29 C
București
miercuri, 10 iunie 2026
Acasă Blog Pagina 8

Dosar penal după ce polițiștii au împușcat un deținut din Penitenciarul Craiova care evadase

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Procurorii au deschis un dosar penal în urma unui incident tragic mai puțin obișnuit.

Un deținut încarcerat în Penitenciarul Craiova care evadase în timp ce se afla la muncă, a fost împușcat, în încercarea de a fi prins.

Deținutul, care era închis după o faptă de viol, se afla, pe 5 mai anul acesta, la muncă în exteriorul penitenciarului. Numai că agenții din penitenciar au sesizat la un moment dat dispariția acestuia, astfel că a fost dată alarma.

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dolj au fost sesizați de către Penitenciarul Craiova, cu privire la faptul că, în cursul acestei zile, deținutul POPESCU COSTINEL TIBERIU, de 37 de ani, aflat în executarea unei pedepse cu închisoare de 11 ani și 4 luni pentru săvârșirea infracțiunii de viol, aflat la punctul de lucru de pe strada Corneliu Coposu, a plecat într-o direcție necunoscută și nu a mai fost găsit.

Semnalmente: înălţime 1,65 m, constituție atletică, ras în cap, ochii căprui, barbă lungă. La momentul evadării bărbatul era îmbrăcat într-un trening de culoare negru și o șapcă pe cap.

Persoanele care dețin informații utile cu privire la bărbatul evadat sunt rugate să apeleze numărul unic de urgență 112 sau să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție”, transmitea IPJ Dolj.

Conform informațiilor oficiale de pe portal.just, bărbatul fusese arestat preventiv în vara anului 2023, sentința de condamnare definitivă fiind pronunțată în decembrie 2024: 11 ani şi 4 luni închisoare, alături de interzicerea unor drepturi, printre care și cel de a fi tutore sau curator sau dreptul de a comunica cu persoana vătămată, care era fiica sa vitregă.

Totodată, bărbatul fusese obligat la plata sumei de 50.000 lei către partea civilă, reprezentând daune morale – 40.000 lei daune morale pentru suferințele pricinuite de infracțiunea de viol, 7.000 lei pentru pentru corupere sexuală a minorilor și 1.000 lei pentru violenţă în familie. Victima, fiica sa vitregă, avea 13 ani.

Marți, când deținutul a evadat, acesta reușise să parcurgă câțiva zeci de kilometri până să fie depistat. Seara, IPJ Dolj transmitea că, „în urmă cu câteva minute, bărbatul a fost identificat în extravilanul comunei Brabova, din județul Dolj, iar la vederea polițiștilor a fugit către o pădure de la marginea localității.

Având în vedere somațiile legale efectuate de către polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Dolj, Secției nr.2 Poliție Rurală Breasta și luptătorii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, de care bărbatul nu a ținut cont, au fost efectuate focuri de avertisment și foc îndreptat asupra sa, în urma căruia i se efectuează manevre de resuscitare.

A fost informat procurorul criminalist din cadrul Pachetului de pe lângă Tribunalul Dolj, care a preluat cercetările, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsuri legale”.

Ulterior, procurorii confirmau că a fost întocmit dosar penal, pentru „stabilirea tuturor împrejurărilor” în care a survenit decesul bărbatului:

Din verificările efectuate până în prezent în cauză a rezultat că, la data de 05.05.2026, persoana în cauză, aflată în executarea unei pedepse privative de libertate și desfășurând activități lucrative în exteriorul locului de deținere, ar fi părăsit locul de muncă fără aprobare, fiind ulterior căutată de autorități. Ulterior, aceasta a fost identificată în extravilanul comunei Brabova, iar la vederea forțelor de ordine, persoana ar fi încercat să se sustragă, neconformându-se somațiilor legale efectuate.

În aceste împrejurări, au fost executate focuri de avertisment și focuri de armă în direcția acesteia. Bărbatul a fost rănit, fiind supus manevrelor de resuscitare la fața locului, însă ulterior a fost constatat decesul acestuia.

În cauză, procurori criminaliști din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au administrat mai multe mijloace de probă iar în prezent se efectuează cercetări în vederea stabilirii cu exactitate a tuturor împrejurărilor producerii acestuia.

Subliniem că toate aspectele referitoare la modul de desfășurare a intervenției, inclusiv respectarea cadrului legal privind utilizarea armamentului din dotare, sunt în curs de verificare.

Menționăm că, la acest moment, ancheta se află într-o fază incipientă iar datele prezentate au caracter preliminar. Pentru a nu periclita buna desfășurare a urmăririi penale nu pot fi oferite, deocamdată, alte informații”.

PSD e pregătit să dea premierul, în persoana lui Grindeanu

Sursa: Facebook

Sorin Grindeanu, liderul PSD, este cel pe care colegii săi îl văd în postura de potențial premier.

Însă numele celui care îi va lua locul lui Ilie Bolojan, proaspăt demis prin moțiune de cenzură, depinde de mai mulți factori.

Acum, după moțiunea PSD&AUR, e greu însă de spus cine va forma viitorul guvern. Întrebat asupra scenariilor, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a arătat că se preferă în primul rând refacerea aceleiași coaliții de guvernare, fără Bolojan, dar cu un alt premier. Însă, ca back-up, și PSD e pregătit să dea premierul, nimeni altcineva decât președintele partidului.

Există mai multe variante. Prima opțiune pe care o avem este ca Partidul Național Liberal, pe restul de un an de zile, să facă o astfel de propunere și să mergem mai departe. Dacă o să fie o invitație către PSD să dea prim-ministrul, nu fugim de această responsabilitate și numele pe care PSD îl va propune este Sorin Grindeanu”, a spus Manda.

