ANPC a declanșat din 25 aprilie 2025 cea mai amplă acțiune de control din ultimul deceniu. Sub conducerea lui Cristian Popescu Piedone, zeci de echipe de comisari au intrat simultan în sute de locații din toată țara. De la giganții retailului alimentar până la cămine de bătrâni, restaurante, carmangerii și fabrici de pâine, chiar și sex-shop-uri – nimeni nu a fost ocolit.
Rezultatul este uluitor și grav: peste 95% dintre unități au fost găsite în neregulă. S-au aplicat 244 de amenzi, s-au emis 90 de avertismente, s-au închis temporar două magazine și s-au retras de la vânzare produse în valoare de aproape 100.000 de lei.
Tipurile de unități verificate
Tip unitate
Număr verificat
Nereguli constatate
Măsuri aplicate
Supermarketuri
248
244
Amenzi, avertismente, 2 închideri
Restaurante
82
74
Amenzi, produse retrase
Cămine de bătrâni
31
26
Avertismente, suspendări temporare
Carmangerii
46
41
Amenzi și retragerea de produse
Fabrici de pâine
21
17
Verificări igienă, etichetare
Depozite en-gros
35
29
Amenzi, control trasabilitate
Alte tipuri de magazine
67
58
Etichete greșite, spații murdare
Date compilate
Piedone: un administrator cu inițiativă
Criticat adesea pentru trecutul său, Cristian Popescu Piedone pare decis să arate că funcția de președinte ANPC nu este una decorativă. Spre deosebire de predecesori, el a ales să intervină dur și să transmită un semnal clar: legea se aplică, chiar și celor mari.
Lansarea unui control coordonat, de o asemenea amploare, într-o perioadă în care încrederea în autorități este scăzută, este o mutare curajoasă. Faptul că marii retaileri – considerați intangibili – au fost puși la colț este un semnal de reformă administrativă.
Nereguli grave, în locuri esențiale
Printre cele mai șocante descoperiri:
alimente mucegăite puse la vânzare;
produse refrigerate la temperaturi greșite;
carne și lactate fără trasabilitate în carmangerii;
prețuri diferite între raft și casă în supermarketuri;
lipsă de etichetare în centrele de panificație;
cazuri izolate de igienă precară în cămine de bătrâni.
Comisarii ANPC au fost sprijiniți de autoritățile locale și poliție în cazurile unde a fost nevoie de suspendarea activității.
Început de reformă
Unii ”analiști” susțin că această acțiune are și o componentă de imagine, menită să îl reconsolideze pe Piedone în spațiul public și să ajute Guvernul într-un context politic tensionat. Dar, chiar și dacă este așa, efectele sunt concrete: abuzuri stopate, produse toxice retrase, comercianți puși în gardă.
Important este ce urmează. Dacă această acțiune va fi urmată de controale regulate și raportări transparente, atunci Piedone ar putea rămâne în istoria ANPC ca primul președinte care a curățat sistemul.
Reacțiile comercianților
Retailerii mari nu au emis până acum declarații ferme, dar surse din industrie au transmis pentru adevărul.ro că “acțiunea a fost disproporționat de agresivă” și că “mulți inspectori au venit cu deciziile deja scrise”.
Dacă afirmațiile sunt reale, ele trebuie investigate. Dar nu trebuie ignorat un fapt: nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar multinaționalele care fac profit de miliarde anual în România.
Rămâne de văzut dacă devine regulă, nu excepție
Controlul de amploare inițiat de Piedone poate fi începutul unui nou mod de a administra siguranța consumatorului. Însă dacă va rămâne o acțiune izolată, ea riscă să se piardă în memoria colectivă ca un simplu exercițiu de imagine.
Este timpul ca ANPC să devină o instituție temută și respectată. Piedone a arătat că se poate, rămâne doar ca această voință să fie transformată în politică publică permanentă.
Proces deschis de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) împotriva SC Kido Consult Project Construct SRL, o firmă de proiectare din Capitală, în legătură cu anumite acțiuni bănuite a nu fi tocmai „ortodoxe”.
În instanță, CNIR solicită plata a 220.000 de lei, adică „prejudiciul produs în urma blocării cu rea-voință a procedurii pentru atribuirea contractului pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca-Târgu Frumos al Autostrăzii „Unirii”-A8”.
Informația a fost făcută publică astăzi de CNIR, acțiunea împotriva SC Kido fiind introdusă la Tribunalul București pe 29 mai, nefiind însă stabilit un prim termen de judecată.
După cum precizează instituția, „prin cele două cvasi-contestații depuse la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), contestații neîntemeiate și care nu au respectat prevederile legale, SC Kido Consult Project Construct a încercat blocarea procedurii de atribuire a contractului, și, implicit realizarea unui proiect de importanță majoră pentru infrastructura națională și europeană”.
„În cadrul acțiunii de chemare în judecată pentru repararea prejudiciului cauzat, pe care am depus-o la Tribunalul București, CNIR a solicitat plata unor despăgubiri în valoare de 220.000 lei. Această sumă este echivalentul cauțiunii pe care ar fi trebuit să o depună odată cu respectivele contestații, în conformitate cu prevederile Legii 101/2016”, a precizat directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu, citat într-un comunicat.
Totodată, instituția mai detaliază că „la contractul de aproximativ 6 miliarde lei pentru construirea tronsonului Moțca-Târgu Frumos (27 km), Kido Consult Project Construct SRL a depus două contestații (pe 28 aprilie 2025 și pe 19 mai 2025) pe care CNSC le-a respins. Compania Națională de Investiții Rutiere a menținut termenul de 20 mai 2025 pentru deschiderea ofertelor, dată la care au fost depuse șase oferte de la constructori din România, Italia și Turcia, iar firma Kido nu s-a numărat printre operatorii economici înscriși în procedura de atribuire a contractului”.
Percheziții simultane astăzi, atât în două județe din România, cât și pe teritoriul Elveției, într-un dosar în care mai mulți români sunt cercetați pentru trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism și lipsire de libertate.
Totodată, alte acuzații aduse românilor sunt de constituirea unui grup infracțional organizat și spălarea banilor, anchetatorii fiind pe urmele acestora de cel puțin un an.
În cursul lunii iulie 2024, sub egida EUROJUST, a fost semnat un acord de constituire a unei echipe comună de anchetă între procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Bacău și procurori ai Parchetului din Cantonul Zurich, fiind vizată acțivitatea infracțională „desfășurată pe parcursul ultimilor șapte ani pe teritoriile mai multor state europene de 24 de suspecți (cetățeni români), membrii unei grupări de criminalitate organizată specializată în aservirea sentimentală și exploatarea sexuală a femeilor prin moduri de operare care implică folosirea violenței, abuzul de alcool și stupefiante”.
Așa că astăzi, procurorii, împreună cu polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bacău au pus în aplicare 21 de mandate de percheziție domiciliară pe raza județelor Bacău și Neamț, inclusiv cu sprijinul polițiștilor din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, Serviciului de Combaterea a Criminalității Organizate Neamț și a jandarmilor din Inspectoratele Județene de Jandarmi Bacău și Neamț și ai Grupării Mobile de Jandarmi Bacău.
Simultan, pe teritoriul Elveției, procurori ai Parchetului din Cantonul Zurich au efectuat două percheziții domiciliare.
„După ce au acționat, pentru o bună perioadă de timp în Marea Britanie, la începutul anului 2022, membrii grupării și-au continuat activitatea pe teritoriul Elveției, în orașele Zurich, St. Gallen și Lucerna.
Liderul grupării, un suspect în vârstă de 45 ani, a inițiat o adevărată „școală infracțională”, determinând alte persoane să adere la gruparea de criminalitate organizată concomitent cu instruirea metodică despre tehnici de aservire completă și exploatare eficientă a victimelor de sex feminin.
