„Marş la Moscova”, mesajul pentru care un bărbat a fost amendat, după protestul de ieri al suveraniștilor

Autor

-

16 ianuarie 2026

Amendă aplicată ieri unui bărbat, care, în timpul protestului organizat de AUR, a proiectat cu laser pe o clădire mesajul „Marş la Moscova”.

Pe acesta nu l-a „judecat” – vorba aceea, Eminescu – cu referire la numele protestului de ieri – „Eminescu să ne judece”, ci i s-a imputat „instigarea prin orice mijloace, iniţierea sau recurgerea la acţiuni violente sau alte manifestări, cu intenţia de zădărnicire ori tulburare, în orice mod, a adunărilor publice”.

Jandarmeria Capitalei a anunțat că l-a amendat cu 1.000 de lei pe bărbatul aflat pe o motocicletă care, aseară, a oprit în apropierea manifestanţilor din Piaţa Universităţii şi a proiectat cu un aparat laser un mesaj pe o clădire din apropiere.

„În contextul adunării publice din data de 15 ianuarie, din Piaţa Universităţii, pe timpul deplasării manifestanţilor, un bărbat a proiectat un mesaj pe o clădire, stârnind indignarea celorlalţi participanţi la adunarea publică.

Totodată, pentru protecţia persoanei în cauză şi a celorlalţi participanţi la manifestaţie, a fost nevoie de intervenţia jandarmilor”, informează Jandarmeria Capitalei.

Filmulețul în cauză a fost postat pe un cont de Facebook, cu un alt mesaj: „Trolling extraordinaire”, iar în material se poate vedea cum, tacticos, un motociclist aflat în trafic a oprit în apropierea manifestanţilor din Piaţa Universităţii, a scos un aparat laser pentru proiecţii din rucsac şi a afişat mesajul „Marş la Moscova” pe o clădire din apropiere.

Însă nu doar acesta a fost sancționat. Până la acest moment, jandarmii au aplicat patru sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 10.400 de lei şi au întocmit un act de sesizare a organelor de urmărire penală pentru ultraj, în urma neregulilor constatate cu ocazia protestului din Piaţă.

„În continuare, se fac verificări pentru identificarea şi sancţionarea altor persoane care au încălcat cadrul legal în vigoare”, informează Biroul de presă al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti (DGJMB).

Social democrații din Iași, supărați pe premierul PNL Bolojan

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

16 ianuarie 2026

Social democrații din Iași și-a exprimat astăzi nemulțumirea la adresa premierului PNL Ilie Bolojan, declinând astfel invitația la o întâlnire.

Din ce explică într-un comunicat PSD Iași, Bolojan urmează ca astăzi să vină în Iași, pentru a se întâlni cu primarii – nu însă și cu cei din PSD.

Premierul Ilie Bolojan – supranumit de PSD Iași drept „Taie-Tot”, „va avea ședințe de lucru cu primari din județele Iași și Botoșani, pe teme ce țin de administrația publică locală”, se arată în programul oficial de astăzi al șefului Guvernului.

Însă nu cu toți primarii, avertizează PSD Iași, care avertizează că edilii social democrați nu vor participa la vreo întâlnire, motivul fiind că „Taie-Tot” are „reflexe antidemocratice”, face „consultări formale” și dă dovadă de „opacitate totală”.

Și, chiar dacă pe site-ul Guvernului se precizează că „la întâlniri vor participa reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației”, fără alte menționări politice, social democrații din Iași văd și în aceasta o jignire.

Adică de ce nu sunt discuții cu parlamentarii PSD? În plus, PSD Iași mai are o problemă – a realizat că presa nu a fost invitată și că nu a fost anunțată vreo conferință cu jurnaliștii. Așa ceva…

„Premierul „Taie-Tot”, liberalul Ilie Bolojan, acest propovăduitor al austerității, vine la Iași, astăzi, să se întâlnească cu primarii din județ. Întrunirea este, însă, una pur formală: deciziile de reduceri bugetare au fost deja luate.

Adoptarea măsurilor de austeritate, fără o consultare reală cu toate părțile implicate, va avea efecte dramatice asupra comunităților locale. Ignorarea partenerilor politici și a opiniei publice este inacceptabilă.

După o atentă analiză, primarii PSD din județul Iași au decis să nu participe la convocarea făcută de Ilie Bolojan. Pentru că PSD nu vrea să legitimizeze austeritatea, nu vrea să gireze tăierile, nu vrea sărăcie.

În condițiile în care PSD este parte a coaliției de guvernare, este inexplicabilă poziția lui Ilie Bolojan. La discuția de astăzi nu au fost invitați parlamentarii PSD Iași. În fapt, cei care contribuie, prin voturile lor, la asigurarea unei majorități în Parlament.

Ca partid situat pe primul loc în preferințele ieșenilor la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului 2024, PSD trebuia să se afle la masă cu premierul pentru a discuta, dincolo de măsurile de restricție bugetară, și un plan serios de investiții publice pentru zona noastră.

