Lipsa indicatorilor de performanță a instaurat în rândurile majorității bugetarilor opinia că oricum salariul intră pe card ca o obligație a statului față de angajații săi și munca la stat se poate rezuma la o minimă respectare a fișei postului. Rezultatul acestei atitudini este scăderea eficienței instituțiilor, dar în multe cazuri dezinteresul angajaților aduce și pagube importante banului public.
Spre exemplu, la Galați, dezinteresul funcționarilor primăriei a produs bugetului local o „gaură” de câteva milioane de lei în cazul unei singure investiții, construirea unei stații de tratare a apelor uzate. Funcționarii municipalității nu au fost în stare să asigure serviciile de pază a stației de epurare dintr-un cartier de 15 blocuri ANL și s-au trezit că, în 2010, echipamentele au fost furate de hoții de fier vechi înainte ca stația de epurare să fie pusă în funcțiune.
În 2017, în același cartier a fost începută construirea unei noi stații de epurare, dar abia acum, după 4 ani, când au fost deja depășite trei termene de finalizare a lucrărilor, funcționarii din Primăria Galați și-au dat seama că stația de tratare ar trebui să aibă și o gură de evacuare a apelor tratate. Pe 28 ianuarie a fost aprobată alocarea fondurilor și vor urma proiectul, caietul de sarcini, licitația, semnarea contractului și în cele din urmă construirea conductei și a gurii de evacuare. Astfel, punerea în funcțiune a noii stații de epurare, programată inițial pentru 2019, ar putea avea loc cel mai devreme în 2022, adică la 17 de ani de la începerea, în 2005, a construirii primei stații de epurare.
Hoții de fier vechi, mai „harnici” decât bugetarii. Au furat prima stație de epurare înainte de a fi pusă în funcțiune
În 2005, începea construirea primei stații de tratare a apelor uzate pentru cele 15 blocuri ANL din Cartierul „Dimitrie Cantemir”. Cartierul respectiv are o situație ciudată. Este un cartier al Galațiului, dar e situat în județul Brăila. Prin HG 512/2002, Guvernul Năstase a transferat o suprafață de 1.000 ha, situată în judeţul Brăila, pe malul Siretului, din proprietatea ADS în proprietatea Consiliului Municipal Galaţi. Scopul era construirea unui cartier care să unească Galaţiul şi Brăila. Acolo au fost construite 15 blocuri ANL, care de la darea lor în folosință, prin 2005-2006, deversează dejecțiile în Siret, în apropierea confluenței cu Dunărea.
Licitația din 2005 pentru construirea stației de tratare a fost câştigată de Unicom SA Galaţi. Între primărie şi Unicom a fost încheiat contractul nr 69.728/05.07.2005, în valoare de 2.215.090 lei, fără TVA, plus 358.798 lei dobânzi aferente creditului furnizor. Lucrările trebuiau finalizate în 36 de luni, însă Primăria Galaţi a pus la dispoziţia constructorului terenul abia pe 26.10.2006 și lucrările au început în martie 2007.
A fost achiziţionat echipamentul staţiei de epurare, Adipur Denipho SAC 5000, pentru care Primăria Galaţi a decontat Unicom SA 1.425.390 lei. A urmat un episod din celebrul război Brăila-Galați. Pentru că baronul de Brăila, Gh Bunea Stancu nu era de acord cu transferul la Galați a celor 1.000 ha de pe teritoriul Brăilei le-a dat ordin oamenilor săi să blocheze toate construcțiile. Prin adresa nr 536/10.03.2008, Inspectoratul de Stat pentru Construcţii Brăila a sistat lucrările. Până la clarificarea situației, firma Unicom a păstrat organizarea de șantier.
În 2010, s-au produs inundaţii și apele au pus stăpânire şi pe zona staţiei de tratare. Unicom SA a anunțat Primăria Galați că retrage organizarea de șantier și implicit și paznicii. După ce apele Siretului s-au retras, echipamentele montate au fost furate de hoţii de fier vechi. Au ajuns la fier vechi înainte de a fi puse în funcţiune. Abia după aproape un an, în ianuarie 2011, funcţionarii primăriei şi-au adus aminte de staţia de epurare de pe malul Siretului, dar la faţa locului mai era doar ceea ce nu îi tentase pe hoţi: fundaţia de beton. Prin adresele 14.984/09.02.2011 şi 6.140/20.01.2012, Primăria Galaţi a cerut ca Unicom SA să ducă echipamentele achiziţionate în depozitul primăriei, de pe str Zimbrului, dar nu mai erau prea multe de adus: țevi, șuruburi, piulițe, rămase de la lucrări.
Cum să construiești o stație de epurare care să nu aibă și o evacuare? La Primăria Galați se poate și asta!
