișcare pe Dunăre. Consumurile de motorină sunt imense și este posibil ca o parte din motorină să fie furată. Recordul la furt de motorină a fost omologat în 2013 de Poliția Transporturi din Galați: din stocurile AFDJ au dispărut 120 de tone de motorină în 21 de zile.
Parchetul Judecătoriei Galați a efectuat o anchetă în acest caz, în 2018 a trimis în judecată zece angajați ai AFDJ, dar acum, în decembrie 2022, după 10 ani de la constatarea „dispariției” celor 120 de tone de motorină, procesul este în etapa audierii inculpaților și e foarte probabil că vom asista la prescrierea faptelor.
De la legendele furturilor de motorină de la AFDJ la zvonul „dispariției” a 700 de tone
Furturile de motorină de la AFDJ Galați au intrat în folclorul urban, au iscat multe legende despre vilele și averile ale celor care au dat „tunurile”, dar nu au existat dovezi concrete că se fură cantități mari. AFDJ are o flotă de nave care asigură condițiile de navigație pe sectorul românesc al Dunării, de la Baziaș la Sulina. Motorina este utilizată și de navele care asigură dragarea albiei Dunării pentru asigurarea adâncimii de navigație, de navele care asigură semnalizarea, dar și de navele care, iarna, sparg sloiurile de gheață, ca să se poată naviga.
Furturile de motorină sunt posibile dacă nu sunt respectate procedurile. Spre exemplu, la dragarea albiei Dunării, scoaterea aluviunilor pentru asigurarea adâncimii de navigație, există în dotarea AFDJ trei nave speciale de tip „Donaris”, care pot determina volumul aluviunilor dragate printr-o aplicație prin satelit. „Ziarul de Investigații” a mai scris despre constatările Corpului de Control al Ministerului Transporturilor, care în urmă cu câțiva ani a descoperit că șefii din AFDJ au suspendat procedura și au introdus o modalitate empirică de calcul a aluviunilor dragate, ca să permită raportările false. Raportările false duc și la false consumuri de motorină și așa apar „rezervele” de motorină.
În lumea marinarilor din Galați se zvonea în urmă cu câțiva ani că de la AFDJ ar fi dispărut 700 de tone de motorină, cantitate alocată pentru spargerea sloiurilor de pe Dunăre, dar nu s-a intervenit, Dunărea fiind blocată de ghețuri din ianuarie până în martie. Nu se știe dacă cele 700 de tone au existat, dar zvonul a circulat.
Constatările Poliției Transporturi: au dispărut 120 de tone de motorină în 21 de zile
După mulți ani de controverse pe tema furturilor de motorină de la AFDJ a apărut și dosarul penal care a așternut o tăcere apăsătoare pe culoarele AFDJ. O echipă de la Poliția Regională Transporturi din Galați a descins la bordul tancului petrolier „Brazi”, nava AFDJ acostată la Dana nr 56 din Portul Galați. Este un depozit de carburanți plutitor. Motorina achiziționată de AFDJ este adusă cu cisternele la Dana nr 56 și transferată în tancurile de motorină ale navei „Brazi”, din care sunt alimentate celelalte nave.
Pe data de 28 august 2013, în jurul orei 11.00, pe nava „Brazi” au descins poliţiştii de la „Transporturi”, care au măsurat cantitățile de motorină din tancurile navei. Cantitățile găsite la bord au fost comparate cu evidențele contabile și constatările unui control de gestiune care fusese realizat pe 7 august 2013, iar din aceste verificări rezulta că în cele 21 de zile au „dispărut” 123.301 litri, adică peste 120 de tone de motorină.
La câteva minute după controlul Poliției, comandantul navei „Brazi” s-a sinucis, aruncându-se în Dunăre
Constatările Poliției Regionale Transporturi i-au fost comunicate comandantului tancului petrolier „Brazi”, Pavel Motoc, care avea în fișa postului şi atribuţiuni de gestionar al stocurilor de motorină și lubrifianți pentru flota AFDJ.
