La începutul lui 2020, pandemia de Coronavirus a început să ajungă la urechile oamenilor și să devină un subiect dezbătut pe larg atât în presa centrală, cât și în presa locală din țară. Conform unui raport publicat de Google, aferent anului trecut, căutările legate de COVID-19 s-au clasat pe primele poziții în cadrul principalelor categorii monitorizate. Astfel, termenul „Coronavirus” a fost al doilea cel mai căutat pe Google în anul 2020.

Și la categoria „Ce este…?”, pandemia de COVID-19 și-a făcut simțită prezența și a generat două dintre cele mai populare cinci căutări, și anume „Ce este Coronavirus” și „Ce este pandemia”. Mai mult decât atât, la categoria „Cum se face?”, cei mai căutați termeni au fost „cum se poartă masca” și „cum se manifestă Coronavirus”.

Primul caz de COVID-19 în România

Un articol publicat pe 26 februarie 2020 de Digi24 anunța primul caz de infectare cu noul Coronavirus în țara noastră, în județul Gorj. Conform informațiilor apărute în presă la acea vreme, o persoană de naționalitate italiană, în vârstă de 71 de ani, infectată cu COVID-19 și confirmată ulterior de autoritățile din Italia ca fiind purtător al virusului, a ajuns în România, unde deținea un bar, infectând astfel una dintre persoanele angajate, în vârstă de 25 de ani.

La acel moment, informația a fost confirmată de ministrul Sănătății, Victor Costache, dar și de secretarul de stat Raed Arafat, directorul Departamentului pentru Situații de Urgență. Conform unei declarații publice din acea perioadă, făcută de Raed Arafat, bărbatul infectat locuia cu alte șapte persoane adulte în casă, care au intrat mai apoi în carantină.

Ulterior, tânărul de 25 de ani a fost transportat la Institutul „Matei Balș” din București, iar cetățeanul de naționalitate italiană a fost confirmat ca fiind „pacientul zero” în România.

Pandemia în România

Un an și trei luni mai târziu, pandemia de Coronavirus este cap de afiș în majoritatea publicațiilor online, iar desfășurarea de forțe întrece orice așteptări la nivel național, dar și internațional. Conform informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică, publicate de Mediafax pe 1 mai 2021, bilanțul persoanelor infectate cu COVID-19 în România a ajuns la 1.056.572 de persoane, dintre care peste 992.000 au fost declarate vindecate.

Același bilanț arată că, la nivel național, au decedat 28.194 de oameni, dar și că în intervalul 30 aprilie 2021 – 1 mai 2021 au fost confirmate 1.307 cazuri noi de infectare cu noul Coronavirus și 85 de decese, dintre care 36 de bărbați și 49 de femei.

Conform statisticilor publicate pe platforma JHU CSSE COVID-19 Data, cea mai neagră zi din istoricul pandemiei din România a fost pe 19 noiembrie 2020, atunci când 10.108 cazuri de infectare cu noul Coronavirus au fost confirmate în doar 24 de ore.

Conform informațiilor apărute pe platforma geo-spatial.org, de la începutul pandemiei de Coronavirus și până în momentul de față, cele mai multe decese au fost înregistrate în municipiul București (1.917), pe următoarele locuri regăsindu-se județele Bihor (1.286), Prahova (1.215), Timiș (1.207), Cluj (560) și Ilfov (337).

Legat de numărul de cazuri înregistrate, municipiul București este cap de listă, cu 180.156, urmat de județele Cluj (156.142), Timiș (53.415) și Ilfov (44.283).

Principalele cauze de deces în România

Ca urmare a solicitărilor venite din partea trusturilor de presă din România, la data de 19 ianuarie 2021, Institutul Național de Statistică (INS) a pus la dispoziția publicului datele cu privire la cauzele principale de deces în perioada ianuarie-noiembrie 2019 și anul 2020. Cum era de așteptat, raportul prezentat de INS nu oferă o cifră exactă a deceselor cauzate de COVID-19 în România, acestea fiind incluse în categoria de boli ale aparatului respirator.

Astfel, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul 2020, bolile aparatului respirator (inclusiv COVID-19) reprezintă una dintre principalele cauze de des în România, alături de bolile aparatului circulator, tumorile, bolile aparatului digestiv și leziunile traumatice, otrăvirile și alte consecințe ale cauzelor externe.

Decese România anul 2020

Locul 1 – boli ale aparatului circulator, cu un total de 143.109 de persoane

Locul 2 – decese provocate de tumori, cu un total de 45.547 de persoane

Locul 3 – Bolile aparatului respirator (inclusiv infectările cu COVID-19) au provocat, în anul 2020, un total de 30.373 de decese

Locul 4 – decese provocate de bolile aparatului digestiv, 13.732

La polul opus, cele mai puține decese au fost provocate de unele afecțiuni a căror origine se situează în perioada perinatală (385 de cazuri), tulburări mentale și de comportament (337 de cazuri), malformații congenitale, deformații și anomalii cromozomiale (310 cazuri) și cauze de sarcină, naștere și lăuzie (3 cazuri).

Pandemia de COVID-19 la nivel mondial

Conform unui raport publicat pe Worldometers, la nivel global au fost confirmate, până în momentul de față, un număr total de 152,11 milioane de cazuri de infectare cu noul Coronavirus, dintre care 129,42 milioane de persoane s-au vindecat. La nivel GLOBAL, pandemia de COVID-19 a provocat aproximativ 3,231 milioane de decese, din totalul aproximativ de 8.863.470.125 de oameni, adica aproximativ 0,0364%.