De altfel, Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul pe care îl conduce are în acest moment toate opțiunile, însă exclude formarea unui guvern împreună cu AUR.

Noi avem toate opțiunile, spre deosebire de alții: de la a avea un premier propus de PSD, până la a merge în opoziție”, a susținut Grindeanu.

În vârstă de 53 de ani, Grindeanu a mai a ocupat funcția de prim-ministru al României între ianuarie și iunie 2017, când a fost demis prin moțiune de cenzură. La acel moment, moțiunea de cenzură a trecut cu 241 de voturi pentru, 10 împotrivă.

În primele luni, guvernul său a adoptat un decret de dezincriminare a anumitor fapte de abuz în serviciu, ceea ce a stârnit proteste pe scară largă. Apoi, pe fondul tensiunilor interne din PSD, președintele de atunci al formațiunii, Liviu Dragnea, a convocat Comitetul Executiv Național pentru a evalua implementarea programului de guvernare cu care PSD câștigase alegerile legislative din 2016. Înainte ca forul să emită o concluzie, ALDE, partener al coaliției, își retrăsese deja sprijinul politic pentru guvernul Grindeanu. La scurt timp, PSD a procedat la fel, iar toți miniștrii și-au dat demisia în bloc, izolându-l pe Grindeanu.

După mazilirea sa din fruntea guvernului, Grindeanu a devenit președintele ANCOM până în 21 decembrie 2020, când a revenit în Camera Deputaților.

Nicușor Dan: „Începem negocierile pentru formarea unui nou guvern”

Sursa: Administrația Prezidențială

Cu calm vom trece prin asta”, a transmis ieri șeful statului, după ce demiterea Guvernului Bolojan a devenit oficială.

Cum s-ar zice, răbdare și tutun după acțiunea pusă la cale de non-coaliția PSD&AUR, cristalizată prin moțiunea de cenzură.

Am putea spune că moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de șeful PNL, Ilie Bolojan, a repurtat un uriaș succs, fiind votată „pentru” de 281 de parlamentari din cei 285 prezenți. Un record nemaiîntâlnit până acum și, așa cum a transmis și Nicușor Dan, a fost „o decizie democratică a Parlamentului”.

Aceasta înseamnă că Ilie Bolojan și miniștrii cabinetului pleacă acasă, însă nu este sigur ce se va întâmpla în continuare. În ciuda situației destul de delicate, fără o majoritate stabilă și în curând fără vreo urmă de guvern, Nicușor Dan consideră că „România e un stat stabil, instituțiile statului funcționează și România are o direcție pe care și-o urmează”.

Iar din discursul de ieri a șefului statului pare că acesta nici nu a auzit criticile și nemulțumirile celor din PSD&AUR și a altor suveraniști.

Există consens al partidelor pro-occidentale pe direcțiile mari ale României. Există consens pe direcția pro-occidentală. Există consens pe aderarea la OCDE. Există consens pe execuția bugetului pe 2026, deci pe ținta de buget pe 2026 și pe țintele de buget pe anii următori.

Există consens pe programele SAFE și PNRR. Există consens pe etapele următoare din aceste programe. 31 mai – încheierea contractelor pe SAFE, 31 mai – ultimele ajustări pe proiectele pe PNRR și 31 august – finalizarea PNRR. Și vă aduc aminte că, chiar dacă procedurile pentru moțiunea de cenzură începuseră, săptămâna trecută, Parlamentul a votat investiții de 9 miliarde în programul SAFE, ca dovadă a acestui consens.

Începem negocierile pentru formarea unui nou guvern. Voi începe cu consultări informale, și, când opțiunile se vor cristaliza, vom face consultările formale. Înțeleg așteptările românilor legate de funcționarea statului și mai ales de corupție. Înțeleg așteptările românilor legate de viața de zi cu zi. Și o să le am, evident, în vedere în discuțiile pe care o să le am cu partidele pentru formarea unui nou guvern.

Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil. Exclud, deci, scenariul alegerilor anticipate. Și subliniez: la capătul acestor proceduri vom avea un guvern pro-occidental”, a arătat în discurs Nicușor Dan.

Apoi, exact ca în „1001 și una de nopți”, Șeherezada, sfioasă, tăcu. Momentan, nu a fost anunțată nicio convocare a liderilor fomațiunilor politice. PSD&AUR susțin în continuare că s-au făcut „prieteni” strict pentru a trece moțiunea, restul suveraniștilor sunt prea puțini pentru a forma chiar și un guvern minoritar, în vreme ce PNL și USR au anunțat ferm că nu vor să mai aibă de-a face cu social democrații României.

De cealaltă parte, se pare că PSD ia totuși în considerare formarea unui guvern cu UDMR și minoritățile, însă nu există semnale clare că acest lucru s-ar și putea întâmpla.

Din nou a căzut un guvern, iar România se confruntă cu o nouă criză politică, deși nu aceasta a fost și nu aceasta este așteptarea oamenilor. Din nou nu s-a reușit să avem o perioadă de măcar un an fără o criză guvernamentală.

Din nou a fost picat guvernul fără să se știe ce urmează, iar între partide domnește o stare de incertitudine generalizată.
Din nou, vor fi necesare săptămâni, poate luni, pentru a coagula o majoritate parlamentară și a desemna un prim-ministru. Un nou guvern, noi planuri (!?), noi angajamente, din nou – pentru a nu știu câta oară – o criză politică Dâmbovițeană.