Când a aflat că este acuzat de lipsa celor 120 de tone de motorină, în valoare de peste un milion de lei, comandantul navei „Brazi” a luat decizia să își pună capăt zilelor. Potrivit marinarilor de la bordul navei, după plecarea polițiștilor Pavel Motoc a coborât pe cheu și a dat mai multe telefoane. După ora 13.30 nu a mai fost văzut de nimeni.
Misterul dispariței sale a fost deslușit trei zile mai târziu, când trupul său a fost găsit în apele Dunării, în zona terminalului Unicom Oil. Poliţiştii de la „Transporturi”, criminalişti şi un medic legist au scos la mal trupul neînsufleţit, care a fost recunoscut de soția și fiul său. „Cadavrul a fost identificat în prezenţa soţiei şi a fiului. Nu sunt suspiciuni de violenţe”, preciza medicul legist.
Un dosar complicat, cu un rechizitoriu de 126 de pagini și 26 de volume de documente probatorii
Dispariția celor 120 de tone de motorină a făcut obiectul dosarului penal nr 7.246/P/2013, anchetat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați. Verificarea documentelor contabile de la AFDJ și audierile în acest dosar au durat aproape trei ani, până în vara lui 2016.
Pe 10 iunie 2016, procurorii de la Parchetul Judecătoriei Galați au reținut șase angajați ai AFDJ, pentru care procurorii au cerut arestarea preventivă. Instanța a respins cererea, dar după zece zile a dispus plasarea celor șase sub control judiciar pentru 60 de zile. Ancheta a continuat cu suspecții în stare de libertate.
După doi ani, în iunie 2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați a trimis dosarul în judecată. Ancheta a fost finalizată printr-un rechizitoriu de 126 de pagini și 26 de volume cu documente probatorii. Erau acuzați de abuz în serviciu inginerii Liviu Zota, Ionel Laurențiu Pilaf, Emil Satnoianu și Melania Boșcăneanu, șefa Biroului Calitate Mediu, economistele Ioana Ciornăcrilă, Eugenia Mocanu, Mariana Daniela Ioan și Iancu Elena, precum și referenții Monica Sin și Marius Virgil Decuseară. Toți au fost acuzați de comiterea în formă continuată infracțiunii de abuz în serviciu, conform art 297 CP, dar pentru o parte dintre ei procurorul de caz a reținut și comiterea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, conform art 35 CP.
Corupți sau fraieri? Inginerii din AFDJ semnau orice hârtie li se băga sub nas, deși știau că se fură motorina
Din rechizitoriul Parchetului Judecătoriei Galați se conturează foarte clar concluzia că furturile de motorină de la AFDJ Galați au fost facilitate de „letargia” caracteristică multor instituții publice, la care funcționari destul de bine plătiți nu își fac treaba. Fiecare dintre funcționarii acuzați de abuz în serviciu aveau un rol în gestionarea stocurilor de carburanți, ar fi trebuit să verifice și să menționeze în documente cantitățile de motorină încărcate pe nava „Brazi”, dar preferau să semneze documentele care le erau băgate sub nas.
Evidența cantităților de motorină cumpărate de AFDJ era realizată de o comisie înființată prin decizia nr 310/19.12.2012 a directorului Mircea Răzvan Cristea. Comisia era condusă de inginerul Laurențiu Pilaf, membri fiind inginerul Emil Satnoianu și inginera Melania Boșcăneanu. Membrii comisiei aveau obligația de a verifica corectitudinea înscrierii în documente a cantităților de motorină și lubrifianți achiziționate de AFDJ și îmbarcate pe nava „Brazi”, dar nu aveau chef să-și părăsească birourile și să asiste la descărcarea cisternelor cu motorină.