Persoanele vătămate, cu un nivel redus de educație, provenite din zone defavorizate ale României și din familii disfuncționale, au fost racolate prin intermediul rețelelor de socializare, fie prin metoda „ loverboy”, fie prin propuneri directe de a practica prostituția în ”condiții avantajoase” peste hotare, în schimbul cedării, către suspecți, a unei cote de 50% din veniturile astfel obținute.
Ulterior, victimele au fost supuse unui regim brutal de exploatare, cu un program zilnic extenuant, deposedate de venituri, în imposibilitatea de a refuza clienți sau practici sexuale nesigure, unele fiind determinate să-și ofere serviciile sexuale în stare de graviditate vizibilă pentru a accesa, cu un plus de profit, nișa clienților cu astfel de preferințe.
În mai multe situații, persoanele vătămate au fost tranzacționate între membrii grupării, în schimbul unor sume de bani, sau folosite ca miză la jocurile de noroc.
De asemenea, în scopul maximizării profitului, persoanele vătămate au fost obligate ca în contextul activităților de prostituție, să livreze clienților droguri de mare risc (în special cocaină) procurate în prealabil de membrii grupului infracțional organizat.
Urmărirea penală vizează și făptuitori aflați pe teritoriul României, care au acordat sprijin logistic membrilor grupării și au contribuit la spălarea sumelor de bani provenite din activitățile infracționale”, detaliază procurorii.
Mai mulți parlamentari aleși de români pe listele SOS România și-a făcut bagajele și au intrat în grupul PSD din Camera Deputaților.
Patru deputați aleși pe listele SOS România au transmis oficial Biroului Permanent al Camerei Deputaților intenția de a se alătura grupului parlamentar al PSD.
Momentul nu avea cum să fie ratat de lidera SOS, Diana Șoșoacă, care i-a calificat pe aceștia drept „niște impostori, niște traseiști, niște persoane care nu vor decât bani”.
Cei „gratulați” cu astfel de vorbe sunt Ecaterina Mariana Szoke, Cosmin Andrei, Alexandrin Moiseev și Iosif-Florin Jianu, iar într-o intervenție la B1 TV, Șoșoacă nu doar că s-a dezis de aceștia, deși au fost susținuți de SOS, ba chiar a susținut că nu și-a pus niciodată „obrazul” pentru ei.
În plus, Șoșoacă a mai arătat că plecările parlamentarilor din SOS sunt un fapt știut de ceva timp, că „au plecat acum șase luni, nu am suferit nicio înfrângere”.
Șoșoacă a mai detaliat și că „șapte persoane au plecat acum șase luni, în ianuarie. Deci sunt cei care au plecat în ianuarie. Astăzi (ieri – n.r.) nu a plecat absolut nimeni. Ce treabă mai am eu cu ei”.
„Eu am și spus că nu pot garanta pentru ei, eu pot garanta doar pentru mine. Au încercat ei să își facă un grup și fiecare a vrut să fie lider. Când au văzut că nu pot au încercat să își facă un partid, dar fiecare voia să fie președinte. Nu le-au ieșit nici asta.
Acum pentru că trebuie votat Guvernul se afiliază cui? PSD-ului, ceea ce înseamnă că PSD-ul este în spatele acestor alegeri lovite de nulitate absolută, neconstituționale și ilegale, cu lovitura de stat din 5 octombrie 2024 și 6 decembrie 2024, continuate cu turul trei și patru prin care avem un președinte neconstituțional. (…)
Nu sunt oamenii mei, sunt oameni care au venit pe listele SOS România, oameni care au promis alegătorilor lor că vor fi oameni integri cu coloană vertebrală, care au jurat pe Biblie credință SOS România și celor care au votat, de față cu noi la Iași și la București și care se arată că sunt niște impostori, niște traseiști, niște persoane care nu vor decât bani pentru că au fost plătiți de către PSD pentru a fi afiliați pentru a avea putere la vot”, a spus Șoșoacă, pentru sursa citată.
Inundațiile distrugătoare de la Praid au făcut autoritățile – în sfârșit – să se miște.
Potrivit ministrului Economiei, aici a fost activat deja Mecanismul European de Solidaritate în Situații de Criză.
Duminică, în urma unei hotărâri luate de Departamentul pentru Situații de Urgență, familiile din 45 de case aflate lângă Salina Praid au fost evacuate de urgență, din cauza riscului de prăbușire a planșeului minei vechi.
În același timp, echipele de intervenție ale ISU Harghita, alături de polițiști, jandarmi, lucrători ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Harghita și personal al Salinei Praid intervin în zonă prin montarea de panouri de protecție și amplasarea de saci de nisip, cu scopul de a reduce presiunea acumulărilor de apă și a limita eventualele efecte asupra clădirilor și infrastructurii din apropiere.
Și, potrivit ministrului Economiei, Bogdan Ivan, se va interveni în continuare. Acesta a explicat astăzi la B1TV și cum anume se va întâmpla acest lucru:
„Căutăm soluții pentru a bloca cursul de apă, cu niște lucrări hidrotehnice care ar trebui să oprească apa în amonte, pentru a putea apoi să opereze constructorul pentru a devia cursul de apă. (…)
Prima etapă e să se oprească apa pentru a ajunge în mine, apoi se fac studii, și acum încep studiile în niște zone subacvatice pentru a cartografia subsolul minei și a vedea unde e siguranță să intervii, pentru a nu pune viața nimănui în pericol, și pe de altă parte de a începe acel proces de preluare a apelor și golire a minei unde e exploatarea turistică.
S-a activat Mecanismul European de Solidaritate în Situații de Criză. S-au solicitat specialiști în geologie-minerit în domeniul sării pentru a avea cei mai buni specialiști din lume ca, alături de cei români, să găsim soluții să evităm compromiterea în continuare a acestui obiectiv turistic extrem de important. (…)
Azi, în ședința de Guvern, va fi activat un mecanism prin care agenții economici care au pagube în urma acestei situații, care e punctul de atracție principal al zonei, să poată fi despăgubiți cu cel puțin 10-15% din cifra de afaceri în medie pe anul trecut, pentru a limita pierderile”, a detaliat Bogdan Ivan.
Sâmbătă, la fața locului a fost și șeful statului, care a punctat că „situația este una gravă, dar cunoscută – și cu toate acestea, ani de zile nu s-a făcut nimic”.
„Avem un stat disfuncțional în prea multe domenii și trebuie să facem presiuni pentru a-l face funcțional. Soluțiile există: consolidarea și supraînălțarea digurilor, acțiuni sistematice și investiții reale în prevenție. România trebuie să treacă de la reacție la prevenție”, a transmis Nicușor Dan.
Cătălin Ionițăeste cunoscut în Prahova ca fost director al Rosal Grup – sucursala Prahova (ulterior United Waste Solutions, UWS), un operator de salubritate implicat în numeroase controverse locale. Cătălin Ioniță s-a remarcat prin conexiuni politice puternice (este finul fostului primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu) și prin implicarea în afaceri cu instituții publice din Prahova.
De la prima sa mențiune în presa locală, numele lui Ioniță a fost asociat cu așa-numita “mafia gunoaielor” din Prahova, în contextul disputelor privind contractele de salubritate.
Educație și începuturile carierei
Despre parcursul educațional al lui Cătălin Ioniță există puține informații publice. În mediul de afaceri local, Cătălin Ioniță se prezenta ca “tânăr IT-st”, lăsând să se înțeleagă că are pregătire în domeniul informatic. De asemenea, pretindea că ar fi fost (!) ofițer SRI, însă în realitate deținea doar o legitimație obținută dubios de la o asociație a rezerviștilor SRI.