Este greu de vorbit despre acest subiect, pentru că de fiecare dată se pune, pe bună dreptate, întrebarea: cum am ajuns noi, reprezentanții comunității maghiare, să fim din nou implicați în această situație?
În ultimul an și jumătate, UDMR și eu personal am făcut parte din ultimele două coaliții guvernamentale.

Atunci când, în decembrie 2024, am decis să ne asumăm guvernarea, am fost conștienți de cât de critică era situația. Ne-am dorit un guvern stabil și predictibil, de aceea am acceptat responsabilitatea guvernării.

Cinci luni mai târziu, demisia prim-ministrului a aruncat din nou țara într-o criză politică. Deși știam că va fi dificil să continuăm, am considerat că din interiorul coaliției putem orienta deciziile în direcția bună și le putem corecta pe cele greșite.
Așa am crezut. Am sperat că fiecare politician responsabil, atunci când constată că sunt probleme, se va implica activ și va încerca să contribuie, prin soluții concrete, la depășirea crizei.

Privind retrospectiv după un an și jumătate și înțelegând nemulțumirea tot mai multor oameni, devine din ce în ce mai legitimă întrebarea: ce putem face noi într-o conjunctură politică în care partidele politice din România nu reușesc de zeci de ani, să ofere stabilitate și predictibilitate.
Astăzi, sincer, și mie îmi este dificil să ofer un răspuns clar.

Cu toate acestea, în condițiile unui cadru politic stabil, România are toate șansele ca, începând din luna august, pe fondul unei scăderi semnificative a inflației, să închidă una dintre cele mai dificile perioade ale ultimelor decenii, iar de anul viitor, printr-o nouă lege de salarizare în sectorul public, prin indexarea pensiilor cu inflația și prin menținerea investițiilor la un nivel adecvat, să revină la o perioadă de stabilitate economică. Indiferent dacă UDMR va fi sau nu la guvernare, aceasta este o perspectivă realistă, acesta trebuie să fie obiectivul.”, scria aseară pe Facebook vicepremierul Tanczos Barna.

Cert este că aseară, după moțiunea de cenzură din Parlament, în Biroul Politic Național al PNL a fost stabilit că partidul va rămâne în opoziție și nu va participa la formarea unui nou guvern alături de PSD.

Dragi români, a fost o onoare pentru mine să fiu 10 luni în serviciul țării noastre, în funcția de prim-ministru.
Am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a aduce ordine în finanțele României, a corecta nedreptăți și a promova reforme pentru modernizarea României. Cel mai important, am dovedit că este posibil un alt mod de a guverna.

Vă mulțumesc, dragi români, pentru că ați suportat neajunsurile pe care le presupune îndreptarea finanțelor țării. Ele nu au fost un scop în sine sau o alegere, ci un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor.

Le mulțumesc celor cu care am colaborat în munca de echipă din aceste 10 luni, pentru un alt model de guvernare. Am cunoscut mulți oameni de calitate, de la cele mai simple funcții până la cele mai înalte.

Împreună am dovedit că se poate guverna cu reguli, fără să risipești banii publici și fără aroganță.

După 10 luni, s-a întâmplat inevitabilul. Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură.
Până în ultima zi în această funcție, voi lucra pentru interesele României și nu voi abandona principiile pe care le-am probat în toată cariera mea.

Tot sprijinul pe care l-am primit, mai ales în ultima lună, mă motivează să merg mai departe, să lupt în continuare pentru România și viitorul ei. Se încheie o etapă, începe alta, iar valorile pentru care lupt rămân aceleași și este esențial că vă simt alături.
MULȚUMESC, ROMÂNIA!
”, a transmis pe Facebook Ilie Bolojan.

Tineri cercetați pentru profanare de morminte; au dansat și au simulat raporturi sexuale pe un monument funerar din Cimitirul Bellu

Sursa: Google maps

Control judiciar pentru o tânără de 25 de ani și un adolescent de 18, care au considerat că este potrivit să își bată joc de un monument funerar din Cimitirul Bellu din Capitală.

Cei doi sunt acuzați de profanare de cadavre sau morminte, în urma faptelor comise chiar ieri.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București au deschis o anchetă în cazul celor doi tineri, după ce, ieriîn
intervalul orar 16:40 – 17:47, alături de o altă persoană, au profanat un monument funerar amplasat în Cimitirul Bellu, sectorul 4, simulând raporturi sexuale cu acesta
”.

Cum existau filmări postate pe internet, tinerii au fost rapid identificați, iar acum au fost plasați sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile. Dosarul este instrumentat cu sprijiul poliţiştilor de la Poliţia Sectorului 4 al Capitalei, Secţia 14.

Polițiștii Capitalei s-au sesizat din oficiu și au desfășurat activități specifice în vederea identificării și depistării persoanelor bănuite de comiterea faptei. Astfel, au fost identificate două persoane, respectiv o femeie în vârstă de 24 de ani și un tânăr în vârstă de 19 ani. Acestea au fost depistate și, ulterior, audiate de către polițiști din cadrul Secției 14 Poliție”, se arată într-un comunicat al Poliției Capitalei.

Denumit oficial Șerban Vodă, cimitirul este cunoscut însă mai mult ca Bellu, în condițiile în care terenul pe care se află amplasat a fost donat de boierul Barbu Bellu. În noiembrie 1852, Sfatul Orășenesc decide începerea lucrărilor de amenajare a cimitirului. Abia în toamna lui 1855 încep amenajările terenului, iar primele înmormântări au loc în 1856. Doi ani mai târziu, în septembrie 1858, cimitirul începe să funcționeze legal.

