Alocația zilnică de hrană pentru copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice și alte categorii vulnerabile va crește de la 22 lei la 32 lei/zi.
Aceasta este pe scurt una dintre hotărârile adoptate ieri în ședința de Guvern, „ca urmare a creșterii costurilor de trai”.
Modificarea vine ca urmare a propunerii făcute Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, și se numește pompos „actualizarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, precum și pentru alocația zilnică de hrană”.
Și, din ce transmite ministerul într-un comunicat, „după publicarea hotărârii, alocația zilnică de hrană, pentru toate categoriile de beneficiari (copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice, alte categorii vulnerabile) crește de la 22 lei la 32 lei/zi.
Măsura vine ca urmare a creșterii costurilor de trai și are ca obiectiv principal asigurarea unor condiții decente de îngrijire pentru copiii aflați în sistemul de protecție, persoanele cu dizabilități și persoanele vârstnice”.
În aceeași sursă se mai explică și că pentru serviciile sociale destinate copiilor a fost aprobată o creștere medie de 44% a standardului de cost, adică pentru copiii din centrele de zi, rezidențiale sau de tip familial, dar și pentru mamele protejate în centrele maternale.
În ceea ce privește serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilități, creșterea este de aproximativ 39%, în timp ce „pentru persoanele vârstnice, noile standarde de cost sunt diferențiate în funcție de gradul de dependență, includ explicit cheltuielile cu asistenții sociali și sunt gândite să încurajeze și să dezvolte serviciile de îngrijire la domiciliu și a centrelor de zi”.
„O creștere de peste 45% se înregistrează și în cazul standardelor de cost pentru serviciile destinate victimelor violenței domestice. Valoarea alocației nu mai fusese actualizată din 2022, iar standardele de cost rămăseseră la valoarea anului 2023. Aceste măsuri contribuie la o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și la creșterea calității vieții persoanelor vulnerabile”, se mai explică în comunicat.
Totodată, în comunicatul transmis de Serviciul Informare și Relații Publice din cadru Ministerului Muncii a fost inserat și un citat din ministrul Petre-Florin Manole:
„Să actualizăm alocația de hrană și standardele de cost pentru serviciile sociale este un gest de responsabilitate față de persoanele vulnerabile care depind zilnic de sprijinul statului.
Din 2022, aceste sume au rămas la fel, în timp ce costul vieții a crescut constant. Prea mult timp, 22 de lei pe zi au însemnat prea puțin. O sumă resimțită zi de zi de copii, de persoanele cu dizabilități și de vârstnicii rămași singuri.
De aceea, din 2026, alocația zilnică de hrană va fi 32 de lei, o creștere cu peste 60%. Tot de aceea am crescut și finanțarea serviciilor sociale: cu 44% pentru serviciile destinate copiilor și cu 39% pentru persoanele adulte cu dizabilități.
Sunt mai mult decât procente sau cifre într-un tabel. Sunt mese mai bune, condiții mai decente, centre care rămân deschise și servicii mai apropiate de standardele de demnitate pe care statul are obligația morală și legală să le asigure”.
9 din 9. Acesta este nivelul maxim al avertismentului de călătorie emis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru Republica Islamică Iran.
Iar MAE explică și de unde această decizie, anume „contextul de securitate din Republica Islamică Iran şi riscul crescut de escaladare”.
„PĂRĂSIȚI IMEDIAT ȚARA!” – este avertismentul în ceea ce îi privește românii aflați în Republica Islamică Iran.
Aceasta înseamnă nivelul 9 din 9 avertismentului de călătorie pentru Iran, recomandarea fiind ca românii aflați aici „să părăsească această ţară imediat, pe orice rută sigură existentă”.
„MAE transmite cetăţenilor români că există încă zboruri disponibile pentru părăsirea teritoriului iranian.
MAE subliniază că, pe fondul recentelor evoluţii ale situaţiei de securitate din zonă şi a lipsei de predictibilitate pentru perioada următoare, este importantă prioritizarea siguranţei personale. Din acest motiv, cetăţenii români care au deja planificate călătorii către Iran în perioada următoare sunt sfătuiţi cu fermitate să le anuleze.
Cetăţenii români care ignoră avertismentul MAE o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unei astfel de decizii.
Contactarea autorităţilor române
MAE recomandă cu fermitate cetățenilor români care se află în Republica Islamică Iran să își înregistreze prezența, dacă nu au făcut asta deja acest lucru, la Ambasada României la Teheran.
Datele de contact ale misiunii diplomatice sunt: Adresa: Str. Shahid Meshki nr. 89 (Str. Fakhrabad nr. 22, Bd. Baharestan), Teheran. Telefon: +98 21 77647570; +98 21 77534658 (la aceste numere de telefon NU se furnizează informații consulare). Website: https://teheran.mae.ro/ E-mail: teheran@mae.ro, teheran.consul@mae.ro.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Teheran: +98 21 77539041 apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact şi Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.
De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție linia telefonică de urgență a Ambasadei României la Teheran: +98 21 77647570”, transmite MAE.
Incident deosebit de grav ieri, în județul Timiș, în sediul Poliției Rutiere din municipiul Lugoj.
Mai precis, într-o anexă a Poliției Rutiere din Lugoj, unde funcționa serviciul de cazier, s-a produs o explozie puternică, în urma căreia doi polițiști au fost răniți, iar o clădire s-a prăbușit parțial.