Nu este pentru prima dată când Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru, refuză o astfel de întrevedere în interesul ieșenilor.

La fel de neînțeles, nici jurnaliștilor locali nu le este asigurat accesul, nu a fost anunțată nicio conferință de presă. De ce se teme Ilie Bolojan să răspundă întrebărilor ziariștilor? Ieșenii trebuie să fie informați și implicați în toate hotărârile ce le vor afecta viețile. PNL are o abordare care arată lipsă de respect, opacitate și dispreț față de valorile democratice”, se arată în comunicatul PSD Iași.

Doi inspectori antifraudă din București, pedepse pentru luare de mită – închisoare cu suspendare și interzicerea exercitării profesiei

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

16 ianuarie 2026

Nu mai puțin de cinci angajați ai Direcției Regionale Antifraudă Fiscală București au admis că se fac vinovați de luare de mită, dare de mită și trafic de influență, în cadrul unui dosar intrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupției.

Cei cinci angajați ai ANAF, doi administratori de firme și o a treia persoană implicate în caz au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, în condițiile în care ancheta a demarat doar în urmă cu câteva luni.

În octombrie, DNA detalia că au reținut un inspector din cadrul ANAF – Direcția Regională Antifraudă Fiscală București, în timp ce alți funcționari ai instituției au fost plasați sub control judiciar.

În același timp, sub control judiciar fuseseră plasate și alte cinci persoane, administratori ai unor societăți comerciale, totul având legătură cu șpăgile oferite și primite de angajații ANAF.

La acel moment, reținut fusese Marius Eduard Marin, inspector antifraudă cercetat de DNA pentru luare de mită, acesta fiind ulterior plasat sub control judiciar.

Acum, atât Marius Eduard Marin, cât și colegul său Costică Aurică – acuzat de luare de mită în formă continuată (două acte materiale), și-au admis vinovăția și au fost de acord cu pedepse cu închisoare cu suspendare, acestora interzicându-li-se „suplimentar, dreptul de a exercita profesia de inspector antifraudă”.

Alți inculpați care au încheiat acorduri cu procurorii DNA sunt Bogdan Istrati, la data faptelor șef serviciu (trafic de influență și dare de mită), Ionuț Bogdan Ivan, șef serviciu (două infracțiuni de trafic de influență), Valentin George Ionescu, inspector antifraudă (două infracțiuni de complicitate la dare de mită).

Totodată, inculpații persoane fizice sunt doi administratori ai unei societăți comerciale – dare de mită în formă continuată (două acte materiale) și o persoană fără calitate specială – complicitate la dare de mită.

Conform DNA, acordurile încheiate cu cei opt inculpați au fost înaintate Tribunalului București. Și, în continuare, procurorii anticorupție fac cercetări și ceea ce îi privește pe alți doi inculpați.

„În luna noiembrie 2024, o echipă formată din inculpații Aurică Costică și Marin Marius-Eduard, în calitate de inspectori antifraudă, a efectuat un control la o societate comercială cu activitate în domeniul transportului alternativ de persoane, administrată în fapt de inculpații E.T. și M.A.G, în urma căruia s-au constatat o serie de nereguli.

La solicitarea inculpaților E.T. și M.A.G., formulată prin intermediar, în vederea sustragerii de la răspundere penală, inculpatul Ivan Ionuț-Bogdan, în calitate de șef serviciu, le-ar fi promis că va interveni la colegul său, inculpatul Istrati Bogdan, șeful serviciului care îi avea în subordine pe inculpații Aurică Costică și Marin Marius-Eduard.

În acest context, în cursul lunii noiembrie, inculpatul Istrati Bogdan ar fi promis că, în schimbul sumei de 9.000 de euro, i-ar putea determina pe cei doi inspectori din subordine, inculpații Aurică Costică și Marin Marius-Eduard să soluționeze activitatea de control într-un mod favorabil, în sensul de a nu întocmi o sesizare penală cu privire la neregulile constatate.

În baza înțelegerii cu inculpatul Istrati Bogdan, în perioada imediat următoare, inculpatul Ivan Ionuț-Bogdan le-ar fi pretins, la rândul său, prin intermediar, inculpaților E.T. și M.A.G, suma de 75.000 de lei, în schimbul influenței pe care a lăsat să se înțeleagă că o are asupra colegilor săi, respectiv inspectorii antifraudă care efectuau controlul la societatea respectivă și că îi va determina pe aceștia să soluționeze activitatea de control într-un mod favorabil, în sensul de a nu se întocmi o sesizare penală cu privire la neregulile constatate, iar la data de 02 decembrie 2024, prin același intermediar și în scopul mai sus menționat, ar fi primit de la cei doi suma pretinsă, în cuantum de 75.000 de lei.

Din această sumă, la data de 3 decembrie 2024, inculpatul Istrati Bogdan ar fi primit suma de 45.000 lei, iar în cursul lunii decembrie 2024, a remis mai departe, suma de 20.000 lei, inculpaților Aurică Costică și Marin Marius-Eduard (câte 10.000 lei fiecăruia), în scopul finalizării controlului efectuat la societatea menționată, fără a se formula o sesizare penală.

