Cea mai modernă navă de război a Turciei, TCG Heybeliada, a
găzduit luni în portul Constanţa ceremonia de semnare a primei “frăţii”
internaţionale pentru modernizarea fregatelor achiziţionate de la
britanici. Companiile din domeniul militar din Turcia STM, Havelsan,
Aseslan au parafat cu Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații SRL
Bucureşti un protocol în vederea participării la licitaţia deschisă de
MapN în sistemul electronic de achiziţii publice pentru etapa a doua de
modernizare a fregatelor “Regele Ferdinand” şi “Regina Maria”.
Sunt bani mulţi la mijloc: 839 milioane de lei, fără TVA (aproape
190 milioane de euro). Ca un paradox, naşterea primului consorţiu
destinat licitaţiei pentru fregatele româneşti de vârsta a treia s- a
produs la bordul unei nave ultramoderne, construită după tehnologia
Stealth.
TCG Heybeliada, deşi este mult mai mică decât
distrugătoarele britanice invizibile, arată totuşi potenţialul Turciei
de a ţine pasul cu ultimele tehnologii din domeniul militar naval.
Sistemul de navă-robot cu amprentă radar redusă nu este accesibil
oricui, costurile sunt imense, dar odată construieşti o astfel de navă,
poţi să defilezi cu capul sus oriunde în lume.
Britanicii au
distrugătorul HMS Duncan, la rândul lor americanii au construit
distrugătorul Zumwalt, iar francezii se mândresc cu fregata La Fayette.
Rusia a dezvoltat de asemenea clasa de fregate stealth Admiral
Gorshkov.
La polul opus, România trage de trei fregate ponosite:
fostul distrugător “Mărăşeşti” şi cele două nave tip 22, cumpărate cu
bani grei de la britanici şi care nu au nicio rachetă la bord.
Scump, doamnă, scump
Aşa cum am menţionat mai sus etapa a doua de modernizare a
fregatelor costă 190 milioane de euro. Dacă socotim că, la momentul
achiziţiei de la britanici, în 2003, a navelor “Regele Ferdinand” şi
“Regina Maria” statul român a plătit 134 milioane de euro, afacerea
celor două fregate sare de 300 milioane de euro.
Reamintim că
”Regele Ferdinand” și ”Regina Maria” au fost achiziționate în anul 2003
de la BAE Systems. Marina Regală a Marii Britanii scosese cele două nave
din serviciu înaintea perfectării contractului de vânzare-cumpărare.
A
doua etapă a programului de modernizare era planificată îniţial pentru
anii 2008-2009, interval în care fregatele urmau să își primească
armamentul principal, reprezentat de rachetele antinavă și antiaeriene
precum și înlocuirea sistemelor radar cu unele mai moderne, dar
lucrările au fost abandonate.
Modernizarea navelor se va realiza, în
mod obligatoriu, în România, ca cerinţă de securitate a aprovizionării,
potrivit art. 1 alin. (1) şi art. 50 din OUG nr. 114/2011, coroborate cu
art. 346 alin. (1) din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene,
fiind aprobată de CSAT prin Memorandumul cu tema: Programul multianual
„Fregata multifuncțională- modernizare etapa a II-a”.
Cu alte
cuvinte, câştigătorul licitaţiei va trebui să caute un şantier
autohton, unde să monteze noile sisteme de armament. Luni, la ceremonie,
reprezentantului Centrului pentru Servicii de Radiocomunicații i-a
ieşit porumbelul pe gură. Răspunzând întrebărilor presei referitoare la
implicarea Şantierului Naval Constanţa, controlat de omul de afaceri
Gheorghe Bosânceanu, în etapa a doua de modernizare a fregatelor Doru
Bancu, reprezentantul CSR, a declarat: “Probabil, pentru că este un din
componentele naţionale, vitale pentru asemenea combinaţie. Probabil
pentru că va fi un element necesar pentru orice consorţiu pentru a intra
şantierul naval”.
CSR, o SRL abonată la contracte grase cu STS
Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații SRL a făcut zeci de
milioane de lei din contracte cu Serviciul de Telecomuniicaţii Speciale,
ministere şi unităţi militare. Nu întotdeauna a participat la
licitaţii, ci a câştigat multe contracte prin procedura de negociere
fără anunţ de participare.
Multă vreme, unul dintre asociaţii CSR a
fost jurnalistul Bogdan Chireac, care însă a renunţat la această
calitate după dezvăluirile presei despre câştigurile nu tocmai ortodoxe
ale acestei SRL care activează în domeniul informaţional.