Anchetă în Timiș, după explozia care putea avea urmări fatale. Conform Sindicatului Polițiștilor Sidepol, explozia s-a produs după ce un poliţist aflat în serviciu a conectat un radiator electric, într-un sediu cu instalaţii vechi şi probleme la reţeaua de gaz. Și, în acest context, sindicatul atrage atenția asupra „stării precare a multor sedii de poliție”.
„La sediul Poliției Rutiere din municipiul Lugoj, a avut loc o explozie puternică, soldată cu rănirea mai multor polițiști aflați în serviciu. Un coleg a suferit arsuri grave (gradul III–IV) la nivelul feței și membrelor superioare și a fost transportat de urgență la spital. Un alt polițist a suferit leziuni ușoare. Un al treilea coleg a avut un atac de panică.
Conform informațiilor din teren, explozia s-a produs după ce un coleg, aflat la serviciu, a conectat un radiator electric, într-un sediu cu instalații vechi și probleme la rețeaua de gaz. Suflul exploziei l-a aruncat sub un birou, fapt care i-a salvat viața. În caz contrar, exista riscul prăbușirii grinzilor peste acesta.
Ulterior, din cauza scurgerilor de gaz, a fost evacuat și sediul Poliției Municipiului Lugoj.
Acest incident readuce în atenție starea precară a multor sedii de poliție, unde colegii noștri își desfășoară activitatea zilnic, expuși unor riscuri care nu au legătură cu misiunea profesională, ci cu lipsa investițiilor și a măsurilor elementare de siguranță.
Sindicatul Democratic al Polițiștilor SIDEPOL este alături de colegii afectați și de familiile acestora și va solicita clarificări și măsuri urgente pentru prevenirea unor astfel de situații dramatice.
În timp ce politicienii demagogi anunță cu surle si trâmbițe ca polițiștii ies prea devreme la pensie, aceștia risca sa moară sub dărâmături pe timp de pace din cauza indolentei! Până când atât obrăznicie și indiferență?
Anul 2026 unde sediile de poliție sunt încălzite cu sobe și tot felul de instalații pe gaze, în locul unor sisteme sigure de încălzire centralizată. Siguranța polițistului la locul de muncă NU este un lux, este o obligație”, se arată într-o postare a sindicatului.
În legătură cu incidentul, Inspectoratul de Poliție Județean Timiș a precizat că a fost deschis un dosar penal pentru patru infracțiuni, dosar „coordonat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj”.
„Acestea sunt vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă și două infracțiuni referitoare la nerespectarea normelor de sănătate și securitate.
Clădirea în care s-a produs deflagrația nu era racordată la sistemul de gaz și nu are legătură cu clădirea principală a poliției din Lugoj, deși este o anexă unde erau desfășurate activitățile de cazier și de poliție rutieră”, au explicat reprezentanții IPJ Timiș.
Totodată, pentru ancheta exploziei au fost chemați și specialiști INSEMEX Petroșani – o echipă de 4 cercetători științifici urmând să cerceteze evenimentul.
Nistor, Ciuclea și Stoian. O poză cât o mie de articole - Foto Facebook-
O cerere care depășește un simplu calcul contabil
La nivel formal, documentul pare unul banal: o companie solicită eșalonarea unei datorii. În realitate, cererea depusă de Supercom SAcătre Consiliul Județean Hunedoara și ADI Deșeuri Hunedoara deschide un dosar mult mai amplu, care ține de modul în care statul român aplică regulile fiscale, de relația dintre autorități și operatorii privați „strategici” și, în ultimă instanță, de cine suportă costurile reale atunci când banii publici nu mai ajung la buget.
Suma nu este una neglijabilă: aproape 12 milioane de lei, reprezentând redevențe restante și penalități de întârziere aferente operării Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) de la Bârcea Mare. Compania solicită ca această datorie să fie achitată în rate, pe parcursul a aproximativ doi ani.
Cerere de eșalonare de aproape 12 milioane de lei de la Supercom către CJ Hunedoara
Din acest punct, nu mai vorbim despre o cerere, ci despre context, istoric, reguli și consecințe sociale.
Ce sunt redevențele și de ce neplata lor nu e o chestiune tehnică
Redevențele datorate județului Hunedoara nu sunt taxe arbitrare. Ele provin din exploatarea unei infrastructuri publice realizate din fonduri europene, gândită ca pilon central al sistemului județean de gestionare a deșeurilor. În termeni simpli, județul a investit bani publici pentru a construi un sistem care ulterior este operat de un actor privat, iar acest actor plătește o redevență pentru dreptul de exploatare.
Acești bani ar trebui să se întoarcă în bugetul județului pentru:
funcționarea și întreținerea sistemului,
monitorizarea post-închidere,
respectarea obligațiilor de mediu,
acoperirea eventualelor corecții sau penalități europene.
Când redevențele nu sunt plătite, efectul nu este abstract. El se traduce în presiune bugetară, amânări, lipsă de fonduri și, în final, în costuri transferate indirect către cetățeni.
Noile reguli fiscale din 2026: un cadru mai dur, pe hârtie
Începând cu anul 2026, legislația fiscală a devenit mai strictă în privința facilităților acordate debitorilor bugetari. A fost introdusă o delimitare clară între:
și eșalonările clasice, aplicabile creanțelor mari, de ordinul milioanelor de lei.
Pentru datorii precum cea solicitată la eșalonare de Supercom, singura procedură posibilă este eșalonarea clasică, care presupune:
evaluarea riguroasă a capacității financiare,
constituirea de garanții realesau fideiusiuni,
protejarea explicită a interesului bugetului public.
Cu alte cuvinte, statul spune: „poți plăti în timp, dar doar dacă îmi garantezi că nu pierd banii”.