Această autoprezentare sugerează (dar nu dovedește) studii sau cel puțin competențe în IT și o dorință de a-și atribui un statut de ”insider” în structurile de informații, deși nu există dovezi că ar fi absolvit vreo academie de informații sau că ar fi lucrat efectiv ca ofițer de informații.
La începutul anilor 2010, Ioniță lucra în domeniul echipamentelor IT. A fost angajat la firma SC Birotech (specializată în birotică și IT), unde și-a creat primele conexiuni cu administrația locală. În martie 2015, conform unui denunț ulterior depus la DNA, viceprimarul Ploieștiului de atunci, Raul Petrescu, l-a chemat pe directorul Poliției Locale Ploiești pentru a-l obliga să atribuie un contract către Birotech, firma la care lucra Cătălin Ioniță.
În biroul viceprimarului, Raul Petrescu i-a sugerat directorului (Cristinel Toader) că „nu mai are multe zile” la conducerea Poliției Locale dacă nu semnează achiziția, CătălinIoniță fiind prezent ca reprezentant al firmei – prieten apropiat al viceprimarului. Acest episod indică faptul că, încă din 2015, Cătălin Ioniță își folosea relațiile din primărie pentru a obține contracte pe bani publici în domeniul său de activitate.
Directorul Poliției Locale a denunțat ulterior presiunile ca șantaj, menționând explicit intervenția lui Raul Petrescu în favoarea firmei unde activa Cătălin Ioniță. Aceste acuzații au intrat în atenția DNA Ploiești, fiind un prim semnal al implicării lui Cătălin Ioniță în posibile fapte de corupție locală.
Înfebruarie 2016, Cătălin Ioniță și-a înființat propria firmă, ServiceTeam Birotica SRL, imediat după plecarea de la Birotech, unde acționar și administrator a fost inițial Florin Drăguș urmând ca din anul 2017 să intre Ioniță Eduard Marius, fratele lui Cătălin Ioniță. Obiectul de activitate al noii societăți era “comerț cu calculatoare, echipamente periferice și software”, însă presa a catalogat-o drept o firmă “tip căpușă” menită să profite de funcția publică spre care aspira Cătălin Ioniță, angajând ulterior salariați ai ServiceTeam SRL la Rosal SA pentru a reduce costurile propriei firme.
Prin ServiceTeam Birotica, Cătălin Ioniță a început să câștige contracte pe bani publici în Prahova, profitând de relațiile sale. În perioada 2016-2017, firma a avut contracte cu mai multe instituții publice, în valoare de aproximativ 302.000 lei (70.000 €).
Remarcabil, peste 50.000 € proveneau din contracte cu o singură instituție locală aflată în pragul colapsului financiar. Ulterior s-a aflat că instituția respectivă era Clubul Sportiv Municipal (CSM) Ploiești, care în 2016-2017 trecea printr-o criză gravă (sportivi neplătiți, clubul aproape de desființare).
Contractele obținute de ServiceTeam la CSM Ploiești au inclus servicii de mentenanță pentru aparate de aer condiționat, imprimante, copiatoare și calculatoare, dar și lucrări cel puțin ciudate (vopsirea unei conducte la bazinul de înot, atribuită direct și apoi subcontractată).
Directorul CSM de atunci, Cezar Stoichiciu, era un vechi prieten al lui Cătălin Ioniță. Nu întâmplător, în perioada martie 2016 – februarie 2017, când Stoichiciu conducea CSM, s-au făcut plăți către firma lui Ioniță de peste 209.000 lei.
Ca recompensă, după ce CSM a intrat în colaps, Stoichiciu a fost angajat la Rosal Prahova (firma condusă de Ioniță). Situația a atras atenția presei și procurorilor: încă din 2017, primarul Ploieștiului de atunci, Adrian Dobre, a semnalat public achizițiile dubioase de la CSM cu firma lui Ioniță.
În paralel cu CSM, ServiceTeam Birotica a mai “căpușat” și alte instituții publice locale pe baza relațiilor personale cultivate de Ioniță. De pildă, Primăria orașului Urlați – condusă de primarul Marian Machițescu, vicepreședinte al ADI Deșeuri Prahova (asociația care gestioneză salubritatea în județ) – a atribuit direct două contracte mici firmei lui Ioniță (mentenanță IT), depășite însă la plată față de valorile contractuale.
Și Spitalul din Urlați a fost “convins” să încheie un contract cu ServiceTeam Birotica SRL (300 lei), Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești și Spitalul de Pediatrie Ploiești au acordat și ele contracte modeste firmei (5.769 lei, respectiv 26.782 lei în 2016-2017).
Până și Poliția Locală Ploiești – unde Ioniță încercase să intre prin Petrescu în 2015 – a ajuns să-i dea un contract de 10.656 lei (4 luni mentenanță).
Toate acestea conturau o rețea de interese în jurul lui Ioniță: el se lăuda în cercul său că are “prietenii cu beneficii reciproce” cu directori precum Simona Vișean Dolniceanu (șefa Finanțelor Locale) și Cătălin Vișean (directorul Spitalului de Pediatrie), sugerând că își folosea influența pentru a obține contracte în instituțiile conduse de aceștia.
Ascensiunea la conducerea Rosal Prahova (2016–2017)
Tot în jurul anului 2016, Cătălin Ioniță a făcut pasul către industria salubrității. Familia Prigoană, fondatoarea grupului Rosal, trecea prin schimbări: Silviu Prigoană se retrăsese din firmă, vânzând-o la un preț subevaluat propriului șofer, Bogdan Niculescu, în condiții controversate.
Bogdan Niculescu a preluat practic controlul Rosal, iar Silviu Prigoană ar fi acceptat să “se dea la o parte” contra unei rente care s-ar fi ridicat la suma de 50.000 €/lună. În 2017, sub conducerea noilor proprietari, Rosal Grup și-a continuat contractele de salubritate, inclusiv în Prahova (unde deservea Ploieștiul și alte 36 de localități prin ADI Deșeuri).
Cel mai probabil în acest context, Bogdan Niculescu și echipa sa l-au cooptat pe Cătălin Ioniță să se ocupe de operațiunile din Prahova. Cătălin Ioniță afirma către cunoscuți că “patronii Rosal l-au rugat să preia afacerile din Prahova”, pretinzând că o face “din pasiune”.
În realitate, se profila un aranjament reciproc avantajos: Ioniță primea o poziție cheie de director al Rosal Prahova (denumire oficială: director general al Rosal Grup SA – sucursala Prahova), iar noua conducere putea beneficia de relațiile și influența locală a lui Ioniță.
Astfel, în 2016-2017 Ioniță devine șeful filialei prahovene Rosal/UWS, poziție din care gestionează contractele de salubritate pe bani publici. Nominalizarea sa nu a fost publicată oficial la vremea respectivă, însă era cunoscută în cercurile administrative. Importanța lui Ioniță în schemă reiese și din avalanșa de dosare DNA Prahova din acea perioadă, în timpul căreia Cătălin Ioniță se lăuda că are o relație specială cu șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, și afișa o legitimație SRI pentru a intimida și a obține favoruri.
Practic, Ioniță a știut să exploateze vidul de putere și temerile generate de anchetele anticorupție locale, prezentându-se ca un “protejat” al sistemului. Surse din mediul politic prahovean susțin că în anii aceia Ioniță invoca numele unor parlamentari influenți și chiar afirma – în cercuri private – că ar fi “dat mită primarului Adrian Dobre, plătindu-i nunta cu 200.000 euro” (Această afirmație gravă, neverificată oficial, era totuși vehiculată ca laudă de Ioniță, conform unor membri ai PNL Prahova)
Ioniță se prezenta drept “milionar în euro” și spunea public, ostentativ, “am cumpărat o casă la kilometrul 6, în Ploiești” – semn al prosperității sale dobândite rapid scria republikanews.ro.