În 2017, a fost începută construirea unei noi stații de tratare a apelor uzate din Cartierul „Cantemir”, în baza unei finanțări de 3,2 milioane lei de la Ministerul Dezvoltării. Investiția este necesară pentru că Galațiul a rămas probabil singurul oraș european care mai deversează dejecții în Siret și implicit, în Dunăre. „Apele uzate menajere nu sunt epurate fiind deversate direct în râul Siret, iar colectorul de canalizare, DN 1000 mm, are căminele de vizitare inundate, deteriorate, fără capace, iar colectorul este colmatat neavând pantă de scurgere”, se spune în raportul de specialitate al Primăriei Galați de pe data de 20 ianuarie 2021.
Lucrările la noua stație ar fi trebuit să dureze doi ani și punerea în funcțiune ar fi trebuit aibă loc în 2019. Acel termen a fost amânat pentru 2020, dar a intervenit și o nouă amânare, pentru februarie 2021, un termen care de asemenea nu va fi respectat, dar nu pentru că executantul, firma SC Edas Exim SRL Bucureşti, nu și-ar fi făcut treaba, ci din vina funcționarilor din Primăria Galați. După trei ani de la începerea lucrărilor, când stația de tratare ar fi trebuit deja să funcționeze, „șefii” din Primăria Galați și-au dat seama că o astfel de stație de ar trebui să aibă și o conductă de evacuare.
E o gafă imensă ca abia la momentul în care stația trebuie să fie pusă în funcțiune să se constate că nu s-a gândit nimeni ce se va întâmpla cu apele „curate”, care ies din stația de tratare. Să le iei cu cisterna? Să uzi gazonul? Dar de unde atâta gazon? În cazul noii stații de la Galați soluția este evacuarea în Siret, printr-o conductă de 1.180 de metri și o „gură de evacuare”.
Pe 28 ianuarie 2021, primarul Ionuț Pucheanu a supus aprobării Consiliului Municipal Galați un proiect de hotărâre pentru „aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul Amenajare gura de evacuare in râul Siret a apelor uzate din statia de epurare cartier Dimitrie Cantemir”. Valoarea totală a investiției este 1.237.274 lei, banii fiind alocați de la bugetul local. Durata de realizare a investitiei este de 12 luni. Termen final: 2022! Adică la 17 ani de la începerea construirii primei stații de epurare.
Ce salarii au bugetarii din Primăria Galați care nu s-au gândit că stația de epurare ar trebui să aibă și o evacuare
Să aruncăm o privire și pe pe lista salariilor încasate de bugetarii care comit astfel de gafe. Majorările salariale de acum doi ani au produs un puternic dezechilibru între sectorul public și economia privată. Salariul mediu brut lunar din administraţia gălăţeană a crescut în 2020, față de 2016, cu 3.639 de lei, de la 4.248 la 7.887 lei. În economia locală, salariul mediu brut lunar a crescut cu 1.621 de lei, de la 2.505 la 4.126 lei, dar foarte puțini gălățeni se pot lăuda cu astfel de venituri. În raport cu 2016, fondul de salarii al Primăriei Galați a crescut cu 9,3 milioane, ajungând la 19,5 milioane lei.
Potrivit grilei de salarizare, un director din Primăria Galați are un salariu de 12.160 lei, un șef de serviciu încasează 10.638 lei, iar un șef birou are un salariu de 10.485 lei. Salariul unui consilier sau inspector debutant este 4.200-4.400 lei, dar cei cu vechime pot ajunge până la 7.231 lei. Un simplu referent încasează de la 3.005 la 4.574 lei, iar un referent de specialitate are un salariu de 5.280 lei.
Să vedem și care sunt salariile „șefilor” implicați în realizarea proiectului noii stații de tratare, adică cei care au luat decizii și au semnat hârtiile.
-Principalul „șef”, care ar fi trebuit să supravegheze construirea stației de epurare este șeful Direcției Dezvoltare Infrastructură și Lucrări Publice, Cristian Capețis, care a încasat, potrivit declarației de avere nr 413/02.06.2020, salarii în valoare de 107.549 lei.
-Șefa Direcției Investiții, Violeta Pavlenco, a încasat, potrivit declarației de avere nr 158/08.05.2020, salarii în valoare de 110.246 lei.
-Șefa Direcției Financiar-Contabilitate, Mariana Câmpeanu, a încasat în 2019, potrivit declarației de avere nr 409/29.05.2020, salarii în valoare de 117.125 lei și „alte venituri”, tot de la Primăria Galați, în sumă de 5.784 lei.
-Potrivit declarației de avere nr 356/26.05.2020, șeful Direcției Patrimoniu, Ionel Burtea a încasat în 2019 salarii în valoare de 101.324 lei, alți 7.800 lei pentru activitatea în Comisia OUG nr 68, dar și 3.504 lei ca indemnizații pentru comisii concurs. În total, lui Burtea i-au intrat pe card 112.628 lei.
-Șefa Serviciului Evidența Patrimoniului și Cadastru, Laura Bucă, a încasat potrivit declarației de avere nr 343/26.05.2020, salarii în valoare de 85.960 lei,
-Șefa Biroului de Gestiune și Evidență a Patrimoniului, Mariana Manu, a încasat, potrivit declarației de avere nr 149/07.05.2020, salarii în valoare de 75.709 lei, plus 1.925 pentru comisii concurs.