Unde se rupe teoria de practică
Pe hârtie, regulile sunt clare. În practică, lucrurile devin complicate atunci când debitorul nu este o firmă mică sau un contribuabil obișnuit, ci un operator mare, care gestionează singur un serviciu public esențial.
Aici apare întrebarea centrală a acestui caz: ce garanții reale pot fi puse pe masă pentru o datorie de aproape 12 milioane de lei?
Fără ipoteci, fără gajuri, fără scrisori de garanție bancară, eșalonarea nu mai este un instrument fiscal, ci o amânare pe bază de încredere. Iar încrederea, în administrația publică, nu este un mecanism legal de protecție a bugetului.
Istoricul Supercom în Hunedoara: un parcurs presărat cu controverse
Pentru a înțelege de ce această cerere nu poate fi analizată izolat, este necesar un pas înapoi. Intrarea Supercom în sistemul de salubritate din Hunedoara a fost, încă de la început, una complicată.
De-a lungul anilor, atribuirea contractelor, modificările administrative și relația cu autoritățile locale au generat:
litigii,
decizii contestate,
intervenții ale instituțiilor de control,
controverse publice legate de modul de funcționare a sistemului.
Nu este vorba de un episod singular, ci de un pattern administrativ care se repetă: contracte mari, infrastructură publică, probleme financiare, soluții negociate.
Bârcea Mare: de la proiect european la studiu de caz
CMID Bârcea Mare trebuia să fie un exemplu de bună practică. Un proiect finanțat din fonduri europene, menit să rezolve problema deșeurilor la nivel județean, cu tehnologii moderne și respectarea standardelor de mediu.
În realitate, depozitul de la Bârcea Mare a devenit un simbol al disfuncționalităților:
incendii,
suspiciuni privind fluxurile reale de deșeuri,
neconcordanțe între capacitățile declarate și cele utilizate,
controale și sancțiuni,
deversarea levigatului direct pe câmpurile fermierilor
Un element-cheie a fost transferul controlului efectiv asupra depozitului.
Cum a trecut controlul de la CJ la operatorul privat
Inițial, titularul autorizației de mediu pentru CMID Bârcea Mare a fost Consiliul Județean Hunedoara, în calitate de beneficiar al investiției. Ulterior, autorizația a fost revizuită, iar titular a devenit operatorul privat.
Această schimbare nu a fost una pur formală. Ea a transferat:
responsabilitatea legală,
controlul tehnic,
raportarea fluxurilor de deșeuri,
relația directă cu autoritățile de mediu,
de la o instituție publică la o companie privată. Procedura a fost contestată public și a ridicat semne de întrebare legate de oportunitatea unei asemenea mutări.
De ce contează acest lucru în analiza eșalonării
Când o companie care controlează singură o infrastructură publică strategică ajunge să datoreze aproape 12 milioane de lei, analiza nu mai este una contabilă. Este una de risc sistemic.
Dacă operatorul are dificultăți financiare:
cine asigură continuitatea serviciului?
cine suportă costurile de mediu?
cine plătește penalitățile, dacă apar corecții europene?
Eșalonarea unei astfel de datorii nu este o favoare neutră. Este o decizie care mută riscul din zona privată în zona publică.
Dimensiunea socială
Aici apare ruptura cea mai vizibilă dintre discursul oficial și realitatea trăită de omul obișnuit.
Pentru contribuabilul obișnuit:
o întârziere la plata taxelor locale generează penalități automate;
somațiile vin rapid;
executarea silită nu este negociabilă.
Pentru firme mici:
nu există eșalonări pe ani fără garanții;
nu există răbdare instituțională;
legea se aplică mecanic.
În acest context, cererea unei companii mari de a plăti în timp aproape 12 milioane de lei ridică o întrebare simplă, dar incomodă: de ce disciplina fiscală pare să funcționeze diferit în funcție de mărimea debitorului?
Cine plătește, de fapt, amânările
Fiecare lună în care banii nu intră în buget înseamnă:
presiune pe alte capitole bugetare,
amânări de investiții,
ajustări făcute „din mers”.
În final, costul nu dispare. El este redistribuit:
către alți contribuabili,
către bugetele locale,
către comunități.
Aici nu mai este vorba de contabilitate, ci de echitate fiscală.
CJ Hunedoara și ADI Deșeuri: decizia care nu poate fi tehnică
Consiliul Județean Hunedoara și ADI Deșeuri nu pot trata această cerere ca pe o formalitate. Decizia lor va spune foarte clar:
dacă noile reguli fiscale sunt aplicate uniform,
dacă garanțiile sunt obligatorii sau negociabile,
dacă infrastructura publică este protejată sau expusă.
Acceptarea unei eșalonări fără garanții solide ar crea un precedent periculos. Respingerea ei ar deschide, la rândul ei, un conflict cu un operator esențial pentru funcționarea sistemului, dar poate și Cutia Pandorei.
Un test pentru stat, nu doar pentru o companie
Cazul Supercom nu este izolat. El este simptomatic pentru o problemă mai largă: relația dezechilibrată dintre stat și marii operatori privați care gestionează servicii publice.
Statul cere disciplină fiscală de la cetățeni, dar negociază cu actorii mari. Legea este aceeași, dar aplicarea ei pare să depindă de context și de puterea de negociere.
Concluzie: mai mult decât o eșalonare
Cererea de eșalonare a aproape 12 milioane de lei către CJ Hunedoara nu este un episod administrativ. Este un test de credibilitate pentru noile reguli fiscale din 2026, pentru capacitatea autorităților de a proteja banii publici și pentru ideea de tratament egal în fața legii.