Un alt nume-cheie din anturajul lui Ioniță este fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu. Bădescu, membru marcant al PSD Prahova, a fost primar între 2012-2015, fiind arestat în 2015 și condamnat definitiv în 2017 (3 ani cu suspendare) pentru fapte de corupție (mită și abuz în serviciu).
Ioniță este finul lui Bădescu, legătura naș-fin indicând o relație strânsă de familie și încredere. După ce a ”ieșit” din primărie și apoi din arest, Bădescu a fost cooptat de Ioniță în afacerea de salubritate: începând de prin 2018, Bădescu a fost angajat ca, “consilier management” la UWS SRL (noua denumire a Rosal).
Bădescu însuși a confirmat legătura de rudenie: “Cătălin Ioniță este finul meu. Eu sunt angajat la UWS SRL. Nu am făcut presiuni asupra lui Cristian Ganea (directorul ADI Prahova) pentru a favoriza UWS”, a declarat Bădescu pentru Newsweek.
Prezența unui fost primar condamnat în echipa firmei de salubritate și relația specială cu directorul Ioniță au alimentat suspiciunile că rețeaua de influență a lui Ioniță se extinde adânc în zona politico-administrativă.
Afaceri paralele și influență politică (2016–2018)
Între timp, Cătălin Ioniță continua să deruleze afaceri paralele prin ServiceTeam Birotica SRL, profitând de funcția sa la Rosal. Această confuzie de roluri – director la un mare prestator de servicii publice, dar și patron din umbră al unei firme care furniza bunuri și servicii instituțiilor publice – a atras atenția presei locale.
În aprilie 2018, publicația Republika News a realizat o amplă anchetă jurnalistică despre Cătălin Ioniță, intitulată sugestiv: “BOMBĂ! Cine este noul ‘milionar’ cu afaceri de succes cu instituții din Prahova?”. Articolul demonta miturile create de Ioniță despre sine și scotea la iveală modus operandi-ul său:
Ioniță era descris ca un “produs al vremurilor tulburi”, care până la epoca DNA Prahova “se limita să se laude cu numele unor parlamentari prahoveni cunoscuți”, iar ulterior se lăuda cu relații la vârful DNA și SRI
Ancheta confirma înființarea ServiceTeam Birotica SRL de către Cătălin Ioniță în 2016 și detalia cum aceasta a obținut contracte publice de zeci de mii de euro, inclusiv de la CSM Ploiești (peste 234.000 lei) și alte instituții, în perioada 2016-2017. S-a remarcat că directorul CSM Stoichiciu – beneficiar al contractelor cu firma lui Ioniță – ajunsese ulterior angajat la Rosal, clarificându-se mecanismul de “recompensă”
Surse citate în investigație au dezvăluit că Raul Petrescu (fost viceprimar Ploiești) și Cătălin Ioniță aveau o prietenie veche și relații de tip “mână în mână”. În 2018 Raul Petrescu ajunsese director la RASP Ploiești (Regia Autonomă de Servicii Publice, care valida facturile Rosal), fiind persoana care “semnează facturile lui Cătălin Ioniță” la Primărie
Ioniță se lăuda în anturaj că “îl are la mână pe Petrescu”, pretinzând că Petrescu i-ar fi oferit mită pe vremea când era viceprimar ca să-l ajute pe Ioniță să obțină contracte. (Reiese, de fapt, aceeași poveste din 2015: Ioniță sugerează că Petrescu i-a facilitat contractele, ceea ce poate fi interpretat fie ca auto-victimizare, fie ca șantaj invers.)
În sprijinul acestor afirmații, fostul șef al Poliției Locale, Cristinel Toader, a depus un denunț la DNA relatând exact episodul din 2015: Petrescu l-a amenințat cu demiterea dacă nu încheie contract cu firma reprezentată de Cătălin Ioniță (Birotech), “prietenul lui Petrescu”, scenă petrecută în biroul viceprimarului. Denunțul lui Toader confirma explicit imixtiunea lui Ioniță în procedurile de achiziție publică, la limita legalității.
Ancheta Republika News mai dezvăluia că Ioniță se laudă frecvent că ar fi maior în Serviciul Român de Informații, deși aceste ”pretenții” erau neverosimile
Membri ai PNL Prahova au declarat jurnaliștilor republikanews.ro că Ioniță se laudă că “i-a dat mită primarului Dobre (PNL), plătindu-i nunta”, insinuând că ar controla inclusiv conducerea Ploieștiului
Ioniță susținea că are influență asupra primarului Adrian Dobre, asupra city managerului Teodora Marin și a consilierului personalEugen Prună – toți parte din Primăria Ploiești – “cu care ar fi în relații foarte bune”
În fine, articolul mai menționa că un om de afaceri ploieștean se pregătea să depună o plângere penală împotriva lui Cătălin Ioniță pentru înșelăciune, acuzând că acesta l-ar fi păcălit cu o sumă importantă de bani printr-o firmă interpusă. Respectivul încercase o mediere, dar Ioniță ar fi ignorat solicitările, astfel că plângerea penală era iminentă în 2018.
Ancheta jurnalistică din 2018 a avut efectul de a expune publicului profilul controversat al lui Cătălin Ioniță: un tânăr parvenit, care a profitat de haosul administrativ și de conexiuni politice pentru a se îmbogăți, lăudându-se cu relații în “statul paralel” și fiind implicat în afaceri ce prejudiciau bugetul public.
Articolul îl numește pe Ioniță “autointitulatul ‘noul milionar de la Ploiești’”, subliniind caracterul arogant al acestuia. Ca urmare a dezvăluirilor, în interiorul firmei Rosal au apărut tensiuni.
Anchete penale și primele consecințe (2018–2021)
Tot în prima parte a lui 2018, conducerea Rosal (controlată de Bogdan Niculescu) pare să fi realizat că activitățile extra-curriculare ale lui Cătălin Ioniță pun în pericol firma. Pe 19 martie 2018, Republika News anunța pe surse că Rosal Ploiești își schimbă directorul: “actualul director, Cătălin Ioniță, ar face obiectul unei cercetări disciplinare”, fiind acuzat că “a făcut afaceri personale folosindu-se de numele Rosal”. Drept urmare, “se află pe făraș”, urmând a fi înlocuit, în locul lui Ioniță fiind vehiculat numele lui Ovidiu Negulescu (fost director la SGU Ploiești).
Această tentativă de demitere a lui Cătălin Ioniță în 2018 indica faptul că managementul Rosal era nemulțumit de conflictul de interese și de problemele de imagine create. Cu toate acestea, se pare că schimbarea nu s-a produs imediat – ori Ioniță a reușit temporar să-și păstreze funcția, ori a revenit ulterior. În orice caz, numele său continuă să fie asociat cu Rosal Prahova în anii următori.
Între anii 2019-2021 contractul Rosal pentru colectarea deșeurilor în Ploiești (parte din contractul județean cu ADI Deșeuri Prahova) a început să genereze nemulțumiri majore: serviciile erau prost sau deloc prestate, gunoiul rămânea neridicat, iar datoriile între părți creșteau. Cătălin Ioniță, ca director al operatorului local, s-a aflat în mijlocul “crizei gunoaielor”. Schimbarea administrației locale în 2020 (venirea primarului PNL Andrei Voloșevici) a adus un ton mai ferm în relația cu Rosal în comparație cu aproape binecuvântarea PSD-ului.
În iulie 2021, o anchetă penală a ieșit la lumină implicându-l direct pe Cătălin Ioniță. Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (SICE) al Poliției Prahova a audiat mai multe persoane în cadrul unui dosar privind achiziții publice la Clubul Sportiv Municipal Ploiești (CSM), pe perioada directoratului lui Cezar Stoichiciu.
