Ciolacu, după ce CCR a dispus renumărarea voturilor la alegerile prezidențiale:„Românii au dreptul să știe adevărul!”

Autor

29 noiembrie 2024

Decizie controversată a Curții Constituționale a României (CCR), după ce judecătorii au dispus renumărarea voturilor de la primul tur al alegerilor prezidențiale.

Ieri, CCR a transmis Biroului Electoral Central o solicitare de reverificare şi renumărare a voturilor exprimate la alegerile prezidenţiale, stabilind ca termen data de 1 decembrie, ora 22.00, pentru trimiterea versiunii scanate a proceselor-verbale prin e-mail, ceea ce a dus la concluzia că, în spatele deciziei, este „mâna” PSD.

Însă liderul demisionar al social democraților, pierzător în turul 1 și pe care l-ar putea avantaja renumărarea voturilor, afirmă că nu are niciun amestec. Cu toate acestea, ieri, Marcel Ciolacu a subliniat că „românii au dreptul să știe adevărul”.

„În ziua de 28 noiembrie 2024, Plenul Curții Constituționale a examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian Vasile Terheș (Dosar nr. 3671F/2024), și având în vedere art. 146 lit. f) din Constituție, art. 3 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și art. 37 și 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu unanimitate de voturi, a dispus:

Reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024.

Înaintarea rezultatelor reverificării și renumărării Curții Constituționale de către Biroul Electoral Central.

Termen de judecată pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14.00.

În aceeași ședință, Plenul Curții Constituționale a respins, ca tardivă, cu unanimitate de voturi, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu (Dosar nr. 3672F/2024).

Totodată, în Dosarul nr. 3670F/2024, a stabilit termen pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14.00”, a transmis CCR.

Și, cum, vorba aceea, unde-i ordin nu-i tocmeală, Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României (BEC) din anul 2024 a decis în consecință.

Astfel, potrivit unui comunicat al BEC, „Birourile electorale judeţene, Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate şi Birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti preiau, în baza unui proces-verbal, buletinele de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule rezultate în urma alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024 de la Tribunalul competent sau de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare, după caz.

Totodată, Birourile electorale judeţene, Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate şi Birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti desigilează sacii cuprinzând materialele electorale menţionate, consemnează operaţiunea de desigilare într-un proces-verbal şi asigură verificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule din cadrul secţiilor de votare din aria de competenţă a acestora, exprimate atât prin prezenţa alegătorului la secţia de votare, cât şi prin corespondenţă, unde este cazul, şi comunică Biroului Electoral Central rezultatul acestor activităţi”.

Urmare a acestor două comunicări și a discuțiilor privind amestecul PSD, Marcel Ciolacu a ținut să explice pe Facebook că nu are nicio legătură cu rațiunile CCR sau BEC – „Cum funcționează manipularea:

Dacă PSD câștigă, înseamnă că vrea toată puterea;

Dacă PSD pierde, se comportă cu demnitate și nu face circ precum alții cu tot felul de contestații, înseamnă că “știu ei ceva”;

Dacă un europarlamentar, ales pe listele AUR, contestă la CCR și CCR dă o decizie în UNANIMITATE de renumărare a voturilor, înseamnă că e pus de PSD, care vrea să fure;

Dacă USR umblă în sacii cu voturi sau ține oamenii în stradă la 40 de grade că vor ei să renumere, se numește un demers DEMOCRATIC!

Eu și toți oamenii de bună credință din țara asta ne-am săturat de propaganda asta grețoasă! Știți ceva?! Românii au dreptul să știe adevărul! Tot adevărul!
Trebuie să știm clar dacă votul a fost viciat. Mai direct: dacă s-a FURAT!

Pentru asta, recomand Biroului Electoral Central să permită în regim de urgență acreditarea tuturor asociațiilor civice, în special a celor care deja au fost prezente în birourile electorale și au experiență în alegeri, care doresc să participe ca observatori independenți în procesul de renumărare a voturilor de la alegerile prezidențiale.

Iar dacă cineva a furat, să răspundă în fața românilor! Și ca să se liniștească propaganda: dacă se demonstrează în urma renumărării că am fost dezavantajat vă anunț că oricum mă retrag din această cursa pentru președinția României. 𝐍𝐮 𝐯𝐫𝐞𝐚𝐮 𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐨𝐢! Nu mă interesează.
Vreau doar ca românii să afle adevărul, care este mai important decât candidatura mea. Și apoi românii vor ști să îi pedepsească pe cei care au furat, mai repede decât o vor face instituțiile!

Iar colegilor mei și tuturor românilor onești și muncitori le mai spun atât: cea mai importantă luptă este pe 1 decembrie! Locul 1 la alegerile parlamentare înseamnă ca viitorul guvern să aibă premier PSD! Adică continuarea proiectelor începute și dezvoltarea acestei țări!
Pentru viitorul României – LA LUPTĂ!”.

Ciolacu a avut și un „Later edit”, după ce a observat că „propaganda și-a mai adăugat un punct pe listă”, asigurând, „ca să fie clar pentru toată lumea” – „Eu sunt aici să lupt, nu îmi trebuie locul 2 la masa verde. Cu toții avem nevoie de adevăr!”.

Astăzi, ședință CCR; pe agendă – contestarea rezultatelor alegerilor prezidențiale de duminică

Autor

Ștefana Teodoreanu

28 noiembrie 2024

La distanță de o săptămână și câteva zile de turul 2 al alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională a României (CCR) se întâlnește pentru a discuta asupra sesizărilor privind problemele din turul 1.

Astăzi, pe ordinea de zi a ședinței CCR se află două cereri de anulare a primului tur al prezidențialelor depuse de doi candidați, Cristian Terheș și Sebastian Popescu, clasați pe locurile 9 și 12.

Conform CCR, ședinţa de plen va începe la ora 11.00, în discuție fiind trei teme: „Confirmarea/ validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”, „Cerere de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Cristian Vasile Terheș” și „Cerere de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, formulată de Sebastian – Constantin Popescu”.

Cristian Terheș care a candidat la prezidențiale din partea Partidului Național Conservator Român, formațiune pe care o conduce, obținând 1,04% din voturi, iar Sebastian Popescu – susținut de Partidul Noua Românie – a obținut 0,16% din voturi.