În prezent, Cimitirul Bellu măsoară 28 de hectare, aici fiind și Aleea Artiștilor, perimetrul unde sunt îngropați artiștii. Din 2010, Ansamblul „Cimitirul Șerban Vodă – Bellu” este înscris în Lista monumentelor istorice a Municipiului București.

Vot pe moțiune: Guvernul Bolojan a căzut!

Sursa: gov.ro

Ilie Bolojan nu mai este premier al țării, conform rezultatului votului încheiat în urmă cu doar câteva momente, în Parlament.

Moțiunea de cenzură depusă de PSD&AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut cu 281 de voturi, în condițiile în care fusese semnată de 254 de parlamentari și ar fi fost nevoie de 233 de voturi pentru a trece.

Înfrângere zdrobitoare pentru Ilie Bolojan, după votul pe moțiune. „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a activelor statului”, însă în plen, premierul Bolojan a respins acuzațiile și a catalogat moțiunea drept „mincinoasă, cinică și artificială”.

Totodată, acesta a acuzat PSD de ipocrizie și i-a întrebat direct: „Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum? N-ați fost în guvern?”.

Mă aștept ca domnul președinte Nicușor Dan să ne convoace la consultări. Cred că normal ar fi ca Ilie Bolojan să demisioneze din funcția de prim-ministru, că e totuși un vot covârșitor”, a transmis liderul PSD Sorin Grindeanu, după aflarea rezultatului votului.

Pe de altă parte, liderul AUR, George Simion, a ținut vorbească despre corectitudine: „Mulțumesc celor 90 de parlamentari AUR pentru corectitudine. Moțiunea a trecut”.


Jurnaliști ai RTV, obligați de instanță la plata de despăgubiri; UZPR: „Libertatea de exprimare este limitată”

Sursa: Google maps

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) critică o decizie prin care instanța de judecată a stabilit că trei dintre jurnaliștii postului Realitatea TV trebuie să achite despăgubiri de milioane de lei către Asociația Dăruiește Viață.

Tribunalul București a admis o acțiune deschisă de Asociație și a dispus ca aceasta să primească despăgubiri de milioane de lei, cu titlu de daune morale, de la Victor Ciutacu – în solidar cu România TV, Liviu Alexa, Iosefina Pascal și Ioan Korpoș.

UZPR atrage atenția că hotărârea pronunțată de Tribunalul București reprezintă o problemă „majoră” pentru funcționarea liberă a presei în țara noastră și că „libertatea de exprimare este limitată”. Astfel, se creează „un precedent care riscă să reducă presa la tăcere”.

Fără a comenta corectitudinea hotărârii instanței în ceea ce privește soluția pe fond – aspect care ține exclusiv de controlul instanțelor superioare – UZPR subliniază că dimensiunea acestor despăgubiri depășește cazul concret și transmite un mesaj de intimidare generalizată: nu mai este vorba doar despre răspunderea unor jurnaliști, ci despre riscul ca întreaga presă să fie redusă la tăcere.

Când sancțiunea pentru un demers jurnalistic atinge asemenea proporții, nu mai vorbim despre responsabilitate, ci despre descurajare sistemică, în care teama devine normă profesională. Nu doar cei sancționați sunt afectați, ci toți jurnaliștii care, văzând aceste consecințe, vor evita subiecte sensibile, investigații sau critici legitime. Este mecanismul clasic prin care libertatea de exprimare este limitată indirect: nu prin interdicție, ci prin frică.

UZPR avertizează că sancțiuni de acest tip riscă să producă exact efectul pe care legislația europeană încearcă să îl combată – un „chilling effect” profund, în care presa nu mai este liberă, ci precaută până la autocenzură.

Acest context este cu atât mai grav cu cât intervine chiar înainte de data de 7 mai 2026, termenul-limită pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1069, al cărei scop este protejarea jurnaliștilor împotriva acțiunilor judiciare abuzive menite să îi intimideze sau să îi reducă la tăcere.

În loc ca acest moment să marcheze consolidarea protecției libertății de exprimare, asistăm la soluții judiciare care, prin amplitudinea sancțiunilor, pot avea un efect contrar spiritului directivei europene.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România solicită autorităților: să acorde o atenție sporită principiului proporționalității în cauzele care privesc activitatea jurnalistică; să accelereze implementarea mecanismelor prevăzute de Directiva anti-SLAPP; să asigure un cadru real de protecție pentru exercitarea libertății presei.

Libertatea presei nu se pierde doar prin cenzură directă. Se pierde și atunci când costul acestei libertăți devine atât de mare încât nimeni nu și-l mai poate permite”, se arată într-un comunicat al UZPR.

Săptămâna trecută, Tribunalului București a admis o acțiune deschisă de Asociația Dăruiește Viață și a dispus ca aceasta să primească de la Victor Ciutacu, în solidar cu România TV – 500.000 de lei, Liviu Alexa – 500.000 de lei, Iosefina Pascal – 50.000 de lei, iar realizatorul Ioan Korpoș – 500.000 de lei.

În plus, Victor Ciutacu și România TV mai au de achitat câte 250.000 de lei către fondatoarele asociației, Oana Gheorghiu (în prezent viceprim-ministru în Guvernul Bolojan) și Carmen Uscatu, aceleași sume urmând a fi plătite și de Ioan Korpoș și Liviu Alexa.