Pe 27 iulie 2021, Cătălin Ioniță a fost chemat la audieri la Poliția Prahova, în calitate cel mai probabil de suspect sau martor important. El s-a prezentat la sediu însoțit de avocat, însă – conform presei locale – nu a mai intrat efectiv la audieri, avocatul fiind cel care a discutat cu polițiștii, în timp ce Ioniță a rămas în afara instituției.
Presa a relatat că Ioniță are o veche prietenie cu Stoichiciu și că firma controlată de Ioniță (ServiceTeam Birotica) avusese “mai multe contracte cu CSM Ploiești în acea perioadă”. Deși oficial firma era pe numele fratelui lui Ioniță, era de notorietate că el o controla în fapt.
Acest dosar vizează suspiciuni de abuz în serviciu la CSM Ploiești (achiziții trucate). Practic, anchetatorii examinau tocmai contractele “cu dedicație” primite de Ioniță de la prietenul său Stoichiciu – în valoare de peste 50.000 €.
Deocamdată, rezultatele acestei anchete nu au fost făcute publice (nu există informații despre vreo inculpare formală până astăzi). Totuși, simplul fapt că Ioniță a fost “vizat de un dosar penal” și chemat la poliție a fost amplu titrat în presă, consolidând percepția negativă asupra sa.
În paralel, criza deșeurilor din Ploiești atinsese apogeul. În vara anului 2021, Rosal (sub conducerea lui Cătălin Ioniță) nu a mai ridicase gunoiul din multe zone, invocând dificultăți financiare și taxa de mediu. Situația a devenit atât de gravă încât primarul Voloșevici a convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență (CLSU) și a cerut declararea stării de alertă sanitară în oraș.
În cadrul ședinței CLSU, toți cei 28 de membri prezenți au votat că există o situație de pericol din cauza incapacității Rosal de a-și îndeplini obligațiile. Notabil este că directorul Rosal Ploiești, Cătălin Ioniță, a lipsit de la acea ședință – la fel ca reprezentanții altor unități convocați. Voloșevici a catalogat situația drept “jenantă și frustrantă”, acuzând Rosal că pune în pericol sănătatea populației prin neridicarea gunoiului.
De asemenea, primăria Ploiești a început demersuri pentru rezilierea contractului de salubritate sau cel puțin penalizarea operatorului. Trebuie menționat că, juridic, contractul de colectare a deșeurilor menajere era încheiat între Rosal și ADI Deșeuri Prahova, nu direct cu municipalitatea, ceea ce a complicat luarea de măsuri imediate.
Rezilierea contractului și plecarea din Rosal (2022–2023)
Consecința crizei a fost că, în cursul anului 2022, autoritățile din Prahova au forțat încetarea contractului cu Rosal/UWS înainte de termen. În mai 2022, după numeroase scandaluri, s-a atribuit provizoriu un nou contract de salubritate în Ploiești către alt operator (firma Blue Planet, ulterior Brantner), Rosal pierzând practic prestarea în municipiu. Contractul cadru al Rosal (UWS) cu ADI Deșeuri Prahova ar fi expirat oricum în aprilie 2025, dar autoritățile au decis să nu mai tolereze situația de criză.
Astfel, Rosal Grup și-a pierdut contractul cu Primăria Ploiești cu câteva luni înainte de termen. Compania (care își schimbase numele în United Waste Solutions SRL, apoi în Bin Go SolutionsSRL) a încercat să conteste în instanță atribuirea contractului către noul operator, dar a pierdut. Tribunalul București a respins solicitările Rosal/Bin Go Solutions SRL de a bloca activitatea Brantner sau de a prelungi șederea Rosal în Ploiești.
Primarul Ploieștiului (Mihai Polițeanu – USR, ales în 2023) a și depus o plângere penală împotriva Bin Go Solutions SRL pentru refuzul de a-și înceta activitatea, acuzând compania că operează fără licență legală.
Pentru Cătălin Ioniță, anul 2023 a marcat ieșirea sa din Rosal/UWS/Bin GoSolutions SRL. Conducerea companiei (controlată de Bogdan Niculescu) s-a săturat de el și l-a concediat, acuzându-l de management defectuos. Într-un comunicat oficial al Bin Go Solutions SRL, firma precizează că Ioniță este un “fost angajat al societății, concediat ca urmare a constatării mai multor nereguli în activitatea de conducere a Sucursalei Prahova”.
Același comunicat (difuzat la începutul lui 2025, dar referindu-se la acțiuni din 2023) se delimitează de “grupul infracțional” coagulat în jurul lui Ioniță, acuzându-l că a prejudiciat compania cu peste 4 milioane de euro în 5 ani. Această cifră sugerează posibile fraude sau pierderi cauzate de deciziile lui Ioniță între 2016-2021 (facturi supraevaluate, neîncasarea unor debite etc.).
Un exemplu invocat este că Ioniță ar fi emis facturi de 2 milioane € în doar 4 luni pentru salubrizare în Ploiești, într-o perioadă în care orașul era totuși sufocat de gunoaie. Toate aceste acuzații urmează probabil să fie clarificate în litigiile dintre Ioniță și fostul angajator.
Cu Rosal evacuat din Ploiești și Ioniță demis, era Niculescu la salubritate părea să se încheie.
Însă Cătălin Ioniță nu avea de gând să iasă din scenă.
Alianța cu familia Prigoană și tentativa de revenire (2023–2025)
După ruptura de Bin Go Solutions, Ioniță s-a reorientat rapid, aliindu-se cu fosta familie patronală – Prigoană. În 2023, fii lui Silviu Prigoană (Honorius Adrian Prigoană și Silvius Prigoană) au reactivat o firmă moștenită de la tatăl lor: Rosal Internațional Management SRL (înființată în 2005, dar inactivă în ultimii ani).
Societatea a fost redenumită Environment Care Waste Management SRLși, foarte important, în conducerea ei a fost instalat Cătălin Ioniță. Potrivit datelor oficiale, acționari în firmă sunt Honorius Prigoană cu 42,86%, Cimpoieru Alecsandru cu 14,285%, Ioniță Cătălin Alexandru cu 14,285%, Ioniță Liviu Andrei cu 14,285% și Silvius Prigoană tot cu 14,285%. Codul fiscal al firmei a fost reactivat în 1 august 2022, semn că atunci a început efectiv activitatea.
Cu alte cuvinte, Ioniță a devenit omul de încredere al fiilor lui Prigoană în încercarea acestora de a reintra pe piața salubrității din care tatăl lor fusese eliminat.
Parcursul acestei alianțe s-a văzut la începutul lui 2024, când autoritățile din Ploiești încercau să rezolve tranziția către un nou operator de salubritate. Primarul Mihai Polițeanu (ales în 2023 ca independent, fost USR) a decis atribuirea fără licitație a serviciului de colectare gunoi către o asociere între firma austriacăBrantner Servicii Ecologice SRL și o mică firmă numită RO Eco SRL (RoEco) și aceasta fiind tot a lui Honorius Prigoană și a lui Ioniță Cătălin unde îl regăsim și pe Alecsandru Cimpoieru, șoferul lui Honorius Prigoană.
Societăți în care este asociat direct sau indirect Honorius Prigoană
Contractul a fost semnat pe 31 ianuarie 2025, în regim de urgență, pentru doi ani. RoEco SRL s-a dovedit a fi o SRL obscură, cu doar un angajat și o cifră de afaceri de 22.697 lei în 2023. Era deținută pe hârtie de un anume Alecsandru Cimpoeru și – atenție – administrată de Cătălin Ioniță.
Practic, Ioniță (împreună cu Cimpoeru, șoferul familiei Prigoană) a găsit o portiță de a reveni în joc: s-a asociat cu Brantner sub paravanul acestei SRL. În mod obișnuit, o firmă mică își ia un partener mare ca susținător, însă aici situația a fost invers – un mare operator (Brantner) a cooptat o SRL anonimă, dar cu conexiuni locale. Oare de ce?