Dacă regulile sunt ferme, ele trebuie aplicate și aici. Dacă pot fi ocolite, atunci mesajul transmis este unul clar: disciplina fiscală este selectivă.
Iar această concluzie, mai mult decât suma în sine, este cea care alimentează nemulțumirea socială și sentimentul că, într-un sistem deja fragil, costurile sunt suportate mereu de aceiași.
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării.
David a demisionat din funcție însă din 22 decembrie, zvonurile fiind că un înlocuitor de drept va fi numit imediat după sărbători.
Sărbătorile de iarnă au trecut, iar interimatul la Ministerul Educației va fi asigurat de Ilie Bolojan, până la numirea unui alt ministru. Totul, în urma semnării de către șeful statului a două decrete, chiar astăzi.
Primul, așa cum a anunțat Administrația Prezidențială, este decretul „prin care se ia act de demisia domnului Daniel-Ovidiu David, ministru al educației şi cercetării, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului”.
Iar acest act a fost urmat de un altul: „Decret prin care se desemnează domnul Ilie-Gavril Bolojan, prim-ministru, ca ministru al educației şi cercetării, interimar”.
Pe 22 decembrie, Daniel David a anunțat că și-a depus mandatul de la Educație, în condițiile în care deja existau zvonuri privind plecarea sa din funcție, cu explicația că demisia vine „la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării”.
Cândva ministru al Apărării, acum portavoce a PSD, Mihai Fifor nu a putut să treacă pur și simplu peste declarațiile lui Radu Miruță, referitor la vârsta de pensionare a militarilor.
Radu Miruță a anunțat că se lucrează la modificarea vârstei de pensionare a cadrelor MApN, MAI și a celor din serviciile de informații, așa că Mihai Fifor a ținut să transmită pe Facebook câteva gânduri… „elegante”: actualul ministru al Apărării face „manevre abjecte de manipulare” și este mincinos.
S-a supărat din nou fostul ministru Mihai Fifor, parlamentar PSD și unul dintre social democrații „de serviciu” când vine vorba de comunicări publice.
Cum actualul ministru al Apărării a făcut referire la faptul că militarii se pensionează pe la 48 de ani, Fifor, care a condus acest minister în Guvernul Dăncilă, a ținut să intervină. Pentru că, așa cum explică acesta, Radu Miruță, cum s-ar zice cam bate… câmpii.
„Ventilarea în spațiul public a ideii că militarii „se pensionează la 48 de ani” NU este o confuzie inocentă și nici o eroare de interpretare. Este o manevră ABJECTĂ de manipulare, menită să inducă în societate percepția falsă că militarii ar fi o categorie privilegiată și favorizată de stat.
Realitatea juridică este însă cu totul alta. Potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin Legea nr. 282/2023 (în vigoare de la 1 ianuarie 2024), cadrul legal este limpede și fără echivoc:
Vârsta standard de pensionare
Vârsta standard de pensionare a militarilor este, în prezent, de 60 de ani. Aceasta este vârsta legală aplicabilă astăzi tuturor cadrelor militare care solicită pensie pentru limită de vârstă.
Mai mult, prin modificările din 2023, legiuitorul a stabilit explicit un calendar de creștere progresivă a vârstei standard până la 65 de ani, după cum urmează: 2031 – 61 de ani 2032 – 62 de ani 2033 – 63 de ani 2034 – 64 de ani 2035 – 65 de ani
Condiția de vechime Pensia militară pentru limită de vârstă nu se acordă automat. Este condiționată cumulativ deminimum 25 de ani vechime efectivă, dintre care cel puțin 15 ani în serviciu militar. Fără îndeplinirea acestor condiții, dreptul la pensie nu există.
De unde vine mitul „pensionării la 48 de ani”? Cazurile izolate de pensionare mai devreme sunt strict reglementate de lege și țin de: pierderea capacității de muncă, restructurări, treceri în rezervă din motive neimputabile militarului.
Aceste situații nu reprezintă regula, nu definesc sistemul și nu pot fi prezentate onest ca politică publică generală. Prin urmare, a afirma că „militarii se pensionează la 48 de ani” este o minciună propagandistică folosită deliberat pentru a antagoniza societatea și pentru a decredibiliza o categorie profesională care funcționează sub un regim de incompatibilități, restrângeri de drepturi și riscuri permanente.
Legea este clară: Militarii se pensionează, astăzi, la 60 de ani, iar vârsta va crește până la 65 de ani. Pensia se acordă doar după minimum 25 de ani de serviciu. Orice altă narațiune este manipulare”, scria Fifor pe pagina sa de Facebook.
De altfel, anterior, la fel de elegant, Fifor îl cataloga pe Miruță drept „neterminat”, „briliant”, „bizar”, „personaj autosuficient” șamd, cu o avertizare: „Lăsați Armata României în pace! Jucați-vă în altă parte!”:
„USR pare să aibă resurse inepuizabile de neterminați. Atunci când vine vorba de tot felul de catastrofe de indivizi e sac fără fund. De la Moșteanu la Buzoianu, până la briliantul taman înfiletat la Apărare. Un șir de personaje autosuficiente care par convinse că au venit cu fotoliul de ministru de acasă și că România e un laborator de experimente, pe nervii, siguranța și viitorul acestei țări.
Bizarii aceștia chiar au impresia că statul român e o jucărie pe care o pot întoarce pe toate părțile după bunul plac, că instituțiile fundamentale sunt niște cifre în Excel și că sistemul de siguranță națională poate fi tratat ca o firmă de curierat în reorganizare.