Spre exemplu, pe 11 – 13 februarie membrii comisiei ar fi trebuit să participe efectiv la descărcarea a 8 cisterne, să verifice avizul de însoțire a mărfii și tichetele de descărcare de la debitmetrele cisternelor și să întocmească nota de recepție (NIR). Cei trei membri ai comisiei nu au asistat la descărcare motorinei, dar au semnat NIR-urile întocmite de comandantul navei „Brazi”.
Concluzia procurorilor a fost că gestionarul stocurilor de motorină, comandantul navei „Brazi”, a profitat de comoditatea membrilor comisiei: „Făptuitorului Pavel Motoc i-a fost înlesnită acoperirea și continuarea activității de delapidare prin darea unei aparențe de conformitate a recepțiilor efectuate de inculpații Pilaf Laurențiu, Boșcăneanu Melania și Satnoeanu Emil Romi prin neîndeplinirea atribuțiilor stabilite prin decizia nr 310/2012”.
În aceste condiții, devine credibilă varianta că cele 120 de tone de motorină nu ar fi dispărut de la bordul navei „Brazi”, pentru că era posibil ca o parte din cantitatea aprovizionată să nu mai fie încărcată în tancurile navei. N-ar fi observat nimeni dacă în loc de 17 cisterne de motorină au ajuns la navă doar 10.
Furturile de motorină încurajate și de contabilele AFDJ-ului
Potrivit rechizitoriului, furturile de motorină au avut loc cu complicitatea angajatelor de la compartimentul de contabilitate, respectiv Eugenia Mocanu, economist coordonator al Compartimentului Control Financiar de Gestiune și Mariana Daniela Ioan, economist la Direcția Căi Navigabile.
„Cele două au început un așa zis control financiar de gestiune la nava Brazi. Conform probelor administrate s-a stabilit că în realitate inculpatele au derulat un control total formal, limitându-se fără nicio justificare obiectivă la verificarea superficială a documentelor puse la dispoziție de făptuitorul Motoc Pavel”, se spune în rechizitoriul Parchetului Judecătoriei Galați.
Funcționarii cercetați penal supravegheau ancheta Poliției: „lasă-i să muncească degeaba. Ce dacă e de la Poliție”
În rechizitoriu există și câteva stenograme ale unor convorbiri telefonice între cei implicați. Una din stenograme dezvăluie cum funcționarii cercetați penal supravegheau ancheta Poliției. Stenograma convorbirii dintre „ZL” (Liviu Zota – n red) și „făptuitorul AA (decedat)”, un alt funcționar implicat, demonstrează că ei știau perfect ce documente caută polițiștii:
„ZL: Și vor să caute pe anii din urmă…
AA: Mă, mă…
ZL: De aici zic, le-aș fi dat adresa aia să nu mai caute.
AA: Nu măi, nu măi! Nu le da! Lasă, lasă să se potmolească și să muncească degeaba. N-ai minte băi, scuză-mă. Lasă să muncească degeaba. Păi dă-mi peste cap cu ea, uite-mă băiatule. Vezi de treabă!
ZL: O, o da acum, a stat mai puțin de un an desfășurat.
AA: Lasă să muncească, să scrie, să amenințe, să facă, luăm niște parale de te doare mintea. Și ce dacă e la poliție”.
În alte patru dosare au fost cercetați doi directori ai AFDJ, ofițerii de la Căpitănia Portului Galați și patru vameși
Din dosarul penal nr 7.246/P/2013 au fost disjunse alte patru dosare. În primul dosar, Mircea Răzvan Cristea, director general al AFDJ la data descoperirii fraudei, era acuzat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, conform art 297 CP, acest dosar fiind trimis pentru cercetări la Poliția Transporturi din Galați. În alt dosar, Dorian Dumitru, care a devenit ulterior director general al AFDJ, a fost acuzat de mărturie mincinoasă în ancheta Parchetului Judecătoriei Galați, dosarul fiind preluat de Biroul Protecție Internă de la IPJ Galati
Al 3-lea dosar a fost disjuns pentru cercetarea penală a ofițerilor de la Căpitănia Portului Galați, acuzați de fals intelectual și participație improprie la înșelăciune, iar în alt dosar au fost cercetați 4 inspectori vamali de la Biroul de Supraveghere a Produselor Accizabile din Direcția Regională Vamală Galați, care au fost acuzați pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual și abuz în seviciu.