Acțiunea vine după mai multe emisiuni în care RTV a lansat titluri legate de „o nouă anchetă despre mafia carității și binefacerii”, „un nou tun al carității, sunt în joc viețile copiilor” sau afirmații precum „Rezistele de la Dăruiește viața, șantaj la Ministerul Sănătății, manevra prin care încearcă să preia conducerea unui spital”.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește capetele 5,6 și 7 de cerere invocată de pârâții Victor Ciutacu si Janos Korpos. Respinge capetele 5, 6 și 7 de cerere formulate de reclamante in contradictoriu cu pârâții Victor Ciutacu si Janos Korpos, ca fiind formulate împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce priveste capătul 7 de cerere invocată de pârâta SC RTV HD SRL. Respinge capătul 7 de cerere formulat de reclamante în contradictoriu cu pârâta SC RTV HD SRL, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite în parte cererea. Obligă pe pârâtul VICTOR CIUTACU, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta ASOCIAŢIA DĂRUIEŞTE VIAŢA a sumei de 500.000 lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâtul VICTOR CIUTACU, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta GHEORGHIU OANA CLARA a sumei de 250.000 lei cu titlu de daune morale.

Obligă pe pârâtul VICTOR CIUTACU, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta USCATU CARMEN MIHAELA a sumei de 250.000 lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâtul Korpos Janos, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta ASOCIAŢIA DĂRUIEŞTE VIATA a sumei de 500.000 de lei cu titlu de daune morale.

Obligă pe pârâtul Korpos Janos, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta GHEORGHIU OANA CLARA a sumei de 250.000 de lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâtul Korpos Janos, în solidar cu pârâta SC RTV HD SRL la plata către reclamanta USCATU CARMEN MIHAELA a sumei de 250.000 de lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâtul Alexa Liviu Doru Alin la plata către reclamanta ASOCIAŢIA DĂRUIEŞTE VIATA a sumei de 500.000 de lei cu titlu de daune morale.

Obligă pe pârâtul Alexa Liviu Doru Alin la plata către reclamanta GHEORGHIU OANA CLARA a sumei de 250.000 de lei cu titlu de daune morale Obligă pe pârâtul Alexa Liviu Doru Alin la plata către reclamanta USCATU CARMEN MIHAELA a sumei de 250.000 de lei cu titlu de daune morale

Obligă pe pârâta Pascal Iosefina la plata către reclamanta ASOCIAŢIA DĂRUIEŞTE VIATA a sumei de 50.000 de lei cu titlu de daune morale. Obligă pe pârâta Pascal Iosefina la plata către reclamanta GHEORGHIU OANA CLARA a sumei de 25.000 de lei cu titlu de daune morale Obligă pe pârâta Pascal Iosefina la plata către reclamanta USCATU CARMEN MIHAELA a sumei de 25.000 de lei cu titlu de daune morale.

Obligă pe parata SC RTV HD SRL la redarea dispozitivului hotărârii pronunţate in cadrul emisiunii „Punctul culminant”. Respinge cererea pentru rest, ca neîntemeiată. Obligă pârâtii, în solidar, la plata către reclamanta ASOCIAŢIA DĂRUIEŞTE VIATA a sumei de 9.385 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 460 lei taxă judiciară de timbru si suma de 8.925 lei onorariu avocat.

Obligă pârâtii, în solidar, la plata către reclamanta GHEORGHIU OANA CLARA a sumei de 1.650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 460 lei taxă judiciară de timbru si suma de 1.190 lei onorariu avocat.

Obligă pârâtii, în solidar, la plata către reclamanta USCATU CARMEN MIHAELA a sumei de 1.650 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 460 lei taxă judiciară de timbru si suma de 1.190 lei onorariu avocat. Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare”, se arată în soluție.

Româncă stabilită în Austria, acuzată că a ameninţat cu moartea un procuror din Ilfov

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Un procuror din Ilfov a fost amenințat în mod repetat cu moartea, în contextul soluționării unui dosar de omor.

Autoarea presiunilor și intimidărilor, o femeie, care din Austria, unde își avea reședința, i-a trimis magistratului mai multe mesaje.

Aceasta ar fi pe scurt povestea unui dosar penal în care o română stabilită în Austria a amenințat un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov. La distanță de câteva luni, femeia a fost acuzată de ultraj judiciar, și trimisă în judecată, grație unor ordine europene de anchetă puse în executare de către autoritățile judiciare din Austria și a sprijinului oferit de ofițerii de poliție din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigații Criminale.

A fost sesizată Judecătoria Buftea, dispunându-se trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unei inculpate – persoană fizică, cetățean român, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de ultraj judiciar comise în condițiile concursului de infracțiuni, dintre care una în formă continuată (6 acte materiale), reținându-se că, în data de 28.09.2025, orele 10:48, acționând în scop de răzbunare în legătură cu modalitatea de instrumentare și de soluționare a unui dosar penal înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, privind săvârșirea unei infracțiuni de omor, precum și ulterior, respectiv în perioada 28.09.2025, orele 13:05 – 02.10.2025, orele 20:49, acționând în baza unei rezoluții infracționale unice, în scop de intimidare, precum și cu scopul de a obține o ameliorare a situației juridice a autorului din acea cauză, respectiv pentru a se reține comiterea unei infracțiuni din culpă, în locul celei săvârșite cu intenție, inculpata, aflată pe teritoriul Austriei,i-a expediat persoanei vătămate – procuror de caz al dosarului arătat mai sus, prin intermediul aplicației WhatsApp, pe numărul personal de telefon, mai multe mesaje text conținând amenințarea cu incendierea, precum și cu săvârșirea altor infracțiuni îndreptate împotriva vieții, integrității corporale și sănătății acesteia”, precizează procurorii.