Pe de o parte, Terheş a explicat că a cerut anularea primul tur de scrutin pe motiv că reprezentanţii USR au continuat campania electorală după ce era interzis de lege şi s-au înregistrat nereguli în privinţa voturilor acordate lui Ludovic Orban, ceea ce a influenţat ordinea candidaţilor clasaţi pe locurile doi şi trei, aspecte „care conduc la concluzia indubitabilă că pe data de 24 noiembrie 2024 primul tur al alegerilor prezidenţiale a fost fraudat, fraudă care a influenţat rezultatul respectivelor alegeri, în special în modul în care primii doi candidaţi au fost clasaţi după alegerile respective”.

„Am solicitat Curţii Constituţionale să se uite la aceste voturi care au fost date din pix de la candidatul Ludovic Orban către Elena Lasconi, pentru că diferenţa dintre cea clasată pe locul doi şi cel clasat pe locul trei este extrem de mică. Câteva voturi pot să facă diferenţa. (…)

Mai avem o situaţie interesantă în ceea ce priveşte pe candidatul Călin Georgescu. Şi dumneavoastră în presă aţi relatat, am văzut şi noi pe internet o serie de boţi care continuu chemau oamenii să iasă la vot şi să voteze cu un anumit candidat, atât în preziua votului, lucru interzis, cât, mai ales, în ziua votului.

Acum, diferenţa dintre dânsul, care a fost plasat pe primul loc, şi persoana a clasată pe locul doi e destul de mare, rămâne la latitudinea CCR să aprecieze dacă modul în care s-a făcut campania respectivă, care nu poate să fie negată, a influenţat sau nu rezultatul alegerilor”, a detaliat Terheș.

În același timp, Sebastian Popescu arată, în contestația depusă la CCR, că rezultatul alegerilor de duminica trecută a fost stabilit în urma unei fraude comise de Călin Georgescu, „prin finanţare ilegală a întregii campanii electorale, având susţinere din afara graniţelor ţării, din partea unor entităţi statale cu scopul de a destabiliza România”.

„Rezultatul alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie 2024 a fost stabilit în urma unei fraude comisă de candidatul independent Călin Georgescu, care (…) a ascuns sursele de finanţare, a înşelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale şi cu ZERO lei bani de campanie cu întreg sistemul politic din România.

(…) Prin nedeclararea surselor de finanţare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România. Un om care încalcă legile statului român, care acceptă finanţare şi sprijin din afara României, un om care nu declară banii pe care îi primeşte în campania electorală prezidenţială, un om care înşeală românii nu poate să devină preşedintele României.

(…) Este imposibil ca un candidat independent, fără un partid în spate, doar cu o ‘echipă de voluntari’, cu ‘zero’ cheltuieli de campanie, să reuşească în doar o lună de campanie să ajungă la peste 120 de milioane de vizualizări numai pe TikTok şi să aibă drept rezultat obţinerea a 2.120.401 de voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale. (…)

Prin utilizarea ‘fermelor de boţi/troli’, a inteligenţei artificiale, a videoclipurilor nemarcate cu cod de mandatar financiar, prin nedeclararea niciunui leu cheltuit în campania electorală, domnul Călin Georgescu a fraudat legea electorală, beneficiind de finanţare ilegală, nedeclarată, a efectuat prin terţe persoane plăţi către diverşi influenceri, a înşelat electoratul prin faptul că le-a transmis că el este omul din afara sistemului, omul onest, care cu zero lei se luptă cu marile partide.

În timp ce în realitate lucrurile stau cu totul invers. Este omul sistemului, a primit finanţare masivă pentru a-şi susţine campania manipulatoare şi înşelătoare din mediul online, în timp ce se prezenta drept un candidat independent curat, transparent, nesusţinut de nimeni.

Lucrurile sunt mult mai grave şi nu se rezolvă printr-o anchetă superficială fără rezultat notabil şi cu o amendă. Nerespectarea legislaţiei electorale în privinţa finanţării campaniei electorale, prin ascunderea sursei de finanţare, are drept consecinţă manipularea opiniei publice şi implicit deturnarea votului democratic, fără să ştim cine se află în spatele său cu adevărat şi care sunt în realitate interesele”, a detaliat și Sebastian Popescu.

Astăzi, ședință a CSAT, privind „posibile riscuri la adresa securității naționale”

Autor

Ștefana Teodoreanu

28 noiembrie 2024

La distanță de câteva zile de alegerile prezidențiale și după discuții intense în spațiul public privind o posibilă problemă de securitate națională care a dus la rezultatul din turul 1, șeful statului a convocat Consiliul Național de Apărare al Țării (CSAT), pentru a se lămuri ce și cum.

În „dulcele” său „stil clasic”, Iohannis nu se grăbește. Așa că abia astăzi, membrii CSAT au fost chemați la o întâlnire.

Potrivit Administrației Prezidențiale, „președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc joi, 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14.00, la Palatul Cotroceni.

Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.

Mai rapid în reacții a fost ex-președintele Traian Băsescu, care a calificat rezultatele de duminică, 24 noiembrie, ca fiind „un eșec major de securitate națională”.

„Noi am votat pentru un robot, nu știu în ce măsură poate fi pusă sub semnul întrebării toată campania sau tot procesul, dar omul acesta trebuie să răspundă în fața legii pentru ce a făcut el. Adică nimic. (…)

Sunt atât de dezamăgit de structurile de securitate, cum nici nu vă dați seama (…). În momentul de față trebuia să avem în alertă publică serviciile de securitate. Până la ora aceasta trebuia să ne spună ce s-a întâmplat, cum a fost posibil, iar dacă a fost o operațiune finanțată masiv, trebuia să știm și cine o finanța. (…)

Trebuie să știm cât a costat dezinformarea. În momentul de față domnul Georgescu ne spune că are cheltuieli zero, că nu l-a costat nimic această această campanie. Suntem într-o contradicție. Suntem pe punctul să avem în fața noastră un candidat dubios în turul doi al alegerilor și în mod corect spunem că avem dreptul la explicații din partea celor plătiți cu bani mulți.