Această schemă a generat imediat controverse. Pe de o parte, presa a subliniat că “două personaje extrem de controversate” se află în spatele RoEco SRL, anume Cimpoeru (șoferul lui Honorius Prigoană) și Ioniță (finul lui Bădescu). Chiar Polițeanu – cel care semnase contractul – s-a trezit criticat pentru asocierea cu oameni apropiați de vechile administrații pe care le combătuse.
În apărarea sa, primarul a declarat public: “nu îl cunosc pe domnul Cătălin Ioniță; știu că numele dânsului este legat de dezastrul gunoaielor din Ploiești, de foarte mulți (n.r. – oameni) de corupție; știu că mulți politicieni au fost plătiți așa, prin Rosal, angajați de domnul acesta. Am verificat, nu este și nu va fi parte a companiei Brantner la Ploiești, acest domn Ioniță”.
Această afirmație a primarului evidențiază stigmatul asociat numelui lui Ioniță: el este perceput drept artizanul “dezastrului gunoaielor” și omul care angaja pe ascuns politicieni la Rosal pentru a-i plăti (posibil aluzie la cazul Bădescu și alții). Polițeanu a încercat să liniștească opinia publică spunând că Ioniță nu va avea rol la noul operator; în realitate însă, implicarea lui era deja făcută prin RoEco SRL.
Compania Bin Go Solutions SRL (fosta Rosal) a reacționat vehement la “îmblânzirea” mafiei gunoaielor sub altă formă. Într-un comunicat din februarie 2025, Bin Go Solutions SRL acuza că asocierea Brantner-RoEco este o manevră care ascunde aceeași grupare veche: “Brantner e doar o fațadă, iar RoEco face parte din grupul de firme Rosal Internațional Management actual Eco Care Waste Management, grup de firme deținute de moștenitorii lui Silviu Prigoană (fost fondator al societății noastre)”.
Se subliniază deci că RoEco SRL și Environment Care (firma fiilor lui Silviu Prigoană administrată de Ioniță) sunt cumva afiliate. Mai mult, Bin Go Solutions SRL a dezvăluit că noua asociere recurge la practici incorecte: muncitorii recrutați pentru Brantner erau de fapt angajați prin terți ai lui Ioniță (firma Eco Master Servicii Ecologice SRL, din anturajul lui Ioniță), ocolind cadrul legal.
Pe scurt, “pleacă ai voștri (Rosal/Niculescu) și vin ai noștri (Prigoană/Ioniță)”, după cum comenta un cititor în presa locală.
Noi afaceri în județul Vâlcea sub privirile îngăduitoare ale reprezentaților PSD
De altfel, Ioniță și gruparea din jurul lui Honorius Prigoană au încercat simultan mai multe lovituri. În februarie 2025, asocierea Brantner – Environment Care Waste Management SRL (firma fiilor Prigoană, administrată de Ioniță)a primit inițial un contract de salubritate și în județul Vâlcea. S-a descoperit astfel că la Vâlcea, Brantner s-a asociat direct cu firma fraților Prigoană (nu cu RoEco SRL), arătând clar implicarea lui Ioniță ca administrator al acesteia.
Situația de la Vâlcea a fost însă blocată: alt operator, Romprest de data asta, a contestat în instanță și a obținut anularea contractului până la clarificări. În așteptare, noile mașini de gunoi pregătite de Brantner pentru Ploiești fuseseră mutate în Vâlcea, dar au rămas blocate acolo într-un depozit, până la rezolvarea litigiilor.
Astfel, la 31 mai 2025, Cătălin Ioniță se află într-o postură inedită: nu mai conduce Rosal/UWS Prahova, însă s-a regrupat în jurul familiei Prigoană și caută să reintre în piața salubrității prin firme-satelit și asocieri neașteptate. Rămâne de văzut dacă aceste demersuri vor avea succes sau vor fi blocate de autorități și justiție.
Imaginea publică
Cătălin Ioniță este un personaj emblematic pentru rețelele care au transformat gunoiul într-un instrument de influență și îmbogățire. Reputația lui, deja șifonată la Ploiești, i-a adus porecla de „patron al mafiei gunoiului”, iar fiecare pas pe care îl face pare să confirme eticheta.
Mai întâi, trebuie spus limpede: Ioniță și-a clădit ascensiunea pe rude, prieteni și complicități. Este finul unui fost primar condamnat, pe care l-a angajat ulterior la firma de salubritate pe care o conducea — un exemplu perfect de salariu-punte între politică și business.
Tot prin aceste legături au apărut contracte între societățile controlate de el și instituții locale, unele atribuite pe repede-înainte, altele cu sume umflate grosolan. În culise, povestea merge și mai adânc: vorbe despre „mita de nuntă”, despre presiuni pe directori de instituții, despre legitimații de servicii secrete fluturate ca scut împotriva inconvenientelor legale.
Fiecare mică piesă din puzzle construiește imaginea unui om care știe să se vândă drept „milionar filantrop”, dar ale cărui practici arată cu totul altfel.
Apoi, trebuie privit modul în care și-a convertit statura locală într-o armă de posibil șantaj public: facturi de milioane de euro emise exact când gunoiul îngropa orașul, contracte „cu dedicație” de zeci de mii de euro pentru prieteni, prejudicii colosale reclamate chiar de foștii lui patroni.
Când focurile au devenit prea mari, compania l-a dat afară și i-a pus în cârcă dezastrele financiare. Faptul că l-au concediat nu din motive „strategice”, ci explicit pentru nereguli grave, spune multe despre felul în care era condusă afacerea sub mâna lui Ioniță.
Nu doar presa l-a înfierat; primari în exercițiu au ieșit public să-l dea exemplu de corupție mascată în uniformă de „antreprenor de succes”. În ochii opiniei publice, Ioniță a devenit sinonim cu combinația clasică între bani publici ”sifonați” și protecție politică. De aici și prăpastia de neîncredere: pentru ploieșteni, simplele zvonuri că ar putea reintra în joc sunt suficiente să stârnească furie.
Mircia Gutău în inchisoare în timpul interviului din 18 august 2010
La Vâlcea însă, primarul Mircia Gutău pare să îl adopte ca model de business. (Mircia Gutău ori nu a aflat detalii, încă, despre Cătălin Ioniță, ori este gata să și-l asume pe deja celebrul ”om de afaceri” cu tot ce va veni ”la pachet” împreună cu acesta. Dar, pe Mircia Gutău pare că nu îl sperie nimeni și nimic.)
Pe scurt: vorbim despre un personaj care a exploatat la maximum conjuncția dintre nevoia comunității de servicii vitale și apetitul unor politicieni pentru beneficii rapide. Oricât ar încerca azi să se rebranduiască, umbra trecutului îl urmărește peste tot — iar fiecare proiect nou la care se lipește riscă să devină, din start, suspect.
În concluzie, Cătălin Ioniță a parcurs în ultimii ~10 ani un traseu sinuos: de la un anonim din zona IT, la un ”afacerist” influent implicat în contracte cu statul, apoi la director al operatorului de salubritate județean și personaj central al scandalurilor gunoaielor, pentru ca în final să fie înlăturat și să încerce o revenire pe ușa din dos, alături de Honorius Prigoană.
A activat preponderent în județul Prahova, cu extinderea recentă a influenței spre Vâlcea. Conexiunile sale cu figuri controversate – primari cercetați sau condamnați (Bădescu, poate și alții), viceprimari șantajiști (Petrescu), afaceriști dubioși (Niculescu, Cimpoeru) – i-au consolidat reputația negativă.
Fiecare afirmație laudativă făcută de Ioniță despre sine (relații la DNA, SRI, “cumpărat primari”, “plătit nunta primarului”) a fost de fapt un autodenunț al modului în care operau rețelele de corupție locală.