Surpriză! AFDJ Galați era asigurată și împotriva furturilor de motorină și și-a recuperat o parte din pagubă de la Omniasig SA
În dosarul nr 12.657/233/2018, aflat pe rolul Judecătoriei Galați, s-au constituit parte civilă AFDJ Galați și compania de asigurări Omniasig SA, care vor să recupereze prejudiciul de 1.047.218 lei, contravaloarea motorinei „dispărute”.
De fapt, AFDJ mai are de recuperat doar o mică parte din acest prejudiciu, pentru că cea mai mare parte din pagubă a fost „decontată” de compania de asigurări. AFDJ Galați avea încheiată cu Omniasig SA polița Seria D nr 80.386, pentru asigurarea navei „Brazi”. În baza acestei polițe, AFDJ Galați a încasat de la Omniasig SA suma de 876.319 lei, ce reprezintă o parte din valoarea motorinei furate. Acum, în proces, Omniasig vrea să recupereze suma de peste 870.000 de lei achitată AFDJ-ului, iar AFDJ vrea să recupereze restul prejudiciului, adică 170.899 lei.
Concluzia este că prin polița încheiată cu Omniasig pentru nava „Brazi”, AFDJ Galați era asigurată și împotriva furturilor de motorină de pe navă, pentru că i-a fost achitată despăgubirea deși motorina nu a dispărut nici în urma unui incendiu, nici ca urmare a unui accident naval, ci pentru că a fost furată!
Conducerea AFDJ, în „silenzio stampa”
„Ziarul de Investigații” a cerut punctul de vedere al actualei conduceri a AFDJ, instalată anul trecut. Dar și noii șefi ai AFDJ păstrează „legea tăcerii” în legătură cu ilegalitățile flagrante ale conducerilor precedente, care au păgubit statul cu milioane de lei.
„AFDJ Galati nu dorește să aducă atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în dosarul nr 12657/233/2018 aflat pe rolul Judecătoriei Galați, Secția Penală”, se spune în răspunsul semnat de directorul general, Angela Ivan.
Un proces care se îndreaptă spre termenul prescrierii faptelor
Dosarul penal 7.246/P/2013 a fost trimis în judecată în iunie 2016. Procesul a început cu o avalanșă de contestații, printre altele pentru că nu mai există un prejudiciu din moment ce AFDJ a încasat de la Omniasig SA despăgubirea de 870.000 de lei. A fost contestată și competența Parchetului Judecătoriei Galați, în favoarea DNA Galați.
Pe 9 decembrie 2019 Judecătoria Galaţi a anulat rechizitoriul și a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea mai multor prevederi din Codul de Procedură Penală. În 2020, Judecătoria Galați a reluat procesul cu o chestiune procedurală inedită. La cererea inculpaților a cerut Parchetului Judecătoriei Galați „să comunice pentru fiecare inculpat în parte faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată și urmările presupuselor fapte”.
S-a ajuns la un dosar cu lungimea de câțiva metri, un volum de documente greu de administrat de un complet de judecată. Acum, după cinci ani de judecare a cauzei, procesul este abia în etapa audierii părților. E foarte posibil ca procesul să se prelungească și dosarul să fie închis din cauza prescrierii faptelor. Mai ales că furtul de motorină de la AFDJ a fost „decontat” de compania de asigurări.
Ar trebui să li se comunice și oficialilor Statelor Unite de la Baza NATO de la Mihail Kogălniceanu că în România furturile de motorină sunt oarecum tradiționale și de obicei rămân nepedepsite și ar fi mai bine ca, pentru a evita noi pagube de milioane de dolari, Guvernul Statelor Unite să încheie o poliță de asigurare pentru benzenul și motorina aduse pentru misiunile NATO.