Ministerul de Finanțe și ANAF trebuie să ofere răspunsuri, iar dacă este o chestiune de securitate această finanțare și SRI trebuie să spună ceva. După atâția ani în care s-a muncit să se pună cât de cât democrația într-o stare de permanență în România ne trezim în situația în care era aproape să alegem un om ca urmare a mesajelor date de roboți.

Este incredibil. Este categoric eșec major de securitate națională. Nu am nici un dubiu. Eșec major de siguranță națională. Ne alegem președintele prin falsuri”, a explicat Traian Băsescu.

Klaus Iohannis nu a comentat în niciun fel public rezultatul alegerilor. Tot ceea ce am aflat a fost via unui comunicat din partea Administrației Prezidențiale, care a transmis Mediafax că „Preşedintele României nu a primit informări din partea instituţiilor statului cu privire la existenţa unor riscuri de influenţare a alegerilor prezidenţiale sau cu privire la ingerinţe externe în procesul electoral” și că șeful statului nu a primit informări „nici referitor la un mod de promovare a candidatului (…) pe anumite reţele de socializare, care să ridice suspiciuni”.

Conform legii, Iohannis este și președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar vicepreședinte este premierul României. Membrii CSAT sunt ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul economiei, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidențial pentru securitate naţională.

Kathleen Kavalec: „Statele Unite nu spun altor democraţii pe cine să aleagă”

Autor

Ștefana Teodoreanu

28 noiembrie 2024

Kathleen Kavalec Ambasadoarea SUA în România - Foto US embassy

Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec, a ținut ieri un discurs la micul dejun de Ziua Recunoştinţei organizat de Camera de Comerţ Americană în România (AmCham).

Iar în discursul său, acesta a adus vorba și despre situația din România, unde abia ce s-a încheiat primul tur al alegerilor prezidențiale – cu un rezultat neașteptat.

„În toate ţările, alegerile îi fac pe oameni să se gândească la direcţia pe care ţările lor au luat-o în trecut şi pe care o pot lua în viitor. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, este clar că mulţi români au votat pentru schimbare. Puţini au prezis rezultatul, dar oamenii care votează pentru schimbare nu sunt un lucru neobişnuit. Aceasta este esenţa democraţiei. S-a mai întâmplat, în trecut, în ambele ţări”, a arătat ea.

Și, cum urmează votul pentru parlamentare, în această duminică, iar pe 8 decembrie românii sunt din nou așteptați la urne, pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Kathleen Kavalec a comentat – pe departe – și informațiile privind o posibilă susținere a SUA pentru candidatul Călin Georgescu.

Aceasta în condițiile în care Georgescu ar fi susținut de Robert Kennedy Jr., viitor ministru al Sănătății în administrația Trump. „Dacă intră în turul doi, Kennedy vine în România. Este un gest simbolic și strategic, care consolidează conexiunile lui Georgescu cu mișcările anti-sistem globale”, spunea H.D. Hartman, profiler și analist politic.

„Statele Unite nu spun altor democraţii pe cine să aleagă. Dar nu ar trebui să existe nicio îndoială cu privire la valoarea alianţei transatlantice în ceea ce priveşte contribuţia la construirea Europei şi a României pe care le avem astăzi.

În ansamblu, Europa şi România sunt mai sigure, mai prospere şi mai libere decât oricând în istorie. Războiul de agresiune al Rusiei a perturbat, cu adevărat, pacea în Europa, vizând o lume în care forţa şi puterea prevalează asupra voinţei suverane a societăţilor democratice. Acum, mai mult ca oricând, nu ar trebui să considerăm alianţele drept garantate. (…)

Vorbesc despre Rusia pentru că suntem conştienţi de relatările de pe reţelele de socializare care promovează autoritarismul omului puternic din Rusia ca fiind mai de dorit decât beneficiile parteneriatului cu lumea occidentală. Dar Rusia nu le oferă vecinilor săi securitate sau prosperitate; dimpotrivă. Întrebaţi-i doar pe ucraineni, moldoveni şi georgieni. (…)

Să fim cu toţii recunoscători, dar să nu luăm niciodată de bun tot ceea ce am obţinut prin muncă şi tot ceea ce ni s-a dat. Acest lucru include democraţiile noastre, care depind de faptul că vocile noastre se fac auzite în urnele de vot. (…)

Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului 2024, sunt profund recunoscătoare pentru rezistenţa şi determinarea comunităţii noastre. Împreună, am făcut paşi importanţi către consolidarea parteneriatului nostru şi construirea unui viitor mai luminos. Fiţi recunoscători, dar nu vă complaceţi în asta, fiţi vigilenţi şi pregătiţi să luptaţi pentru lucrurile în care credeţi”, a subliniat Kavalec.

Bolojan a intrat puternic în campania electorală: vrea reducerea numărului de parlamentari, a subvenţiei partidelor, a cheltuielilor cu demnitarii şi a numărului de ministere

Autor

Ștefana Teodoreanu

27 noiembrie 2024

Abia desemnat președintele interimar al PNL, liderul Consiliului Județean Bihor Ilie Bolojan a intrat în forță în campanie electorală pentru parlamentare.

Dacă liberalii au înțeles ceva sau nu din votul de duminică, rămâne de văzut pe 1 decembrie, la alegerile parlamentare, însă Bolojan ține să asigure că are planuri mari.

Potrivit lui Ilie Bolojan, este nevoie de reforma statului şi a lumii politice. Iar pentru aceasta, și-a propus ca, în primele şase luni de mandat al Legislativului, parlamentarii PNL să ia măsuri pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, a subvenţiei partidelor, a cheltuielilor cu demnitarii şi a numărului de ministere.

Iar dacă cei din PNL nu vor susține cele de mai sus, liderul interimar al acestora a amenințat că va demisiona din funcţia de preşedinte. Declarațiile au fost făcute ieri, în cadrul unei conferințe de presă, când Bolojan a arătat și că „trebuie să susţinem în general reguli corecte în economie, predictibilitate, cota unică şi evident încasarea veniturilor statului, dar prin creşterea încasărilor, nu prin mărirea taxelor”.