Ideea creșterii vârstei de pensionare în Armată și structurile de ordine publică și siguranță națională din pix, paușal, la „efortul colectiv” din mintea cooperativei lui Bolojan este nu doar cinică, ci profund periculoasă. Este o decizie luată de oameni care n-au purtat niciodată bocanci, n-au stat în poligon, n-au ieșit în misiuni și n-au simțit ce înseamnă presiunea reală a unei arme în mână, în proximitatea unui război.
România nu este într-un context geopolitic normal. Avem 600 de kilometri de frontieră cu un stat aflat în război. Suntem pe flancul estic al NATO. Suntem linia de contact a Alianței cu Federația Rusă. În acest context, să veniți și să spuneți că „soluția” pentru echilibrarea bugetului este să țineți militarii în sistem până la 55, 60 sau 65 de ani sau cât v-o ieși vouă la zar este o dovadă de iresponsabilitate strategică.
Armata NU este o corporație. NU este o agenție de funcționari. Nu este jucăria pe care nu ai avut-o când erai mic. Armata înseamnă efort fizic extrem, stres psihic, uzură accelerată, misiuni în condiții-limită, antrenamente permanente, riscuri reale. Un militar nu este un contabil. Un polițist nu este un birocrat. Un jandarm nu este un consultant.
La 50 de ani, un militar este deja un veteran al sistemului. La 55, este un om cu o uzură profesională pe care niciun civil nu o înțelege. La 60, este un simbol, nu o forță de luptă.
Statele serioase își protejează sistemul de siguranță națională. Îl motivează. Îl respectă. Îl mențin atractive pentru tineri. România, sub „reformele” lui Bolojan, face exact invers: îl transformă într-un experiment bugetar. Contabil. Ca să dea bine la micul dejun al tătucului de la Victoria.
Mesajul transmis tinerilor este devastator: „Vino în Armată. Riscă-ți viața. Distruge-ți sănătatea. Sacrifică-ți familia. Iar la final îți schimbăm noi regulile din mers.”
Așa nu construiești o armată. Așa o distrugi. Dacă vreți să mai aveți Armată nu vă atingeți de statutul militarului. Dacă vreți să mai aveți ordine publică, nu transformați polițistul în funcționar epuizat. Dacă vreți siguranță națională, nu o tratați contabil. Bugetul se echilibrează din risipa politică, din sinecuri, din agenții inutile, din armate de pile și clienți. Nu din coloana vertebrală a statului.
Pentru că un stat care își umilește militarii, mai devreme sau mai târziu, rămâne fără apărare. Și, dacă tot se consideră un mare strateg militar și vizionar geopolitic, poate că n-ar fi rău să îl detașăm pe termen nelimitat pe noul Rambo de la Apărare, în Groenlanda. Un erou de calibrul său sigur rezolvă dosarul mai repede decât o face NATO”.
Scandal aplanat cu greu de oamenii legii din județul Caraș-Severin, după ce un bărbat i-a agresat pe agenții solicitați să intervină la un incident, în orașul Bocșa.
Potrivit acuzațiilor formulate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, bărbatul în cauză i-a mușcat pe agenții de poliție, motiv pentru care a fost acuzat de ultraj și arestat preventiv.
Incidentul în urma căruia a fost format dosarul de ultraj a avut loc pe 8 ianuarie, în apartamentul inculpatului din Bocșa. Ulterior, pe 9 ianuarie, bărbatul a fost arestat.
Din ce relatează procurorii, „la data de 08.01.2026, în jurul orei 22:20, în timp ce se afla în apartamentul situat în oraşul Bocşa, jud. Caraş-Severin, P.P.M. a exercitat acte de violenţă asupra agenţilor de poliţie B.A.V., S.R. şi H.A., din cadrul Poliţiei Oraşului Bocşa, care se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, intervenind la o solicitare SNUAU 112, în concret i-a muşcat pe aceştia şi anume:
agentul de poliţie B.A.V. a fost muşcat de braţul drept în zona cotului superior, agentul de poliţie S.R. a fost muşcat de mâna dreaptă în zona degetelor şi de mâna stângă în zona cotului aproape de umăr iar agentul de poliţie H.A. a fost muşcat de piciorul stâng (membru inferior/gambă), toţi trei suferind astfel leziuni traumatice cuantificate prin zile de îngrijiri medicale”.
Reținut și mai apoi arestat la Judecătoria Reșița, bărbatul a contestat măsura. Cu toate acestea, și la Tribunalul Caraș-Severin s-a considerat că inculpatul trebuie să rămână, o perioadă, în spatele gratiilor:
„Respinge contestația declarată de inculpatul: PERA PETRICĂ-MANOIL împotriva Încheierii penale nr. 2 din data de 09.01.2026 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Reșița în dosarul nr. 103/290/2026.
Menține încheierea contestată ca temeinică și legală. Obligă contestatorul-inculpat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, în contestaţie. Definitivă”.
Cătălin Măruță nu va mai umple niciun segment orar printre emisiunile difuzate de Pro TV.
Anunțul este oficial, fiind făcut ieri chiar de postul TV, cu explicația că este vorba despre „adaptarea strategiei de conținut”.
Emisiunea „La Măruță” a început să fie difuzată de Pro TV în urmă cu 18 ani, fiind una dintre cele mai longevive – nu doar din istoria postului, ci din istoria televiziunii, în general.
