Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a dat asigurări că refugiaţii din Ucraina beneficiază de toate serviciile medicale.
„Beneficiază de toate serviciile medicale, ca şi cetăţenii români. Există o anumită diferenţiere. Fiindcă 90 de zile pot să stea pe teritoriul României ca turişti, beneficiază de toată gama de servicii medicale. Dacă între timp sau la sfârşitul acestui interval solicită statutul de refugiat, atunci intră în vigoare prevederile legate de refugiaţi. În principiu, ei beneficiază de toate categoriile de servicii medicale de care au nevoie”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Echipe medicale ale direcţiilor de sănătate publică sunt în judeţele de frontieră, dar şi în zonele unde sunt îndrumaţi refugiaţii, pentru a face evaluarea medicală a refugiaților ucraineni. Potrivit ministrului Rafila, nu se face testarea în frontieră.
„Direcţiile de sănătate publică acţionează în toate judeţele de frontieră prin echipe medicale care se găsesc atât în frontieră, cât şi la nivelul locaţiilor în care sunt îndrumaţi refugiaţii, dacă sunt locaţii unde există un număr semnificativ de persoane. Cei care doresc pot beneficia şi de serviciile de sănătate publică, de testare şi de vaccinare. Nu se face testarea în frontieră”, a explicat Alexandru Rafila.
El a adăugat că refugiaţii din Ucraina care au diferite boli, cum ar fi afecțiuni oncologice, vor beneficia de tratament.
„Un lucru foarte important care ne preocupă şi se operaţionalizează chiar în cursul zilei de astăzi este îndrumarea către anumite servicii medicale de specialitate pentru pacienţii care vin din Ucraina care ar putea să aibă patologii oarecum speciale. Mă refer aici la servicii de oncologie, servicii de dializă sau tratament pentru persoanele infectate HIV-SIDA. (…) Pentru cei care vin fără să solicite statutul de refugiat, ei beneficiază de asistenţă medicală pe baza unui acord reciproc care este în vigoare de foarte mult timp, din 1961, şi Ucraina, ca stat care urmează fostei Uniuni Sovietice, cetăţenii ei beneficiază de aceste servicii pe bază de reciprocitate. Şi cetăţenii români, în condiţii normale, beneficiază de aceleaşi lucru în Ucraina. (…) CNAS constituie, în acest moment, un registru special în care să fie înscrişi aceşti pacienţi care vin din Ucraina. Trebuie să existe o evidenţă, încât să se poată face fără probleme decontarea serviciilor medicale de care ei trebuie să beneficieze”, a susţinut ministrul.
România are peste 3.100 de paturi de spital pregătite pentru răniții din Ucraina
Ministerul Sănătăţii a identificat 3.152 de paturi de spital, unde cetăţenii ucraineni care ar putea fi răniţi în conflictul din ţara vecină, indiferent dacă sunt civili sau militari, vor putea primi îngrijiri medicale.
Cele mai multe paturi au fost alocate în judeţele de graniţă cu Ucraina, respectiv Satu Mare, Maramureş, Suceava, Iaşi, Vaslui, dar şi în marile centre universitare. În Capitală, pot fi puse la dispoziţie 570 de paturi.
“Am identificat un total de 3.152 de paturi, defalcate pe tipuri de specialităţi: neurochirurgie – 224, ORL – 254, chirurgie oromaxilofacială – 80 şi aşa mai departe pentru fiecare specialitate, care ar putea să constituie o mână de ajutor pentru persoanele care pot să fie rănite în Ucraina, indiferent de statutul lor, fie că sunt persoane civile, fie militare. Sigur, spitalele militare sunt pregătite, au altă organizare, dar sistemul public de sănătate din România este la dispoziţia răniţilor din Ucraina”, a declarat Rafila.