„Prin votul pe care l-au dat românii la alegerile prezidenţiale, au dat un vot de blam lumii politice. Acest lucru este dat de calitatea lumii politice, de prestaţia în funcţii şi de modul în care funcţionează serviciile statului român. (…)

E nevoie, în primul rând, de o reformă a lumii politice. (…) Şi PNL va propune, în primele şase luni, prin grupurile parlamentare, reducerea numărului de parlamentari, conform referendumului, la 300. (…) De asemenea, este nevoie să reducem cheltuielile cu demnitarii, în sensul în care să avem mai puţini demnitari, mai puţini miniştri, secretari de stat, şefi de agenţii, cu toate structurile adiţionale (…).

De asemenea, PNL va susţine şi reducerea subvenţiilor pentru partidele politice (…). Şi foarte corect şi cinstit, partidele între campanii nu au nevoie de sume atât de mari, în anul electoral, când, ştiţi şi dumneavoastră, sunt cheltuieli, cred că este corect să beneficieze de nişte subvenţii pentru a nu recurge la practici vechi: corupţie, grupuri de interese şi aşa mai departe. (…)

Vă rog să vă gândiţi că niciun candidat al partidelor mari nu a trecut de 20%, partidele parlamentare, şi asta spune foarte mult despre meritocraţie, despre competenţă în interiorul partidelor politice. Dacă nici aici la vârf nu am reuşit să selectăm candidaţi care să genereze încredere, vă puteţi da seama ce cred tinerii despre egalitate de şanse, despre meritocraţie şi competenţă şi cel puţin Partidul Naţional Liberal, nu acum, că acum nu putem să ne ocupăm, dar de anul viitor dacă eu voi fi preşedinte, va avea cursuri, îşi va pregăti oamenii şi veţi vedea ce înseamnă oameni profesionişti şi calificaţi”, a promis Bolojan.

Ar mai fi de menționat că, în județul pe care îl conduce în calitate de președinte al CJ Bihor, la alegerile de duminica trecută cele mai multe voturi ca prezidențiabil le-a obținut candidatul UDMR, Kelemen Hunor – 18,12%, urmat de Călin Georgescu – 16,81%, Marcel Ciolacu – 16,80%, iar Nicolae Ciucă a ieșit abia pe locul 4, cu 15,14%. Aceste procente au venit după o prezență la vot de 49,95%.

Băsescu, despre votul de duminică: „Ne alegem președintele prin falsuri”

Autor

Ștefana Teodoreanu

27 noiembrie 2024

Fostul președinte Traian Băsescu a comentat recent rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, considerând că „victoria lui Călin Georgescu în primul tur, un eșec major de securitate națională”.

Opinia sa a fost postată pe rețeaua X, după ce Băsescu a răspuns unor întrebări legate de modul în care s-a derulat campania lui Georgescu și a posibilelor implicări externe.

Conform lui Traian Băsescu, finanțarea marelui câștigător este totuși „asigurată din interior, sau mă rog, măcar simulat că e asigurată din interior”, ba chiar „cu bani negri, nu bani prin bănci, dar finanțare din România”.

Ceea ce, consideră Băsescu, ar fi trebuit verificat din timp, mai ales că Georgescu nu și-a făcut o campanie clasică. Ba chiar, a subliniat acesta, „acest om nu a vrut să răspundă după declarația de presă”.

„Pentru că întrebările l-ar fi destabilizat, în mod cert, și s-ar fi văzut că nu este cel care știe cum s-a petrecut campania. Pentru că e greu să intuiești campania unor roboți.

Or, noi am votat pentru un robot, nu știu în ce măsură poate fi pusă sub semnul întrebării toată campania sau tot procesul, dar omul acesta trebuie să răspundă în fața legii pentru ce a făcut el. Adică nimic. (…)

Sunt atât de dezamăgit de structurile de securitate, cum nici nu vă dați seama, și acest lucru se întâmplă după ce am văzut că ăsta nu poate răspunde nici măcar la o conferință de presă. (…)

În momentul de față trebuia să avem în alertă publică serviciile de securitate. Până la ora aceasta trebuia să ne spună ce s-a întâmplat, cum a fost posibil, iar dacă a fost o operațiune finanțată masiv, trebuia să știm și cine o finanța. (…)

Șeful Biroului pentru Imigrări al Județului Ialomița, mită de mii de euro pentru angajarea unor cetățeni străini

Autor

Ștefana Teodoreanu

27 noiembrie 2024

Șeful Biroului pentru Imigrări al Județului Ialomița a recunoscut că se face vinovat de luare de mită, după ce în urmă cu mai bine de două luni a fost arestat preventiv.

Comisar șef de poliție, împuternicit la comanda biroului, Rareș Gabriel Bulimej era acuzat la acel moment de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupțiecă soluționa pe bani dosare de imigrare, dată fiind funcția de conducere.

Astfel, potrivit procurorilor anticorupție, acesta ar fi acceptat de la un agent de poliție în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, pe numele său Niță Bogdan, „promisiunea primirii unor sume de bani în schimbul urgentării unor acte ce intră în îndatoririle sale de serviciu, pentru urgentarea mai multor programări ale cererilor de depunere a avizelor de muncă / angajare pentru cetățenii străini din țările extra europene și, implicit, pentru urgentarea soluționării acestor cereri și pentru eliberarea, în mod preferențial a acestor avize, pe numele și pe seama mai multor societăți comerciale”.

Faptele s-ar fi derulat în perioada 2022 – 2023 și, în perioada în care a fost arestat preventiv, Bulimej a ajuns la concluzia că este în interesul său să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției, pentru luare de mită în formă continuată – trei acte materiale.

Concret, arată DNA, „inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel ar fi acceptat cu titlul de mită, suma totală de 7.000 de euro și 1.281 de lei (reprezentând contravaloarea reparației unui autoturism) de la inculpatul Niță Bogdan, pentru a urgenta soluționarea a 38 de dosare privind solicitarea eliberării avizelor de muncă/ angajare pentru cetățeni străini, în numele și pe seama a trei societăți comerciale.