Conform portal.just, la Judecătoria Buftea a fost înregistrat pe 30 aprilie un dosar în care parte vătămată este prim procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, Ștefan Radu Oprescu, iar inculpată este Elena Mădălina Dumitru.

Mai mulți semnatari ai moțiunii de cenzură împotriva Guvernului anunță că nu vor vota

Sursa: gov.ro

Moțiunea de cenzură inițiată de Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor a fost depusă în Parlament pe 28 aprilie, anunțul fiind făcut de liderul AUR, George Simion.

La acel moment, Simion arăta că moțiunea are semnături mult peste necesar, în condițiile în care este nevoie de 233 de voturi pentru a „pica” Guvernul Bolojan.

Între timp, însă, o serie de parlamentari care și-au pus semnătura pe document au anunțat că nu o vor vota. Nu foarte mulți, însă. Astfel, 6 ex-parlamentari ai POT, acum în Partidul UNIT – Aurora Tasica Simu, Andrei Csillag, Dumitrița Albu, Călin Groza, Ștefan Borțun și Gheorghe-Petru Pîclișan, au transmis că nu vor vota moțiunea, pe considerentul că inițiativa PSD&AUR de a demite guvernul nu vine și cu o soluție ulterioară.

Nu girăm jocurile PSD–AUR. Nu votăm o moțiune fără soluții”, au transmis aceștia.

De altfel, și parlamentarii partidului POT care au semnat inițiativa au transmis ulterior că susținerea finală depinde de clarificări din partea PSD&AUR. Totodată, și Liviu Fodoca (parlamentar din grupul PACE – Întâi România), deși semnase inițial documentul, a arătat că nu merge mai departe.

La momentul numărării, au semnat moțiunea anti-Bolojan 127 de parlamentari PSD, 90 – AUR, 17 – Neafiliați, 10 – Grupul PACE, 7 – POT
3 – UPR (Uniți pentru România).

Pe de altă parte, USR și PNL au făcut „scut” în jurul premierului Ilie Bolojan, iar Cseke Attila a precizat că UDMR nu va susține moțiunea.

Între timp, potrivit unor surse politice, Bolojan ar urma să meargă direct în Parlament, unde va discuta față în față cu aleșii pentru a-i convinge să dea înapoi. Totodată, și alți parlamentari PNL ar duce negocieri de ultim moment.

Mitinguri în câteva orașe, pentru susținerea lui Bolojan

Sursa: Captură video

Un pas mai este până la votul pe moțiunea PSD&AUR împotriva Guvernului Bolojan, iar între timp, oamenii au organizat mitinguri de susținere a premierului PNL.

Dacă moțiunea se va vota în Parlament, votanții s-au strâns în stradă, un exemplu fiind mitingul de ieri din București, precum și un altul, în Oradea.

Aseară, premierul Ilie Bolojan a mulțumit celor care au ieșit în stradă în mai multe orașe din țară pentru a-l susține înainte de votul pe moțiunea de cenzură depusă de PSD&AUR, care urmează să aibă loc marți.

Vă mulțumesc celor care și azi, în piețe și în online, m-ați sprijinit.
Așa cum am spus, înțeleg acest sprijin ca unul pentru modernizarea României, o țară fără privilegii, cu un stat eficient, care își respectă cetățenii.

Respect pentru România!”, se arăta ieri pe pagina de Facebook a lui Bolojan.

Au fost mitinguri în București, în Piața Victoriei, dar și în Piața Unirii din Iași, în Timișoara sau în Oradea, unde aproximativ 4.000 de persoane au ieșit în stradă în sprijinul actualului premier, înainte de votul pe moțiunea de cenzură de marți.

Conform programului anunțat, mâine, la ora 11, se va desfășura ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților în cadrul căreia va avea loc dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură, prin vot secret cu bile.

Consilier juridic al ORC Dolj, condamnare cu suspendare pentru o mită de 372 lei

Sursa: Google maps

Acord de recunoaștere a vinovăției încheiat cu o angajată a Oficiului Registrului Comerțului (ORC) Dolj, după ce femeia a fost prinsă în flagrant pe când primea mită.

Așa, femeia s-a ales cu 2 ani închisoare „sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, modalitatea de executare fiind suspendarea”, arată procurorii, totul, pentru exact 372 de lei.

Nici două luni nu a durat ancheta procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj în cazul unei foste consiiere juridice a ORC Dolj, după ce un administrator făcuse un denunț din care reieșea că aceasta i-ar fi solicitat bani pentru a-și face meseria.

Mai exact, așa cum comunicau anchetatorii, în martie anul acesta, femeia, aflată „în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi pretins de la martorul denunțător suma de 600 lei pentru al îndruma cu privire la pașii legali necesari și pentru a facilita și urgenta efectuarea operațiunii de suspendare a unei activități comerciale, precum și a operațiunilor premergătoare, deși taxele legale aferente erau într-un cuantum inferior”.

Nu toată suma reprezenta însă mită, așa cum avea să se stabilească ulterior:

La data de 16.03.2026, martorul denunțător s-a deplasat la sediul Oficiului Registrului Comerțului Dolj unde, în baza înțelegerii prealabile, a remis inculpatei suma de 600 lei, dintre care suma de 372 lei, rămasă după achitarea taxelor legale, ar fi fost primită cu titlu de mită, ocazie cu care organele de urmărire penală au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

În baza probatoriului administrat, la data de 16.03.2026, procurorul de caz a dispus reținerea inculpatei pentru 24 de ore, iar la data de 17.03.2026 a dispus față de aceasta măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile”.

Ulterior acestor măsuri, femeia a ales să își recunoască vinovăția, iar la începutul lunii trecute, la Tribunalul Dolj ajungea acordul pe care îl încheiase cu procurorii.

