Media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6,69, pe o scară de la 1 la 10, arată un studiu de specialitate publicat cu ocazia Zilei Tineretului. Sondajul a măsurat câteva aspectele esenţiale ale vieţii tinerilor, respectiv cât de fericiţi sunt, care este gradul de siguranţă pe care îl au în oraşul în care trăiesc şi care sunt lucrurile care pot fi îmbunătăţite. Nivelul cel mai ridicat de fericire a tinerilor români este înregistrat în Iaşi, în timp ce valoarea cea mai redusă este în Constanţa, potrivit studiului. Dacă cel mai ridicat nivel de fericire a tinerilor este înregistrat în Iaşi, Cluj-Napoca este considerat cel mai curat şi unit oraş, Iaşiul fiind cel mai accesibil. Studiul „Tineri după pandemie: Oraşe Fericite” a fost realizat pe un eşantion de peste 5.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, din cele şase capitale ale tineretului din România: Cluj-Napoca, Târgu Jiu, Timişoara, Bacău, Constanţa, Baia Mare şi Iaşi.
Lipsa unei locuinţe, o problemă pentru foarte mulţi tineri
Tinerii care au participat cercetare au punctat nivelul de fericire din oraşele lor cu 5,99 (din 10 puncte posibile), gradul de siguranţă resimţit fiind peste medie (6,63/10), iar pentru proactivitate oraşele au primit un punctaj de 6,25/10. Analiza realizată de Consiliul Tineretului din România arată faptul că majoritatea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiesc împreună cu părinţii (57,8%, faţă de 49,4% în medie în UE-27, conform Eurostat). Vârsta medie la care aceştia pleacă de la locuinţa părintească este de 27,9 ani. 8,4% dintre tinerii români, cu vârste între 15 şi 29 ani, trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuinţa, 64,7% dintre tineri locuiesc în gospodării supraaglomerate (raportat la 27,5%, media UE), iar 21,9% suferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinţei (6,5% media UE). Analiza de specialitate arată că, din 2015 până în 2020, costul închirierii unei locuințe a crescut cu 10,1%. 6 din 10 tineri consideră că oraşele lor s-au adaptat eficient contextului pandemic, două din şase persoane dorind să se implice în viitor în acţiuni de voluntariat pentru a contribui la dezvoltarea oraşului lor.
Guvernanţa programului „Capitala Tineretului din România” – în cadrul căruia a fost făcută această cercetare – este formată din Consiliul Tineretului din România, Federaţia Tinerilor din Cluj, Grupul PONT şi Banca Comercială Română.