Totodată, la data de 03 octombrie 2024, inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel ar fi acceptat cu titlul de mită suma de 12.000 de euro de la inculpatul Niță Bogdan, pentru a urgenta soluționarea a 50 de dosare privind solicitarea eliberării avizelor de muncă/ angajare pentru cetățeni străini și pentru eliberarea, într-un termen rapid și în mod preferențial a acestor avize, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului față de un bun imobil ce aparține inculpatului Bulimej Rareș-Gabriel, până la concurența sumelor de 7.000 de euro și 1.281 de lei, ce vor fi supuse confiscării speciale”.

Așa se face că procurorii au propus Tribunalului Brăila ca Bulimej să fie condamnat 3 ani închisoare cu suspendare, plus interzicerea mai multor drepturi, printre care și cel „de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv aceea de polițist și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public”.

Totodată, comisarul șef trebuie să presteze „o muncă neremunerată în folosul comunității pe perioadă de 90 de zile, la Consiliul Local Municipal Brăila – Serviciul de utilitate publică, administrare și gospodărie locală Brăila sau la Direcția Județeană pentru Cultură (D.J.C.) Brăila”.

În același timp, potrivit DNA, „față de inculpatul Niță Bogdan continuă cercetările în dosarul inițial din care a fost disjunsă prezenta cauză”.

Lui Călin Georgescu i se cere funcția de premier, în schimbul susținerii

Autor

Ștefana Teodoreanu

26 noiembrie 2024

Nici bine nu s-au uscat ștampilele pe buletinele de vot de la prezidențiale, că deja politicienii – mai mari sau mai mici (în sensul de micime), condiționează susținerea pentru unul sau altul dintre candidații care se vor confrunta în turul 2.

Este cazul cert al preşedintei SOS România, eurodeputata Diana Şoşoacă, care vrea o funcție mare în stat, la schimb cu susținerea lui Călin Georgescu.

Atât Diana Șoșoacă cât și Călin Georgescu împărtășesc opiniile politice – ca să o spunem finuț, însă președinta SOS nu vrea să îl susțină chiar pe „stomacul” gol.

Intelectuală cum o știm, Diana Șoșoacă a participat ieri la o lansare de carte în Vrancea – nu chiar de dragul literelor, ci pentru a susține candidata SOS la Camera Deputaților, care pur întâmplător, în campanie electorală, a scos la lumină o operă.

Veginia Verdinaș pe numele său, autoarea membră a SOS a mai fost în Parlament, ca senator PRM, între 2004 – 2008. Iar acum, membră a SOS, și-a invitat șefa de partid la lansarea electorală.

Iar aici, în „capitala” Vrancei – municipiul Focșani, Șoșoacă a vorbit despre rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale și cerințele pe care le are, în cazul în care cineva vrea să profite de cunoștințele sale vaste. În speță acum independentul Georgescu, fost președinte de onoare al AUR.

Georgescu, pe care Șoșoacă îl vede ca fiind „răul cel mai mic” și pe care l-ar vedea președinte al României, deși practic nu l-ar vota, dar că „nu are alternativă”.

„Nu am încredere în Călin Georgescu. Dar nu am alternativă. (…) Trebuie să am o contrapondere, în caz că domnul Georgescu nu e ce spune, să pot să contrabalansez cu parlamentul care poate opri anumite (…). Poate s-o fi schimbat. Dar poate are derapaje, poate are greşeli. Să pot să i le controlez cu parlamentul, şi mai ales cu guvernul, cu prim-ministru. (…)

Pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, dacă românii ies la vot şi votează Partidul SOS România, avem majoritate în Parlament şi dăm guvernul şi prim-ministru României. Cine-i prim-ministru României? Diana Şoşoacă. (…) Dacă ne vom anula votul pe 8 decembrie, la prezidenţiale, PSD, PNL, USR, UDMR se coalizează şi o vor vota pe Lasconi. Şi va fi prăpăd.

Dacă Partidul SOS România îl va vota pe Călin Georgescu, plus tot românii naţionalişti, care fie nu i-au dat votul, fie şi l-au anulat, şi care ar fi votat cu mine la prezidenţiale, ar ieşi Călin Georgescu. Evident că avem numai semne de întrebare în ceea ce-l priveşte pe domnul Georgescu. E o condiţie, domnule Georgescu. Dacă dumneavoastră veţi susţine parlamentul format din SOS România, atunci şi noi vă vom ajuta pe dumneavoastră să ajungeţi preşedinte.

Nu pentru că avem încredere în dumneavoastră, ci pentru că nu o vrem pe Elena Lasconi să distrugă tot. (…) Suntem în situaţia de a trebui să votăm, în caz că suntem ajutaţi şi noi, domnule Georgescu, o persoană pe care nu o ştim, pe care n-am fi votat-o în nicio altă circumstanţă, dar suntem obligaţi.

Doar cu o condiţie, domnule Georgescu. Să ne sprijiniţi cu toate forţele dumneavoastră din spate să ocupăm Parlamentul României şi Diana Şoşoacă să fie prim-ministru. Şi SOS să dea guvernul”, a explicat Şoşoacă, citată de Agepres.

Fostul primar al municipiului Câmpina, achitat definitiv în dosarul de corupție

Autor

Ștefana Teodoreanu

26 noiembrie 2024

Fostul primar al municipiului Câmpina, Horia Tiseanu, a fost achitat în dosarul de trafic de influenţă şi abuz în serviciu în care a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție.

Soluția este definitivă, după aproape 7 ani de când acesta a fost trimis în judecată.

Fost primar PNL, Tiseanu fusese trimis în judecată în decembrie 2017, fiind plasat chiar sub control judiciar. La acel moment, inculpate în dosar erau alte trei persoane, de asemenea achitate, conform sentinței Curții de Apel Ploiești:

„Respinge ca nefondat apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul teritorial Ploieşti împotriva sentinţei penalepronunţate de Tribunalul Prahova. Admite apelurile formulate de inculpaţii GHEORGHE CARMEN DANIELA, MICU COSTIN OCTAVIAN şi TISEANU HORIA LAURENŢIU, desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi, rejudecând, achită pe inculpatul Tiseanu Horia Laurenţiu, sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă. Înlătură dispoziţia de confiscare de la inculpatul Tiseanu Horia Laurenţiu a sumei de 17.000 de lei.