La câteva săptămâni distanță, instanța a admis „acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 01.04.2026 între Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpata PETRIŞOR ANDRA FLORENTINA. Condamnă pe inculpata PETRIŞOR ANDRA FLORENTINA, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare (faptă din 12.03.2026-pretindere și 16.03.2026-primire).

Aplică inculpatei Petrişor Andra Florentina pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv funcţia de consilier juridic ori orice altă profesie, meserie ori activitate, printr-un raport de muncă, în cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului ori în cadrul oricărui Oficiu al Registrului Comerţului de pe teritoriul României, pe o durată de 2 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Interzice inculpatei Petrişor Andra Florentina, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv funcţia de consilier juridic ori orice altă profesie, meserie ori activitate, printr-un raport de muncă, în cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului ori în cadrul oricărui Oficiu al Registrului Comerţului de pe teritoriul României, pedeapsa accesorie devenind executabilă în măsura în care pedeapsa principală a închisorii devine executabilă.

Suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 2 (doi) ani închisoare și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani, ce se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Impune inculpatei respectarea, pe durata termenului de supraveghere, a următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Dolj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței şi orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Impune inculpatei obligația de a presta, pe parcursul termenului de supraveghere, o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile, în cadrul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” sau în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Dolj.

Menține măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpata PETRIŞOR ANDRA FLORENTINA prin ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj din data de 17.03.2026, până la expirarea termenului prevăzut de lege sau până la rămânerea definitivă a prezentei sentințe penale. Constată că inculpata Petrişor Andra Florentina, a fost reținută pentru 24 de ore, începând cu data de 16.03.2026, orele 15:45 până la data de 17.03.2026, orele 15:45.

Obligă inculpata la plata sumei de 2095,5 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (din care 1.095,5 lei cheltuieli aferente urmăririi penale și 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată în faza judecății). Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare”.

Piedone acuză Guvernul că închide minele și importă cărbune: „1.500 de familii plătesc prețul acestei politici”

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații

Președintele Partidului Naționalist Reformarea României, Cristian Popescu Piedone, a lansat un nou atac la adresa premierului Ilie Bolojan, pe tema închiderii minelor și a situației din sectorul energetic. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta vorbește despre o contradicție majoră între angajamentele asumate de România privind tranziția energetică și realitatea economică din teren.

Piedone susține că, în timp ce minele sunt închise și oamenii sunt concediați, România ajunge să importe tot mai mult cărbune, fapt care, în opinia sa, compromite orice justificare legată de „progres” sau „modernizare”.

1.500 de oameni concediați de la Complexul Energetic Oltenia

Potrivit mesajului publicat de liderul PNRR, la data de 1 aprilie 2026, Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, a disponibilizat 1.500 de angajați.

Piedone afirmă că aceste concedieri au fost făcute fără compensații și fără un plan social clar pentru familiile afectate. El acuză Guvernul că nu a oferit o soluție reală pentru oamenii rămași fără locuri de muncă și că discuțiile purtate la Bruxelles nu au produs niciun rezultat concret.

În opinia sa, efectul direct al acestor decizii este unul social grav, cu impact imediat asupra comunităților din Gorj.

Importurile de cărbune cresc, în timp ce minele românești se închid

Unul dintre cele mai dure puncte ale reacției sale vizează datele privind importurile de cărbune. Piedone invocă cifre ale Institutului Național de Statistică, potrivit cărora, în ianuarie-februarie 2026, România a importat cărbune cu 430% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe acest fond, liderul PNRR pune sub semnul întrebării logica închiderii exploatărilor interne, în condițiile în care necesarul energetic nu dispare, ci este acoperit prin importuri.

„Închidem minele noastre cu bani europeni, dăm afară oamenii care le exploatau și importăm cărbune ca să alimentăm ce-a mai rămas din termocentrale”, este ideea centrală a mesajului transmis de acesta.

Întrebări despre contracte, prețuri și intermediari

Piedone cere clarificări publice legate de cine a contractat aceste importuri, la ce prețuri și prin ce intermediari. În mesajul său, el ridică întrebări despre traseul comercial al cărbunelui importat și despre eventualele interese economice din spatele acestor operațiuni.

Deși nu oferă nume sau documente, liderul PNRR susține că actuala tranziție energetică funcționează, în practică, în defavoarea cetățeanului român: banii pentru închidere vin din fonduri europene, iar costurile importurilor sunt suportate, indirect, de populație, prin facturile la energie.

Critici la adresa Guvernului și a Comisiei Europene

În mesajul său, Piedone distribuie responsabilitatea între Guvernul României, Comisia Europeană și cei care au negociat sau aplicat angajamentele asumate în cadrul PNRR. El susține că România avea posibilitatea să negocieze altfel și să apere mai ferm interesele propriilor cetățeni.

Liderul PNRR consideră că actuala politică energetică nu reprezintă o tranziție reală, ci o decizie executată fără viziune și fără protecție pentru cei direct afectați.

„Politică publică” pentru unii, „foame” pentru alții

Finalul mesajului lui Piedone mută accentul de pe cifre pe consecințele sociale. În opinia sa, cele 1.500 de familii afectate din Gorj suportă costul unei politici publice prost gândite și prost negociate.

Prin această intervenție, Cristian Popescu Piedone încearcă să transforme tema energiei și a restructurărilor din minerit într-o temă socială și politică majoră, cu accent pe efectul direct asupra oamenilor și pe contradicțiile dintre discursul oficial și realitatea economică.