Presa, unii patroni care îl cunosc, îl tratează acum pe Cătălin Ioniță drept un “personaj toxic”, simbol al combinațiilor necurate din spatele contractelor de salubritate. Rămâne de văzut dacă aceste percepții vor fi confirmate și judiciar – dosarele penale în care este menționat (CSM Ploiești, șantajul lui Petrescu, prejudiciul Rosal) fiind încă pe rol la data de 31 mai 2025.
Atenție la „investițiile profitabile” care vi se prezintă pe rețelele de socializare.
Acesta este avertismentul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), instituția încercând să educe utilizatorii platformelor online asupra modului în care se pot feri de înșelătorii care folosesc deepfakeuri cu persoane cunoscute.
Ilie Bolojan este cel mai recent protagonist al unui deepfake care circulă pe rețelele de socializare, conform căruia românii pot obține bani printr-o investiție „sigură”.
Concret, un videoclip fals, generat cu ajutorul inteligenței artificiale, circulă pe internet și îl prezintă pe Bolojan promovând așa-zise „investiții profitabile” în proiectul Neptun Deep. Clipul este un fals – un deepfake, avertizează DNSC.
„ALERTĂ – revin tentativele de fraudă online cu investiții false, care se folosesc de imaginea unor persoane cu notorietate în România! Acestea sunt răspândite de obicei prin postări sau reclame pe platformele de social media.
CUM FUNCȚIONEAZĂ schema de fraudă O platformă falsă de investiții, creată de infractori din mediul online cu scopul de a fura bani de la utilizatorii creduli, folosește tehnologia deepfake pentru genera clipuri cu un mesaj modificat.
Așa cum se poate observa din exemplele de astăzi, infractorii se folosesc de niște videoclipuri existente public cu oameni politici din România (Președintele, Premierul etc.), al cărui mesaj inițial este ulterior ALTERAT cu ajutorul inteligenței artificiale.
Mai precis, după procesarea acestor clipuri cu ajutorul deepfake, persoanele din video par că promovează un program de investiții care ar aduce potențialelor investitori profituri mari.
Prin această metodă, infractorii în mediul online încearcă să atragă în capcană potențiale victime pentru a le convinge să ofere date sensibile sau să investească bani în oferte inexistente. Toate aceste informații și acești bani ajung în posesia atacatorilor.
Este vorba despre o campanie de înșelătorie digitală care combină ingineria socială cu tehnologia deepfake, folosind în mod abuziv imaginea unor persoane reale cu popularitate pentru publicul larg din România.
Cum recunoști un deepfake? -Mișcarea buzelor nu este sincronizată cu vocea -Expresiile faciale sunt rigide sau nenaturale -Fundalul pare artificial sau animat -Ochi care nu clipesc natural sau priviri „goale”
DNSC a realizat un ghid dedicat recunoașterii conținutului deepfake, disponibil aici. Testează-ți vigilența digitală printr-un exercițiu interactiv DNSC.
Dacă observi astfel de materiale online, nu le distribui și nu interacționa cu platforma respectivă. Raportează conținutul și alertează autoritățile competente!”, sunt sfaturile DNSC.
Polonezii au votat ieri în al doilea tur al prezidențialelor, pentru a-și desemna viitorul șef al statului.
Încă de la început, exit-pollurile indicau o „luptă” strânsă, iar rezultatul scrutinului arată că viitorul președinte este Karol Nawrocki.
Finalul de alegeri prezidențiale în Polonia îl indică pe Karol Nawrocki drept câștigător al alegerilor prezidențiale din Polonia.
Nawrocki, candidat naționalist, ar fi obținut 50,89% din voturi, învingându-l astfel pe pro-europeanul Rafal Trzaskowski, care a obținut 49,11%.
De altfel, rezultatul acestor alegeri a fost confirmat de datele prezentate de Comisia Electorală Națională.
Potrivit B1TV, Karol Nawrocki a obținut 10.606.628 de voturi, după numărătoarea realizată în toate secțiile de votare. Pe de altă parte, contracandidatul său, pro-europeanul Rafal Trzaskowski, a reușit să strângă 10.237.177 voturi.
Acesta din urmă a fost susținut de președintele României, Nicușor Dan, în vreme ce câștigătorul, Nawrocki, a fost susținut intens de George Simion.
De altfel, Simion a fost prezent inclusiv ieri în Polonia, anunțând încă de la închiderea urnelor că favoritul său e învingător.
„Am câștigat în Polonia!!! 52,27% pentru al nostru din voturile numărate”, scria Simion azi noapte pe Facebook, făcând astfel din rezultat o victorie personală.
Pe 1 Iunie, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Cristian Popescu Piedone, a publicat pe Facebook un text‐catalog de nostalgii simple: verile desculțe pe uliță, bobocii de rață alintați pe pârâu, bunica‐stâncă a familiei, albinele din fânețe, înghețata la cornet, salamul de biscuiți, răcoritoarele „pepsi, cico și brifcor”, „perdelele‐năvod” aruncate peste apă, bomboanele Cip, eugeniile din ghiozdan, ciorba de cocoș din duminicile patriarhale, cheia atârnată la gât – toate adunate într-un șir de „Pentru…”. Postarea se încheie cu urarea: „La mulți ani, copilărie! La mulți ani, copii!”
Contează fiecare cuvânt bun
Recurs la rădăcini. Piedone ne amintește că Ziua Internațională a Copilului nu este doar o ocazie de a distribui baloane, ci o chemare la originile care ne-au făcut oameni întregi. Nu poți clădi un prezent sănătos dacă rupi firul cu bunicii, cu ulița, cu prăfuita înghețată de altădată.
Responsabilitatea adulților. În fiecare rând se simte verdictul: noi, cei trecuți de vârsta șotronului, suntem garanții magiei pentru generațiile noi. Dacă uităm „cheia de la gât” și lecția de încredere pe care o simbolizează, îi condamnăm pe copiii de azi la o lume fără repere.
Valoarea lucrurilor mărunte. Într-o epocă în care totul se cumpără și se aruncă, politicianul scoate la suprafață bucurii fără preț – o savarină, un cornet, un năvod întins peste râu. Mesajul e brutal de simplu: fericirea nu stă în gadgeturi, ci în ritualuri domestice pe care le salvăm sau le pierdem, după cum ne ține inima.
Lecții
Păstrează tradiția vie. Dacă mai ai bunici la țară, calcă pragul casei; dacă nu, spune copiilor tăi cum erau verile fără asfalt și jocurile fără ecran.
Fă-ți timp pentru copilul propriu – și pentru cel din tine. O înghețată mâncată împreună valorează infinit mai mult decât un like virtual.
Nu te rușina de trecut. Afișează‐l ca blazon, nu ca relicvă. Copiii nu devin mai moderni dacă le rescriem amintirile în limbaj corporate; devin doar mai săraci.
Postarea lui Cristian Popescu Piedone nu e un „status” de complezență, ci un inventar de repere morale. În fiecare „Pentru…” stă altminteri un verdict: fără memorie nu există viitor. Iar 1 Iunie n-ar trebui bifat cu formalism – ci trăit ca ziua în care ne recunoaștem datoria de a transmite mai departe frumusețea lucrurilor simple.
Așadar, de Ziua Copilului, să nu le „oferim” doar cadouri copiilor; să le dăm – prin exemplu – luxul de a-și construi amintiri la fel de puternice. În fond, asta înseamnă a fi adult cu adevărat: să păstrezi vie copilăria propriului neam și să o lași moștenire neatinsă de superficialități.
Noi întâlniri la Cotroceni astăzi, unde politicienii sunt așteptați pentru a discuta despre o eventuală formulă a viitorului Guvern.