Achită pe inculpatul Tiseanu Horia Laurenţiu, sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Achită pe inculpaţii Gheorghe Carmen Daniela şi Micu Costin-Octavian, sub aspectul infracţiunii de complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Respinge în integralitate acţiunea civilă exercitată în procesul penal de către partea civilă UAT Municipiul Câmpina.

Ridică măsura asigurătorie a indisponibilizării prin instituirea popririi asupra veniturilor salariale încasate de la Primaria mun. Câmpina (în cuantum de 1/3), dispusă în cursul urmăririi penale prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție- Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, până la concurenţa sumei de 139.248,46 lei privind pe inculpatul Tiseanu Horia Laurenţiu.

Suma reţinută de Primăria municipiului Câmpina din veniturile încasate de inculpatul Tiseanu Horia Laurenţiu, ca efect a instituirii măsurii asigurătorii, se restituie inculpatului. Înlătură dispoziţia de desfiinţare totală a unui număr de 1.359 foi de parcurs întocmite în perioada 07.07.2010 – 31.07.2015, care aveau un conţinut nereal cu privire la folosirea cantităţii de 12.347,462 litri carburant, aflate în original la dosarul cauzei. Definitivă”

În decembrie 2017, procurorii DNA îl acuzau pe Tiseanu de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, trafic de influență și instigare la săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată. Ceilalți trei inculpați erau fostul director economic al primăriei, fostul director executiv în cadrul Poliției Locale Câmpina și un afacerist, toți acuzați de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

„În cursul anului 2014, inculpatul Tiseanu Laurențiu Horia, în calitate de primar al municipiului Câmpina, a pretins de la reprezentantul unei societăți comerciale (martor în cauză) un procentaj de 10% din valoarea contractelor de execuție lucrări ce urmau a-i fi încredințate acestei firme de către două instituții aflate în subordinea Primăriei municipiului Câmpina sau bugetate din fondurile acesteia, din care a primit efectiv de la acesta din urmă suma de 17.000 de lei.

În schimbul acestor bani, inculpatul i-a promis martorului că va interveni pe lângă conducătorii celor două instituții publice în vederea atribuirii unor contracte de lucrări de înlocuire tâmplărie pentru geam termopan societății administrată de omul de afaceri sau unei societăți agreate de acesta.

În perioada iulie 2014 – iulie 2015, inculpatul Tiseanu Horia Laurențiu, în calitate de primar al municipiului Câmpina, beneficiind de ajutorul celorlalți inculpați, a dispus în mod nelegal achiziționarea unei mașini marca Opel Insignia, în scopul folosirii personale și exclusive.
Autoturismul a fost cumpărat din fondurile alocate Poliției Locale Câmpina (unitate fără personalitate juridică aflată în subordinea primarului) deoarece, conform prevederilor legale, primăria municipiului Câmpina nu avea dreptul de a achiziționa niciun fel de autoturism pentru folosința proprie.

Pentru a păstra o aparență de legalitate au fost întocmite două facturi pentru cumpărarea autoturismului, ambele emise de societatea reprezentată de inculpatul Micu Costin-Octavian, în valoare totală de 131.600,66 lei (din care dotări suplimentare, de lux, în suma de 51.798,46 lei).

Ulterior, documentele respective au fost înregistrate în contabilitatea instituției publice în conturi separate, cu consecința aparentei respectări a pragului valoric legal de 18.000 de euro, în contextul în care s-a considerat că o achiziție în această limită ar fi fost legală (este de menționat că potrivit O.U.G. 34/2009, cu completările ulterioare, instituțiilor publice li se interzisese la acea dată dreptul de a achiziționa autoturisme).

În perioada iulie 2010 – iulie 2015, inculpatul Tiseanu Horia Laurențiu, în aceeași calitate, i-a determinat pe angajații unei unități aflată în subordinea Primăriei municipiului Câmpina să-i remită din gestiunea unității, un nr. de 1.409 bonuri valorice carburant a 50 lei fiecare, în valoare totală de 70.450 lei, aferentă cantității de 12.347,4 litri carburanți, cantitate folosită în interesul personal al acestuia.

Prin aceste demersuri a fost creat un prejudiciu Primăriei Câmpina în sumă totală de 122.248,46 lei (compusă din suma de 51.798,46 lei – dotări suplimentare și cei 70.450 lei reprezentând contravaloarea combustibilului).

În cauză s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea prin instituirea popririi asupra veniturilor salariale încasate de la Primăria municipiului Câmpina de către inculpatul Tiseanu Horia Laurențiu, până la concurența sumei de 139.248,46 lei. Primăria municipiului Câmpina a comunicat faptul că își rezervă dreptul de a se constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești, în conformitate cu prevederile legale”, preciza DNA.

Ulterior, procurorii anticorupție comunicau, la distanță de câteva zile, că fuseseră încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției cu alțipatru inculpați:

„NĂSTASE VASILICA – 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de 2 ani și interzicerea pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,

HINTZ ROBERT – 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de 2 ani și 6 luni și interzicerea pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,

GREITAȘ TEODOR OVIDIU – 1 ani și 10 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de 2 ani și interzicerea pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat,

CREȚU GHEORGHE – 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de 2 ani și 6 luni și interzicerea pe o perioadă de 1 an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat”.

Ciucă și Ciolacu, pierzători în turul 1, au demisionat; cine conduce PNL și PSD

Autor

Ștefana Teodoreanu

26 noiembrie 2024

Rezultate aproape neașteptate în primul tur al alegerilor prezidențiale. În ceea ce privește ambii „finaliști”, date fiind toate sondajele, exit-pollurile sau rezultatele parțiale.

Și, pentru că Marcel Ciolacu nu a intrat în turul 2, fiind devansat de Elena Lasconi, iar Nicolae Ciucă a suferit o înfrângere rușinoasă, cei doi și-au prezentat ieri demisiile.

Rezultatele votului de duminică îi indică drept câștigători pe independentul Călin Georgescu și pe lidera USR Elena Lasconi, care au început deja pregătirile pentru turul 2.

Momentan, lăsând la o parte votul final din 8 decembrie, PNL și PSD au avut ca priorități stabilirea președinților care să le ia locul prezidențiabililor care au fost mult sub așteptările unora.