Interimarul Miruță intră în forță la Transporturi; cere demiterea conducerii Metrorex și anulează scumpirea biletelor de metrou

Câteva zile are Radu Miruță ca interimar la Transporturi, iar prima sa grijă a fost să se uite în „curtea” Metrorex.

Aici fusese făcute modificări „de ultimă oră” fix înainte ca ex-ministrul PSD Ciprian Șerban să demisioneze și, conform celor anunțate, de mâine urma să opereze o scumpire a biletelor de metrou.

Radu Miruță a ieșit aseară într-o conferință de presă pentru a preciza că a convocat adunarea generală a acționarilor Metrorex, pentru a propune consiliului de administrație demiterea conducerii Metrorex. Totodată, acesta a anunțat că biletul la metrou nu se va mai scumpi la 1 mai, așa cum anunțase fostul ministru PSD Ciprian Șerban.

Am aici ordinul de ministru care întrerupe începând de poimâine creșterea de la cinci la șapte lei a biletului de metrou, pe care îl semnez și care va pleca spre Monitorul Oficial”, a anunțat Radu Miruță.

Un ordin pentru scumpire fusese semnat de ministrul PSD Ciprian Șerban, în ultima zi de mandat, după ce PSD a decis să se retragă din Guvernul Bolojan.

Ghinion, cum ar spune un clasic în viaţă”, răspunsese fostul ministru Şerban, atunci când a fost întrebat de ce a semnat Ordinul care prevede scumpirea călătoriei cu metroul.

Acel Ordin a ajuns la mapă, era o chestie penibilă sau un joc politic, nu ştiu cum să-l cataloghez, să las să semneze următorul, că eu oricum plec. Nu! A ajuns acel Ordin, trebuia semnat, l-am semnat pur şi simplu. Mi-aş fi dorit să nu ajungem în această situaţie, să trebuiască să creştem acele preţuri la Metrorex, dar să să ştiţi că a fost asumat, după toate discuţiile cu premierul, încă de anul trecut şi a fost o condiţie pentru avizarea bugetului, a fost chiar o condiţie inclusă în planul de redresare al companiei Metrorex”, a explicat ministrul demisionar al Transporturilor.

De când am ajuns la Transporturi, m-am uitat la situația financiară și am încercat să înțeleg argumentele pentru scumpirea biletelor de metrou de la 5 la 7 lei. Suma rezultată din această creștere ar fi de 59 milioane de lei pe an, ceea ce înseamnă aproape 2,5% din întreg bugetul Metrorex.

Nu e normal ca cetățeanul să plătească dacă există situații în care angajați ai statului se îndestulează din acești bani care se cumulează la bugetul de stat. Am căutat dacă există alternative, pentru ca dintr-o reorganizare a companiei Metrorex să se compenseze această sumă de 59 de milioane de lei pe an.

La prima verificare am găsit 60 de milioane de euro, ani neîncasași, din penalități care au fost date pentru întârzierea unui singur contract. A durat 9 luni în care în care ar fi trebuit să se emită de a doua zi factura de penalități până când s-a emis. După ce s-a emis factura, nu s-a mai făcut niciun pas. (…) Am găsit o situație cu neînchirierea spațiilor comerciale din rețeaua stațiilor de metrou. Am găsit contracte de publicitate care au fost date fără o procedură competitivă (…).

Am găsit o companie care utilizează gratuit depouri și clădiri ale Metrorex, am găsit baza sportivă de la Ciurel, pe care o folosește sindicatul Metrorex pentru a încasa bani din activitățile de acolo fără a exista bază legală pentru asta și fără a plăti bani pentru Metrorex, care e proprietarul. (…)

Am găsit situația parcării de la Străulești pentru care se înregistrează pierderi de 4 milioane de lei pe an, chiar dacă există solicitări de parteneriat public-privat. Această parcare este administrată de soțul doamnei director general al Metrorex. Am găsit triplarea salariilor în ultimii 10 ani, numărul salariaților este o dată și jumătate mai mare decât la metroul din Viena.

Este de-a dreptul absurd ca o ţară întreagă să plătească subvenţie pentru Metrorex, fără a demonstra că la Metrorex sunt luate toate măsurile de utilizare de bun simţ, ca să nu zic eficientă, a acestor bani”, a explicat ministrul Miruță.

În acest context, Miruță a arătat că este cazul de întrerupere a contractului de mandat al șefei Metrorex, pentru nerespectarea indicatorilor financiari negociaţi cu ministerul, acceptaţi, dar nerealizaţi. Însă, pentru demiterea acesteia, este nevoie de girul consiliului de administrație.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
29 ° C
29.4 °
27.3 °
54 %
1.3kmh
2 %
mie
30 °
J
32 °
vin
19 °
S
24 °
D
26 °

Ultimul articol

Grindeanu, mesaj către liberali: „Se poate și fără voi! Toți plecați acasă!”

Sorin Grindeanu pare ușor iritat de faptul că a trecut mai bine de o lună de când PSD&AUR au reușit să dea jos prin...
Sursă foto: Pixabay

TAROM – datorii de aproximativ 930 de milioane de lei și estimează pierderi de...

Detaliile financiare legate de Compania aeriană TAROM nu sunt deloc încurajatoare, scrie astăzi pe Facebook Oana Gheorghiu (încă) vicepremier al Guvernului demis Bolojan. Cu datorii...

Doctoriță de la Spitalul Moreni, arestată pentru luare de mită

Șefa secției recuperare, medicină fizică și balneologie din cadrul Spitalului Municipal Moreni a fost arestată pentru 30 de zile, sub acuzația de luare de...