Însă începând cu 6 februarie, Cătălin Măruță nu va mai apărea pe postul TV, care a anunțat încetarea colaborării. În ceea ce privește echipa din spatele „La Măruță”, „compania explorează în prezent oportunități interne, cu scopul de a valorifica experiența și competențele acesteia în alte proiecte”.
„PRO TV va încheia difuzarea unuia dintre cele mai longevive formate ale sale: La Măruță. Decizia face parte dintr-un proces mai amplu de adaptare a strategiei de conținut, menit să răspundă atât publicului de televiziune liniară, cât și consumatorilor digitali, în contextul unei piețe media aflate într-o continuă evoluție”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Pro TV.
Tot aici, Aleksandras Cesnavicius, CEO al postului, arată că emisiunea „a fost un format unic pe piața de televiziune din România și o parte importantă din istoria Pro TV. Suntem recunoscători echipei și lui Cătălin Măruță pentru contribuția lor remarcabilă. Această schimbare nu este o separare, ci urmează o evoluție naturală”.
În ceea ce privește prima reacție – posibil cosmetizată a lui Cătălin Măruță, în sursa citată se detaliază că acesta consideră emisiunea „parte importantă” din viața sa „și, sunt convins, și din viețile multor telespectatori”.
„Am crescut împreună, am râs, am sărbătorit, am învățat și am descoperit poveștile extraordinare ale invitaților noștri. Pentru mine, acesta a fost un capitol minunat, care va păstra mereu un loc special în sufletul meu.
Acum sunt curios și privesc cu entuziasm perioada care urmează, urmând să îmi dedic timpul mai multor proiecte din zona online și noi formate pe care îmi doream să le dezvolt.
Sunt profund recunoscător echipei și publicului care mi-au fost alături în fiecare zi a acestei călătorii și le mulțumesc pentru fiecare moment pe care l-au împărtășit cu mine”, a declarat Cătălin Măruță.
În vârstă de 48 de ani, Cătălin Măruță este absolvent de drept, la Universitatea „Nicolae Titulescu”. Nu a profesat niciodată în domeniu, pentru că încă din timpul facultății s-a angajat la un post de radio, iar mai târziu la TV Super Nova. Ulterior, a fost angajat la Televiziunea Română la Trupa DP 2, în paralel lucrând la postul de radio Activ FM.
La TVR a prezentat emisiunea Tonomatul DP2 din 2002 în 2005, apoi, din 24 octombrie până pe 23 decembrie 2005 a avut o colaborare cu canalul de televiziune Realitatea TV, fiind prezentator al emisiunii Trezește-te la Realitate cu Măruță.
Din 22 octombrie 2007 a intrat în echipa Pro TV, inițial cu emisiunea Happy Hour, apoi, din septembrie 2013, aceasta s-a numit „La Măruță”.
„Astăzi, emisiunea “La Măruță” împlinește 18 ani. Și, deși par mulți, pentru mine au trecut incredibil de repede. 18 ani în care am râs, am plâns, am învățat și am crescut alături de voi, cei care ne priviți zi de zi.
Poate nu am fost cel mai bun prezentator mereu. Poate nici cel mai bun coleg. Dar știu sigur că am fost mereu un om care a pus suflet. În cel mai BUN mod în care am putut. În fiecare emisiune, în fiecare zâmbet, în fiecare poveste construită întâi în redacția aia unde ne-am întâlnit atâția ani.
Când am plecat de la Televiziunea Română, acum 18 ani, începeam un drum nou, plin de emoții și necunoscut. N-aș fi putut ajunge aici fără încrederea oamenilor care au fost alături de mine încă de la început, dar mai ales fără echipa mea, o echipă de oameni dedicați, pasionați, care fac ca fiecare ediție să prindă viață.
Le mulțumesc tuturor colegilor care, de-a lungul anilor, au pus suflet în această emisiune. Și, în mod special, îi mulțumesc Alinei Tolontan, producătoarea mea, cea care a știut să ne țină uniți, să ne motiveze și să creadă mereu în noi. Fără ea, n-am fi ajuns aici.
Le mulțumesc telespectatorilor care ne-au fost aproape, și celor care ne-au aplaudat, și celor care ne-au criticat. În ciuda tuturor încercărilor, ați rămas alături de mine, înseamnă enorm.
Acești 18 ani au însemnat pentru mine o viață întreagă. În toți anii ăștia m-am căsătorit, am devenit tată, am trăit bucurii uriașe, dar și momente grele, în care am pierdut oameni dragi. Toate s-au împletit cu această emisiune care a devenit parte din viața mea. Le mulțumesc din suflet familiei mele, care m-a susținut mereu și care a înțeles că uneori inima mea era și aici, în platou.
18 ani în care și VOI ați fost, în felul vostru, parte din mine. Vă mulțumesc că ați fost acolo, zi de zi, că m-ați certat, m-ați iubit, m-ați provocat și m-ați ținut viu.
Pentru mine, La Măruță nu e doar o emisiune. E o bucată din inima mea.Și azi, mai mult ca oricând, simt recunoștință. Pentru tot. 18 ani de povești, de emoții, de oameni. 18 ani în care am crescut împreună. Și, dacă ar fi să o iau de la capăt, aș face exact același drum. Pentru că merită”, scria Cătălin Măruță pe 22 octombrie 2025.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a detaliat ieri într-o intervenție la Antena 3, că vârsta de pensionare pentru angajații din ministerul pe care îl conduce, însă și din Ministerul Afacerilor Interne și serviciile de informații, va crește.