-Șeful Serviciului Juridic, Nicolae Costache, a încasat potrivit declarației de avere nr 365/27.05.2020 salarii și indemnizații pentru comisii de concurs în valoare de 99.854 lei.
-Și „last but not least” îl avem în fruntea echipei decidenților pe primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, care potrivit declarației de avere din data de 25.05.2020, care nu are un număr de înregistrare, a încasat salarii în valoare de 131.412 lei. În total, acești „șefi” din Primăria Galați, care aveau pe fișa postului evitarea pagubelor aduse bugetului local, au încasat din salarii 858.192 lei.
Funcționarii și „șefii” din Primăria Galați aveau salarii uriașe și pe vremea în care hoții de fier vechi le „demontau” prima stație de epurare
Să facem și o întoarcere în timp, în perioada 2006-2010, când era construită prima stație de epurare din Cartierul „Cantemir”. Pe atunci, în Primăria Galați erau 56 de „șefi”, 20 de directori și 36 șefi de serviciu, care încasau pe lângă indemnizaţii de conducere de până la 50%, sporuri de vechime de 25%, sporul de calculator de 15%, sporul de antenă de 10% și un spor de 75% dacă lucrau la proiecte cu finanțări europene. Un director ajungea la un venit lunar de 1.000-1.500 de euro. La aceste salarii se adăugau prime și stimulente consistente.
În topul salariilor conducea Elena Lovin, șefa Direcției Fiscalitate, cu încasări de 95.447 lei/an, urmată de directoarea economică Doina Stamate, cu salarii de 89.771 lei/an și Costel Hanță, șeful Direcției Pograme și Proiecte Europene, cu salarii de 76.386 lei/an. În top mai erau Viorica Palade, șefa Direcţiei de Administraţie Publică Locală, cu încasări salariale de 70.416 lei/an și Viorel Mancaş, șeful Serviciului Informatizare, cu salarii de 70.154 lei/an.
Dar, pe lângă salarii, directorii şi şefii de serviciu din Primăria Galaţi au încasat în perioada 2006-2008 şi prime consistente. Numai în 2010, valoarea totală a primelor a fost de 1,06 milioane lei! Directoarea economică a primăriei, Doina Stamate, a încasat, pe lângă salarii, prime în valoare de 16.000 de lei în 2006, de 34.000 lei în 2007 și de 41.800 lei în 2008. Șefa Direcției Administrație Publică Locală, Viorica Palade, a încasat în 2006 prime în valoare de 7.600 de lei, în 2007 a încasat 22.700 de lei, iar în 2008 a luat prime în valoare de 41.600 de lei.
Viorel Mancaş, șeful Direcţiei de Informatizare, a încasat prime în valoare de 8.700 de lei (2006), 26.000 de lei (2007) şi 38.200 de lei (2008). Mariana Vrânceanu, șefa Direcţiei Gestiunea Patrimoniului, a luat prime în valoare de 5.800 de lei (2006), 23.000 de lei (2007) şi 37.700 de lei (2008). Elena Lovin, șefa Direcţiei de Taxe şi impozite a încasat prime în valoare de 11.300 lei în 2006, de 26.300 lei în 2007 şi de 36.200 lei în 2008. Elena Tomşa, de la Direcţia de Urbanism, a primit prime de 6.200 de lei (2006), 15.400 de lei (2007) şi 34.600 de lei (2008). Costel Hanţă, șeful Direcţiei Proiecte Europene, a încasat prime şi stimulente în valoare de 13.500 lei în 2007 şi de 33.000 de lei în 2008.
Nu au fost uitați nici funcționarii de rând. În primele 4 luni din anul 2010, adică exact în perioada în care hoții de fier vechi „demontau” prima stație de epurare, un număr de 106 funcţionari ai primăriei au încasat prime în cuantum de 15 % din salariul de bază. În baza Contractului Colectiv de Muncă, un număr de 396 de funcţionari din Primăria Galați au încasat prime pentru „ţinută decentă”, în cuantum de 600 de lei pe trimestru, adică de 2.400 de lei anual.
La Galați, numărul locurilor de muncă din administrație s-a triplat
În concluzie, salariatul la stat are privilegiul unui statut aparte, pentru că salariul intră pe card indiferent de ce face sau nu face. Orice gafă a sa este acoperită tot din bani publici. În acest context, este explicabil, mai ales în orașele în care industria a fost distrusă, cum este Galațiul, exodul angajaților de la privat la stat.
Potrivit datelor Patronatului IMM-urilor din Galați, în ultimii douăzeci de ani, la Galați au fost desființate 49.000 de locuri de muncă în industrie, dar s-au triplat locurile de muncă în administrație, care au crescut de la 6.000 la circa 19.000. Traseele acestui exod sunt cunoscute: clientelism politic, nepotism, șpăgi!