La liberali, lucrurile par a fi clare. Ieri, Ilie Bolojan a fost desemnat noul președinte al PNL, după ce Nicolae Ciucă și-a anunțat demisia de la șefia PNL-ului. Iar Bolojan a anunțat că PNL-ul o va susține pe Elena Lasconi în turul 2 al alegerilor prezidențiale.

„În urma turului 1 în care indiferent de influențe, românii au dat un vot de protest împotriva lumii politice, (…) PNL a învățat această lecție. Conducerea PNL, dl președinte Ciucă, cei 4 prim vicepreședinți și secretarul general au demisionat.

La solicitarea colegilor am acceptat să preiau această situație dificilă ca președinte al PNL împreună cu colegii propuși în cele patru funcții: Emil Boc, Adrian Veștea, Ciprian Ciuc, Dan Motreanu și Valeriu Iftime. Vom susține politicile de centru-dreapta și direcția pro-euroepană.

Am decis ca în turul 2 de la prezidențiale, PNL să susțină fără nici un fel de negociere candidatura Elenei Lasconi”, a precizat Bolojan, citat de B1 TV.

Și Marcel Ciolacu a transmis, luni, la sediul partidului, că duminică seară i-a predat secretarului general al partidului demisia şi că este un gest unilateral.

„O să rămân alături de colegii mei până duminică la alegeri. (…) PSD nu va face nicio contestaţie, chiar dacă diferenţa este foarte mică, regulile dmeocraţiei şi importanţa acestui tur 2 este mult mai mare decât interesele noastre personale”, a spus Ciolacu.

La acel moment, acesta a precizat doar că viitoarea conducere va fi preluată de „un coleg”. Ulterior anumite surse au arătat că liderii PSD, reuniți luni seara în ședința Consiliului Politic Național, au decis ca Victor Negrescu să preia interimar conducerea partidului.

Cu toate acestea, aseară, Negrescu, care este vicepreședinte al PSD și al Parlamentului European, a scris pe Facebook doar că „am fost votat, cu unanimitate de voturi de către Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat, comunicator politic cu scopul de a transmite în perioada următoare o parte din mesajele partidului.

Menționez că voi exercita acest rol împreună cu purtătorul de cuvânt şi vicepreședinții partidului. Îmi asum și această responsabilitate să comunic profesionist atunci când este necesar”.

Se „ascut cuțitele” în PNL; Burduja îi cere demisia lui Ciucă

Autor

Ștefana Teodoreanu

25 noiembrie 2024

Previzibil, se cer demisii în PNL, după scorul rușinos obținut în turul 1 al prezidențialelor de liderul formațiunii.

Nicolae Ciucă are, la această oră, un procent de sub 9%, și, încă de aseară, a venit și prima solicitare de demisie.

Cel care a făcut un pas în față și a solicitat demisii a fost Sebastian Burduja, ministru al Energiei în Guvernul Ciolacu. La rândul său pierzător „big time” la alegerile locale, acesta a ținut să sublinieze că au fost greșeli care „trebuie asumate și decontate de cei care le-au comis, în integralitate”.

Iar în rândurile scrise aseară pe Facebook, Burduja a explicat și de ce candidatura sa la alegerile locale a fost un eșec:

Prima și cea mai importantă concluzie după această zi grea: conducerea actuală a PNL a ratat complet obiectivul pe care și l-a asumat. A avut la dispoziție tot ce și-a dorit, timp și resurse. A venit pe fondul unui vot semnificativ pentru primarii liberali. Totuși, a livrat doar un eșec lamentabil.

Analiza o vom face împreună la rece, sunt convins – însă tot ce am văzut (strategie, mesaje, direcție) a fost greșit. Inclusiv forțarea candidaturii mele, în ultimul ceas, la București, a fost o eroare, cu sau fără premeditare, contează mai puțin acum. Toate aceste greșeli trebuie asumate și decontate de cei care le-au comis, în integralitate.

În al doilea rând, deciziile trebuie luate rapid. Schimbarea trebuie să fie profundă, dacă vrem să demonstrăm că Partidul Național Liberal poate fi opțiunea pentru modernizarea României la alegerile parlamentare. Pentru aceasta, fac un apel către toți colegii mei să se mobilizeze. Există viitor, în jurul liderilor liberali cu rezultate și credibilitate la nivel local și central. Trebuie să ne asumăm rapid aceste decizii și știu că nu sunt singurul care gândește asta.

Nu în ultimul rând, liberalii nu trebuie să uite cine sunt. Să nu mai caute mereu în afara partidului. Să nu mai susținem agenda altor partide. Regăsirea identității unui liberalism autentic este esențială. Vremurile sunt complicate, populismul toxic este pe val, iar România are nevoie de Partidul Național Liberal – cu un viitor pe măsura istoriei.

Dau și un mesaj către toți liberalii care acum se simt dezamăgiți. Nu abandonați lupta. Putem să rămânem forța care apără drumul european al țării, putem fi o voce a valorilor liberale și a modernizării României, așa cum am fost constant în ultimii 150 de ani. Conducerile de partid vin și pleacă. Mai bine mai devreme decât mai târziu.

Chiar dacă sunteți dezamăgiți, e nevoie de toți pentru democrație, pentru valori europene și pentru a asigura dezvoltarea României”.

Efectivele MAI au primit sute de sesizări în ziua votului, privind încălcarea legii

Autor

Ștefana Teodoreanu

25 noiembrie 2024

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a întocmit aseară, înainte de închiderea urnelor, o situație privind „incidentele electorale”.

Și, potrivit datelor furnizate de biroul de presă, de la începerea votării, au fost primite 342 de sesizări „cu privire la săvârșirea unor contravenții sau infracțiuni în legătură cu procesul electoral”.

Însă cele mai multe dintre sesizări, 97 la număr, nu s-au confirmat – precizează MAI, iar „61 sunt în curs de verificare”. Totodată, aceeași sursă arată că „din totalul sesizărilor, 7 nu erau de competența structurilor MAI așa că două au fost transmise către Autoritatea Electorală Permanentă, una către Biroul Electoral Central și patru către Birourile Electorale Județene”.

În același timp, „polițiștii au aplicat 80 de sancțiuni contravenționale sub formă de avertisment și 52 de amenzi în valoare de peste 96.000 de lei”, iar la acea oră încă se efectuau „cercetări cu privire la 59 de posibile infracțiuni”.