Conform acestuia, acum vârsta de pensionare este de 48 de ani, discuțiile fiind să ajungă la 55 – 60 de ani.
Ieri, Radu Miruță a arătat că până săptămâna viitoare va fi finalizat un proiect de lege privind creșterea vârstei de pensionare pentru angajații MAI și MApN, dar și pentru angajații din serviciile de informații, precum Serviciul Român de Informații sau Serviciul de Protecție și Pază.
„Se fac simulări”, a precizat ministrul Miruță pentru Antena 3, arătând, în legătură cu noua vârstă de pensionare, că „poate nu până la 65 de ani. Poate până la 60, poate până la 55. Dar azi e până la 48”.
„La MApN și la MAI este o chestiune mai specială. Avem 600 de km de graniță cu o țară care are război și nu poți să zici că reduci armata. La MApN se lucrează începând de astăzi până săptămâna viitoare la un proiect de lege împreună cu MAI pentru creșterea vârstei de pensionare.
Ăsta este compromisul coaliției, să nu tai din salariu, din numărul de angajați, dar să contribui la efort prin creșterea vârstei de pensionare”, a detaliat ministru, pentru sursa citată.
Un bărbat din județul Tulcea a fost trimis în judecată anul acesta, ca principal suspect într-un caz de omor care a avut loc în anul 1999.
Arestat preventiv în septembrie 2025, bărbatul a fost prins grație expertizelor genetice realizate în cauză.
În vara anului 1999, o femeie de 75 de ani dintr-un sat din județul Tulcea a fost găsită moartă în propria locuință, însă autorul a fost, timp de mai mulți ani, de negăsit.
Abia în vara anului trecut, un raport de expertiză genetică avea să indice autorul faptei, acesta fiind arestat preventiv la o lună distanță. Acum, bărbatul, care la momentul crimei avea 20 de ani, a fost trimis în judecată, la Tribunalul Tulcea.
Din ce detaliază procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inculpatul va fi judecat pentru omor calificat, în condițiile în care intrase fără drept în locuința femeii, apoi o violase. De altfel, acesta ar fi fost și motivul crimei, anume de a-și șterge urmele.
„În noaptea de 25/26 iulie 1999, inculpatul a pătruns fără drept în locuința persoanei vătămate, situată într-un sat din județul Tulcea. Prin exercitarea unor acte de violență/constrângere inculpatul a întreținut un raport sexual cu victima.
Totodată, pentru a împiedica victima să țipe/facă zgomot și astfel să alarmeze vecinii/trecătorii, precum și pentru a ascunde săvârșirea infracțiunilor de viol și violare de domiciliu, inculpatul a exercitat în continuare acte de violență gravă asupra persoanei vătămate.
În acest mod, inculpatul a produs victimei multiple leziuni traumatice grave, leziuni traumatice care au provocat decesul acesteia”, se arată într-un comunicat de presă.
Conform procurorilor, femeia fusese găsită în dimineața zilei de 26 iulie 1999, dezbrăcată, sub un pat metalic aflat în locuință. Însă, în ciuda eforturilor, criminalul nu fusese de găsit.
Abia după analiza unei probe ADN prelevate atunci și compararea acesteia cu profilele genetice din Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, oamenii legii l-au identificat pe autor:
„Menționăm că printre probele administrate în cauză se află un raport de expertiză genetică judiciară din data de 6 august 2025, emis de Institutul de Criminalistică din cadrul IGPR, care arată că profilul genetic al inculpatului – identificat în baza de date cu profile genetice din cadrul Sistemului Național de Date Genetice Judiciare – este identic cu profilul genetic al persoanei de sex masculin obținut ca urmare a analizării urmelor biologice de la locul faptei”.
Niciun ministru fără controverse vizavi de teza de doctorat sau de studii.
Cel mai nou nume asupra căruia planează o astfel de acuzație este Radu Marinescu, ministru al Justiției, care însă a transmis că a respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică, iar lucrarea a fost evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU.
În această dimineață a văzut lumina „zilei” un nou articol al jurnalistei Emilia Șercan, evident despre un posibil plagiat. Numele indicat este cel al ministrului Radu Marinescu, despre a cărui teză de doctorat jurnalista detaliază că mai mult de jumătate ar fi plagiată.
Mai precis, că „cel puțin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil conțin text copiat din alți autori, mai exact 140 de pagini din cele 247 ale lucrării”.
Lucrarea i-a conferit lui Marinescu titlul de doctor în Drept în 2009, la Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru.
„Cea mai mare parte a conținutului plagiat provine din alte trei lucrări, iar în unele situații calupurile de text preluat cuvânt cu cuvânt se întind chiar și până la 25 de pagini consecutive”, scrie în articol Emilia Șercan.
Articolul semnat de aceasta nu a lăsat prea mult timp un răspuns în așteptare, din partea „acuzatului”.
„De ce acum? De ce eu?
Într-un articol defăimător și plin de contradicții, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate (avocatul interlopilor, impus ministru de clanuri cu interese obscure etc), articol care insistă repetat pe procedura privind selecția procurorilor, declanșată de MJ cu doar câteva zile în urmă (a propos de de ce eu și de ce acum), fără măcar să fi utilizat o analiză pe bază de soft, dna jurnalist Sercan Emilia mă acuză de plagiat în lucrarea de doctorat, lucru pe care eu nu l-am făcut!
Ar fi de spus următoarele: Am absolvit, ca șef de promoție, cu studii la zi și fără vreo întrerupere, Facultatea de drept a Universității de stat din Craiova. Am intrat, imediat după absolvirea facultății, în avocatură și am profesat neîntrerupt timp de treizeci de ani ca avocat în cadrul Baroului Dolj, competența mea profesională fiind recunoscută și prin alegerea în organele de conducere ale profesiei, pentru mai multe mandate succesive.