Deja se știe că actualul Guvern, condus interimar de Cătălin Predoiu, are „zilele numărate”, iar în campania electorală s-au tot vehiculat posibile variante.
Până acum, au avut loc o serie de întâlniri între șeful statului și politicieni. Inițial pentru a „testa” apele și a se stabili cam ce formațiuni ar fi demne să formeze următorul guvern, apoi despre măsurile care ar trebui luate pentru a mai „stinge” din problemele cu care se confruntă țara – în special măsurile pentru reducerea deficitului bugetar.
Se știe deja căpartidele care s-au pronunțat pentru intrarea la guvernare și și-au declarat susținerea pentru un viitor premier în persoana lui Ilie Bolojan sunt USR, UDMR și PNL. De cealaltă parte, PSD, prin vocea președintelui interimar Sorin Grindeanu, arată că nu a fost luată în partid o decizie privind intrarea la guvernare sau rămânerea în opoziție.
„Este o primă întâlnire pentru formarea Guvernului (…). Am spus că, în paralel, avem discuții pe deficit și discuții pe Guvern. (…) Am agreat toți că pentru discuțiile pe Guvern, pentru a nu exista sau pentru a fi cât mai puține discuții ulterior, trebuie să fie un acord care să fie cât mai complet.
Deci, este o primă discuție. Probabil că vor fi câteva în care vom agrea care este modul de lucru, în ce mod se scrie acordul de guvernare, în paralel programul de guvernare. Este prima discuție din mai multe”, a precizat Nicușor Dan, citat de Agerpres.
În același timp, Nicușor Dan a spus că în continuare și-l dorește pe Bolojan premier, însă a arătat că „sunt mai multe alternative pe masă”, mai ales că „urmează să luăm niște măsuri dure, persoana care va fi nominalizată trebuie să aibă o credibilitate”.
Judecătorii Curții Constituționale a României au analizat anumite dispoziții legale și au dat o soluție cel puțin interpretabilă.
Pe scurt, s-a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor, fiind totodată declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere.
Curtea Constituțională a României statuează, de ieri, printr-o hotărâre definitivă și general obligatorie, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților. De asemenea, judecătorii constituționali au declarat neconstituțional articolul de lege care prevede obligația de publicare a declarațiilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. Și, cum era de așteptat, decizia anunțată ieri a stârnit un val de reacții.
În primul rând, Agenția Națională de Integritate avertizează că CCR a anulat „caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”.
În plus, transmite ANI într-un comunicat de presă, „o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO)” și „poate conduce la anularea publicării declarațiilor de avere și de interese pe care Agenția le menține pe pagina sa de Internet”.
„Publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului (…)
Curtea „consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispozițiile contestate își vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situației financiare a consilierilor … că obligația suplimentară de a declara informații privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soțului/soției unui consilier.”
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea și accesul pe internet la declarații, argumentând că „publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declarații face ca accesul la astfel de informații să fie eficient și ușor.
Fără un astfel de acces, obligația nu ar avea nicio importanță practică sau incidență reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic”.
De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice (…). Limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informații despre acestea, sunt mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public”, mai arată ANI.
Pe de altă parte, mesaje vizavi de această decizie au fost transmise și de președintele Nicușor Dan, precum și de Ilie Bolojan, liderul PNL și posibil premier.
Președintele a calificat ca fiind „surprinzătoare” decizia CCR și „în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”.
„Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.
În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a precizat Nicușor Dan.
În ceea ce îl privește pe Bolojan, acesta a ținut să sublinieze că, deși anterior nu a comentat pe decizii ale CCR sau ale instanțelor, acum situația trebuie „analizată”:
„Chiar dacă, la nivel european, nu există o procedură unitară privind transparența declarațiilor de avere, experiența acumulată în România în acești ani arată că transparența publicării acestor declarații, atunci când deții o funcție publică, a fost un câștig. Asigurarea transparenței este un element esențial pentru recâștigarea încrederii în instituții.
În plus, există numeroase zone din instituțiile publice în care lucrurile au scăpat de sub control – de la cumulul de câștiguri, până la indemnizații care nu se justifică – iar transparența declarației acționează ca un fel de frână pentru a nu se sări calul. Vedem din păcate ce se întâmplă în unele companii de stat, unde câștigurile „au fost secretizate”.
În orice sistem, transparența este un instrument administrativ eficient care limitează corupția. După publicarea motivării deciziei Curții Constituționale, este necesar ca situația să fie analizată pentru a vedea în ce măsură se pot face modificările necesare pentru a asigura în continuare transparența și accesul public la informații relevante. Voi susține acest lucru.
În același timp, este important să construim o cultură a transparenței, nu doar prin reglementări clare, ci și prin aplicarea consecventă a acestora și prin măsuri suplimentare care să întărească integritatea în sectorul public. Perioada următoare trebuie să aducă un efort susținut în această direcție”.
Un medic ginecolog din județul Hunedoara a fost acuzat de luare de mită, după ce i s-a organizat un flagrant.
Acțiunea a fost derulată în urmă cu câteva luni, iar medicul a admis că a cerut și primit bani, încheind astfel un acord de recunoaștere a vinovăției.
Doi ani de închisoare cu suspendare este pedeapsa aplicată de procurorii hunedoreni unui medic ginecolog din acest județ, pedeapsă cu care de altfel cadrul medical a și fost de acord.
Ginecolog în cadrul Spitalului de Urgență Petroșani, cadrul medical a intrat în atenția procurorilor în urma unui denunț. Se întâmpla în februarie, când, potrivit Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Hunedoara, „în urma unui apel la numărul unic de urgență 112, o persoană fără calitate specială a sesizat faptul că un medic ginecolog din cadrul Spitalului de Urgență Petroșani i-a pretins suma de 100 de euro în scopul efectuării unei intervenții chirurgicale de urgență asupra concubinei fratelui său, intervenție necesară în urma unor complicații de sarcină”.
Ulterior, „la data de 13 februarie 2025, ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Hunedoara, împreună cu polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Hunedoara – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice – BICE Petroșani, la delegarea și sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, au procedat la prinderea în flagrant a medicului în timp ce primea suma de 1.000 de lei de la pacientă, în legătură cu actul medical menționat”.
Și, conform aceleiași surse, în martie 2025, procurorul de caz și inculpata au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, trimis la Tribunalul Hunedoara. Aici a fost „parafat” acordul, însă hotărârea prin care s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pe lângă pedeapsa cu suspendare, prin acordul încheiat, cadrului medical i-a fost interzis inclusiv dreptul de a exercita profesia de medic în cadrul unităţilor spitaliceşti de stat:
„Admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara cu inculpata Vasilie Maria Aurora şi, în consecinţă: I. Condamnă pe inculpata VASILIE MARIA AURORA, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.
Interzice inculpatei, pe lângă pedeapsa principală, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, lit. b şi lit. g (dreptul de a exercita profesia de medic în cadrul unităţilor spitaliceşti de stat) pe o durată de 1 an de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe. Interzice inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, lit. b şi lit. g (dreptul de a exercita profesia de medic în cadrul unităţilor spitaliceşti de stat).
II. Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. Obligă inculpata ca pe durata termenului de supraveghere de 2 ani să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Hunedoara, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice orice schimbare a locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Impune inculpatei Vasilie Maria Aurora obligaţia de a nu părăsi ţara fără acordul instanţei. Obligă inculpata Vasilie Maria Aurora ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 60 de zile la Primăria municipiului Petroşani sau Biblioteca Judeţeană „Ovidiu Densuşianu” Hunedoara.
III. Menţine măsura controlului judiciar dispusă față de inculpată, aceasta urmând a înceta de drept la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe. Obligă pe inculpata Vasilie Maria Aurora la plata sumei de 400 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