Informațiile publicate pe site-ul Worldometers arată că Statele Unite ale Americii au înregistrat, până în acest moment, cel mai mare număr de decese cauzate de COVID-19, și anume 590.055. Următoarele două țări afectate de pandemie sunt Brazilia (404.287 de decese) și Mexic (216.907 de decese).

Următoarele națiuni care au înregistrat cele mai multe decese provocate de infectarea cu noul Coronavirus sunt India (211.853 de decese), Marea Britanie (127.517 de decese), Italia (120.807 de decese), Rusia (110.520 de decese), Franța (104.514 de decese), Germania (83.542 de decese) și Spania (78.216 de decese).

Același site arată că România se clasează pe poziția 21 după numărul de decese provocate de COVID-19, cu 1.056.572 de cazuri confirmate și 28.194 de persoane care au decedat în urma infectării. România se află, la acest capitol, peste țări ca Ungaria (27.701 de decese), Canada (24.219 de decese) sau Bulgaria (16.399 de decese).

Cauze de deces în țările cele mai afectate de COVID-19

În momentul de față, conform platformei Worldometers, cele mai afectate trei țări de pandemia de Coronavirus sunt Statele Unite ale Americii, care au înregistrat 590.055 de decese. SUA sunt urmate de Brazilia, cu un număr de 404.287 de decese, și Mexic, cu un total de 216.907 de decese.

La nivelul Statelor Unite ale Americii, în anul 2019, conform Centers for Disease Control and Prevention, principala cauză de deces au fost bolile cardiovasculare, cu 659.041 de victime. Cancerul a provocat 599.601 de victime în același an, în SUA, în timp ce accidentele (răni fatale provocate neintenționat, inclusiv în incidentele rutiere) au dus la moartea a 173.040 de persoane.

În anul 2020, conform JAMA Network, bolile cardiovasculare au continuat să provoace cel mai mare număr de decese, cu un total de 690.882 de victime. Cauza secundară de deces în Statele Unite al Americii a fost cancerul cu un număr de 598.932 de victime, în timp ce pandemia de Coronavirus și-a găsit locul în clasament, iar infectările cu COVID-19 au provocat al treilea cel mai mare număr de victime din țară, cu un total de 345.323 de decese.

La nivelul Braziliei, conform The Brazilian Report, în perioada 2014-2018, cele mai multe decese au fost cauzate de cancer, cu o medie anuală de 18.642 de victime; accidente vasculare cerebrale (AVC), cu o medie anuală de 8.703 victime; și infarct, cu o medie anuală de 8.190 de victime. Pe următoarele trei locuri se regăsesc și cauze de deces precum pneumonia (7.426 de cazuri în medie pe an), bolile aparatului digestiv (5.777 de cazuri în medie) și diabetul (5.417 de cazuri în medie).

Pandemia de COVID-19 a lovit puternic Brazilia în anul 2020. Ca o comparație, conform unor informații publicate în The Brazilian Report, infectarea cu noul Coronavirus a dus la moartea unui număr de 22.985 de persoane doar în luna mai 2020, fiind anul trecut principala cauză de deces la nivel național.

Legat de Mexic, a treia cea mai afectată națiune la nivel mondial de COVID-19, principala cauză de deces, în perioada 2005-2009, a fost diabetul, cu un total de 70.517 de victime, afecțiune care a continuat să producă cele mai multe decese inclusiv în anul 2019. A doua cauză de deces în Mexic sunt bolile de inimă, cu un număr de 56.027 de victime între 2005 și 2009, fiind urmate de bolile cerebrovasculare, care au provocat 29.277 de decese în aceeași perioadă, conform Pan American Health Organization.

Referitor la anul 2020, Mexic a înregistrat, în perioada ianuarie-august, un total de 683.823 de decese, număr aflat în creștere față de primele opt luni din anul 2019 (un total de 499.784 de decese). Infectarea cu COVID-19 a fost, în anul 2020, principala cauză de deces în Mexic, cu 108.658 de victime înregistrate în primele opt luni ale anului.

Bolile de inimă (141.873 de victime) și diabetul (99.733 de victime) sunt cauzele care se regăsesc pe următoarele două locuri în clasamentul cauzelor de deces cu cele mai multe victime în primele opt luni din 2020.

Procesul de vaccinare la nivel global

Conform informațiilor puse la dispoziție pe site-ul Our World In Data, Israelul este națiunea cu cel mai mare procent din populație vaccinată până la această dată cu cel puțin una dintre doze, de 62,31%. Pe următoarele locuri se află Marea Britanie (49,85%) și SUA (42,38%).

Chile (41,83%), Bahrain (39,78%), Ungaria (39,07%), Uruguay (32,85%), Serbia (28,73%), Germania (23,70%), Franța (21,01%), Turcia (15,87), Brazilia (13,14%) și India (8,79%) completează clasamentul națiunilor cu cel mai mare procent al populației vaccinată până la data de 28 aprilie 2021.

Aceleași date publicate pe site arată că România se poziționează pe locul 11 la nivel internațional cu privire la procentul cetățenilor imunizați cu cel puțin o doză de vaccin, procentul fiind de 16,07% la data de 26 aprilie 2021. Pe continent, rata de vaccinare este de 20,05%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene este de 22,14%.

VIACiprian PARDĂU
SURSĂZiarul de Investigații
Articolul precedentGabriela Firea, atac la PMB și Guvern
Articolul următorDrogat cu metadonă, un bucureștean a vrut să scape de dosarul penal cu 500 de euro. A primit în schimb cătușe