Am reprezentat Baroul Dolj inclusiv pe plan internațional în cadrul Federației Barourilor Europene. În urmă cu aproximativ 17 ani, am elaborat, în cadrul aceleiași prestigioase facultăți de drept de stat, teza de doctorat, sub coordonarea regretatului academician profesor universitar doctor Ion Dogaru. Am respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică, în conformitate cu legislația din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate.
Precizez și că nu dețin o catedră universitară, sunt doar colaborator extern (cadrul didactic asociat) al Universității din Craiova. Cu privire la susținerile doamnei jurnaliste Șercan, despre dubii vizând standardele de etică, de calitate științifică ale lucrării, precum și de legalitate, este necesar să precizez ca respectivele standarde s-au stabilit și validat de către Comisia de doctorat si CNATDCU, conform legii atunci în vigoare.
În măsura în care cineva le contestă, chiar și după aproape 20 de ani, are posibilitatea deplină să se adreseze organismelor în drept, conform legii, adevărul neputând fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare (aș fi plagiat dar în subsol apare că sunt citate opere ale autorilor din care s-ar fi inspirat și pe care i-au citat și autorii despre care se susține că ar fi fost preluați, unele texte sunt de fapt reformulate juridic așadar nu preluate copy paste cum sună acuzația dar ar putea exista chipurile o conspirație cu complici, intermediari sau chiar o lucrare neidentificată plagiată, că aș fi plagiat istoria probelor, care e de fapt una singură sau alte chestiuni de acest fel, de unanimitate conceptuală juridică, că am fi prezentat spețe mai vechi în condițiile în care tratăm despre codurile vechi etc).
Amintesc în acest cadru și că, potrivit deciziei nr. 364, din 8 iunie 2022, a Curții Constituționale (obligatorie), aceste standarde nu pot fi reexaminate cu relevanță juridică, în contextul succesiunii în timp a legilor, sub aspectul valorii științifice a lucrării, neexistând niciun temei constituțional sau legal în acest sens.
Competența mea profesională poate fi judecată prin cariera mea juridică de trei decenii, fără abateri și cu succese profesionale recunoscute, iar în mandatul ministerial prin evaluarea pe care o face Parlamentul, care a învestit acest guvern. Vă mulțumesc!”, a transmis ministrul în urmă cu câteva ore, pe Facebook.
Horațiu Potra, unul dintre mercenarii aflați în spatele candidatului pro-rus la alegerile prezidențiale anulate, mai rămâne o perioadă în arest.
Măsura preventivă luată față de acesta în dosarul în care este inculpat alături de Călin Georgescu a fost menținută și prelungită, vineri, însă o soluție definitivă va fi luată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Horațiu Potra și fiul acestuia nu vor fi puși momentan în libertate, a decis Curtea de Apel București, în dosarul în care este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică.
„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin.
Menţine măsura arestării preventive luată faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, se arăta în încheierea instanței.
Încheierea a fost contestată de cei trei, astfel că dosarul va ajunge pe masa judecătorilor de la Înalta Curte. Aceasta în condițiile în care cu doar o zi înainte, Înalta Curte analizase o altă contestație în dosar, din partea procurorilor.
Pe 5 ianuarie, CA București luase decizia de a admite o cerere de modificare a obligaţiilor impuse prin măsura controlului judiciar, formulată de un alt inculpat din dosar – Dan Cristian Panța.
Panța este consilier local în Mediaș, județul Sibiu, ales pe lista Partidului Patrioților, organizație condusă de Horațiu Potra. Pe 6 decembrie 2024, imediat după invalidarea primului tur de scrutin, acesta s-a implicat în operaționalizarea „grupului de acțiune” al lui Potra, participând inclusiv la punerea la cale a planului celor 21 de susținători ai lui Călin Georgescu de a merge la București pentru a semăna haos la mitingul din 8 decembrie 2024.
În drum spre București, Dan Cristian Panța a fost oprit de polițiști în timp ce se afla la volan, la acel moment stabilindu-se că acesta consumase droguri. Probabil pentru curaj…
După ce a fost plasat sub control judiciar, cu anumite obligații de respectat, săptămâna trecută, instanța a încuviinţat ca acesta să părăsească tempor țara, „în perioada 11-15 ianuarie 2026, în vederea deplasării în Bordeaux (Franța). Respinge ca inadmisibilă cererea inculpatului de ridicare a pașaportului de la autoritatea abilitată, în vederea deplasării în afara țării”.
Ulterior, încheierea CA București a rămas definitivă, după ce ÎCCJ a respins „ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva încheierii din data de 05 ianuarie 2026 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a Penală, în dosarul nr. 6008/2/2025/a1.7”.
Rămâne de văzut dacă Panța se va mai și întoarce în țară, joi…
Poate vă era dor de europarlamentarul Rareș Bogdan, trecut pe „linie moartă” o perioadă de amicii din PNL.
Cunoscut strict pentru faptul că tăia pensiile...
Ionela „m-a sunat Lia” Tudor, din cadrul Curții de Apel București este, de acum, oficial, judecător pensionar.
Proaspăta pensionară a fost una dintre cele două...
Din spatele tastelor, cu identitatea ascunsă, un bucureștean s-a simțit suficient de puternic încât să îl amenințe cu moartea pe actorul Victor Rebengiuc, în...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