MAI a dat și o serie de exemple de sesizări, însă s-a subliniat și că „după încheierea procesului de vot, efectivele MAI vor avea o nouă misiune: vor asigura securitatea materialelor, a documentelor și a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfășurarea procesului electoral, respectiv dosarele sigilate cu rezultatele votării, pe timpul staționării membrilor birourilor electorale ale secțiilor de vot în spațiile puse la dispoziție de autoritățile locale, și pe timpul transportului dosarelor către birourile ierarhic superioare, în vederea centralizării rezultatelor votului”.

Conform informațiilor oficiale:

„Polițiștii vâlceni au întocmit dosar penal pe numele unei femei pentru că a votat fără a avea acest drept după ce s-a constatat că aceasta și-a pierdut cetățenia română din anul 1999.

O femeie a votat la o secție de votare din comuna Brazi, județul Prahova, folosind cartea de identitate a unei alte persoane. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt, fals privind identitatea și fraudă la vot.

Într-o comună din județul Vâlcea, un membru al unui partid a lăsat vânzătoarei unui magazin pliante cu un candidat la alegerile prezidențiale, cu instrucțiunea de a le înmâna cumpărătorilor. S-a aplicat o sancțiune contravențională în valoare de 4.500 de lei pentru continuarea propagandei electorale.

Un cetățean din județul Giurgiu a fost sancționat contravențional, cu amendă de 500 de lei, pentru că a sesizat poliția cu privire la faptul că o altă persoană ar fi folosit autoturismul personal pentru a transporta alegători și buletine de vot, însă cele semnalate nu s-au confirmat.

Un bărbat dintr-o localitate din Cluj a fost amendat pentru că a sfătuit un alegător, în apropierea secției de votare, cu privire la candidatul pe care să-l voteze.

Polițiștii din județul Timiș au întocmit dosar penal pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor în cazul unui bărbat care ar fi intrat în secția de votare având asupra sa o armă deținută legal. Tot în Timiș, polițiștii au întocmit dosar penal pentru fraudă la vot pe numele unei femei care ar fi votat la Spitalul din localitatea Făget în locul soțului care solicitase urna mobilă.

Un bărbat din localitatea Mihăești, județul Argeș, a fost amendat cu 3.000 de lei pentru consum de alcool în apropierea unei secții de votare.

O femeie din Vaslui este cercetată pentru fraudă la vot, pentru că ar fi votat de două ori atât la secția de vot la care este arondată, cât și la o altă secție, pe listă suplimentară.

O femeie din județul Mehedinți este cercetată pentru coruperea alegătorilor, după ce ar fi încercat să influențeze alegătorii, prin promiterea unor sume de bani sau alte foloase, în vederea votării unui anumit candidat.

Polițiștii din cadrul Postului de poliție Șibot, județul Alba, au fost sesizați telefonic cu privire la faptul că o persoană încearcă să voteze de mai multe ori. În urma cercetărilor s-a stabilit că persoana respectivă s-a prezentat la secția de votare, iar în momentul scanării actului de identitate s-a stabilit că votase deja în Cugir. A fost deschis dosar penal pentru infracțiunea de tentativă de fraudă la vot.

În sectorul 5, polițiștii efectuează cercetări cu privire la un conflict verbal iscat între președintele secției de votare și un membru al biroului electoral de sector.

Un bărbat din Bistrița-Năsăud este cercetat pentru fraudă la vot după ce a votat pe lista electorală suplimentară, deși avea interdicție de a vota.

Un bărbat din județul Olt, este cercetat pentru fraudă la vot după ce ar fi votat la o secție de votare din comuna Coteana, dar și la Spitalul Județean de Urgență Slatina, unde se află internat.

Polițiștii din Teleorman efectuează cercetări pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată după ce o femeie a solicitat exercitarea dreptului de a vota prin urna mobilă, însă, la această cerere a atașat copii ale documentelor aparținând unei alte femei, din aceeași localitate, cu același nume și prenume.

Un caz asemănător în județul Argeș, unde o persoană a solicitat să voteze în locul unei alte persoane cu același nume, care este însă decedată”.

Pentru toate cele de mai sus, purtătorul de cuvânt al MAI a ținut să arate că, „în numele conducerii Ministerului Afacerilor Interne, le mulțumim tuturor angajaților pentru modul profesionist în care și-au asumat atribuțiile din această zi pentru ca cetățenii să își poată exercita dreptul la vot în condiții de siguranță și legalitate”.

1...818283...1.379 Pagina 82 din 1.379

Ziarul de Investigații

Ciolacu, după ce CCR a dispus renumărarea voturilor la alegerile prezidențiale:„Românii au dreptul să știe adevărul!”

Astăzi, ședință CCR; pe agendă – contestarea rezultatelor alegerilor prezidențiale de duminică

Astăzi, ședință a CSAT, privind „posibile riscuri la adresa securității naționale”

Kathleen Kavalec: „Statele Unite nu spun altor democraţii pe cine să aleagă”

Bolojan a intrat puternic în campania electorală: vrea reducerea numărului de parlamentari, a subvenţiei partidelor, a cheltuielilor cu demnitarii şi a numărului de ministere

Băsescu, despre votul de duminică: „Ne alegem președintele prin falsuri”

Șeful Biroului pentru Imigrări al Județului Ialomița, mită de mii de euro pentru angajarea unor cetățeni străini

Lui Călin Georgescu i se cere funcția de premier, în schimbul susținerii

Fostul primar al municipiului Câmpina, achitat definitiv în dosarul de corupție

Ciucă și Ciolacu, pierzători în turul 1, au demisionat; cine conduce PNL și PSD

Se „ascut cuțitele” în PNL; Burduja îi cere demisia lui Ciucă

Efectivele MAI au primit sute de sesizări în ziua votului, privind încălcarea legii

Rămâi conectat

Ultimul articol

Decizie grea! PNL trebuie să numească un ministru la Educație, după demisia lui Daniel...

Jurnalist sub control judiciar, pentru propagandă legionară

Cazul Sebastian Ioan Hotca și dublul standard administrativ sub Ilie Bolojan