Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, poate răsufla uşurat. Magistrații Curții de Apel Galați au respins marți, ca nefondată, cererea procurilor DNA care ceruseră înlocuirea măsurii arestării la domiciliu, aplicată lui Bunea Stancu, cu măsura arestării preventive.
Decizia Curții de Apel Galați este definitivă. Procurorii DNA Galați au cerut arestarea preventivă a lui Bunea Stancu, din cauză că inculpatul ar fi luat legătura, în mod indirect, cu suspectul Vasile Soare, directorul firmei Concivia, la care președintele CJ este acționar. În acest fel, inculpatul a încălcat una dintre măsurile dispuse prin încheierea din data de 8 august 2014 a Tribunalului Galați, respectiv interdicția să comunice cu ceilalți inculpați, suspecți sau martori.
Miercuri, Bunea Stancu va fi prezent la Tribunalul Galați, unde se va discuta situația lui juridică, în condițiile în care pe 6 septembrie expiră cele 30 de zile de arest la domiciliu, moment în care procurorii DNA ar putea cere din nou arestarea preventivă, iar avocații înlocuirea arestului la domiciliu cu punerea sub control judiciar. Tribunalul Galați a decis vineri, 8 august, ca președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, și vicepreședintelele CJ, Florin Mija, să fie arestați la domiciliu, după ce fuseseră reținuți de procurorii DNA, fiind acuzați de abuz în serviciu în formă continuată și de conflict de interese. Alături de cei doi a fost reținut și șeful biroului Achiziții publice din aceeași instituție, Nicolae Moisiu. Vicepreședintele CJ Florin Mija și șeful de la Achiziții, Nicolae Moisiu, au fost membri în comisiile de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice la data faptelor și sunt acuzați de abuz în serviciu în formă continuată. DNA susține că, în perioada 2009-2010, Gheorghe Bunea Stancu, ordonator principal de credite, și ceilalți doi inculpați și-au încălcat atribuțiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziții publice, pentru realizarea unor obiective de interes local și județean, organizate de CJ Brăila.
Potrivit rechizitoriului, modul în care au fost organizate și derulate procedurile de achiziție publică în perioada de referință a condus la situația ca trei societăți comerciale să dețină monopolul lucrărilor licitate de CJ Brăila, fiind practic singurele firme care participă și câștigă contracte pe plan local și județean.