Anterior, în perioada februarie – martie 2023, în calitatea menționată, inculpatul Ivan Ionuț-Bogdan ar fi pretins, printr-un intermediar (martor) suma de 50.000 de lei, echivalentul a 10.000 de euro, de la inculpații E.T. și M.A.G., administratori în fapt ai unor societăți comerciale cu activitate în transportul alternativ de persoane, lăsând să se creadă că are influență asupra colegilor săi, respectiv inspectorii antifraudă care efectuau controale la societățile respective și că îi va determina să soluționeze activitățile de control într-un mod favorabil, în sensul de a nu se întocmi sesizări penale cu privire la neregulile constatate, iar, la scurt timp, prin același intermediar, inculpatul ar primit de la cei doi administratori suma pretinsă, corespunzătoare cuantumului de 50.000 de lei.

În contextul unui alt control desfășurat în cursul anului 2024 de inspectorii antifraudă inculpații Marin Marius-Eduard și Aurică Costică la o societate comercială cu activitate în domeniul comerțului cu legume și fructe, colegul lor, inculpatul Ionescu Valentin-George, la solicitarea unei persoane (martor), l-ar fi abordat pe primul menționat, în vederea finalizării favorabile, pentru respectiva societate comercială, a controlului inițiat.

Ca urmare, în perioada 11 aprilie – 07 august 2024, inculpatul Marin Marius-Eduard, ar fi pretins pentru sine și pentru Aurică Costică, suma de 20.000 lei și, urmare a pretinderii, inculpatul Ionescu Valentin-George ar fi remis, cu titlu de mită, suma de 20.000 de lei, primită de la martor (reprezentând 10.000 de lei pentru inculpatul Marin Marius-Eduard și 10.000 de lei pentru Aurică Costică), în legătură cu neîndeplinirea de către cei doi inspectori antifraudă a unor acte ce intrau în îndatoririle de serviciu, respectiv pentru finalizarea controlului efectuat într-o manieră favorabilă reprezentanților societății comerciale, constând atât în limitarea verificărilor doar la ceea ce constataseră până la momentul respectiv, cât și în stoparea extinderii controlul cu privire la alte aspecte care ar fi putut conduce la sesizarea organelor de urmărire penală.

Într-un context diferit, în cursul lunii septembrie 2025, la un control inițiat de Direcția Regională Antifraudă Fiscală București din cadrul A.N.A.F. la societatea administrată de inculpații Z.T. și L.D., s-a constatat că la depozitele deținute de societatea respectivă, exista un plus de marfă, raportat la documentele contabile, în valoare de 160.000 lei. În consecință, depozitele respective au fost sigilate.

În perioada sfârșitul lunii septembrie – 3 octombrie 2025, inculpații Z.T. și L.D., prin intermediul inculpatului Z.J. și al inculpatului Ionescu Valentin-George, inspector antifraudă, i-ar fi promis unui alt inspector antifraudă (coleg al ultimului menționat) suma de 5.000 euro, iar la data de 08 octombrie 2025, i-ar fi remis acestuia suma de 25.000 lei (echivalent a 5.000 euro), în legătură cu neîndeplinirea unui act care intra în îndatoririle sale de serviciu, respectiv finalizarea într-un mod favorabil a controlului efectuat la societatea respectivă.

Pentru a urgenta desigilarea depozitelor, la data de 13 octombrie 2025, inculpații Z.T. și L.D. i-ar mai fi remis aceluiași inspector antifraudă, în mod direct, suma de 10.000 lei.

În prezența avocaților, cei opt au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv:

pentru inculpatul MARIN MARIUS-EDUARD o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Totodată, față de acesta s-a dispus și aplicarea unei amenzi penale în cuantum de 40.000 de lei, reprezentând 200 de zile-amendă, stabilite la valoarea de 200 de lei/zi;
pentru inculpatul AURICĂ COSTICĂ o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani;
pentru inculpatul IVAN IONUȚ-BOGDAN o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani;
pentru inculpatul ISTRATI BOGDAN o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani;
pentru inculpatul IONESCU VALENTIN-GEORGE o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani;
pentru inculpații Z.T. și L.D. câte o pedeapsă de un an și 8 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani;
pentru inculpatul Z.J. o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

Totodată, celor cinci funcționari publici menționați anterior li s-a interzis, pe perioade de 3 ani, 4 ani, respectiv 5 ani, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, exercitarea drepturilor de a fi aleși în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

De asemenea, inculpaților Marin Marius-Eduard și Aurică Costică li s-a interzis, suplimentar, dreptul de a exercita profesia de inspector antifraudă. Cei opt inculpați au declarat că sunt de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile.

În vederea confiscării speciale, față de inculpații Marin Marius-Eduard, Aurică Costică, Ivan Ionuț-Bogdan și Z.T. s-au dispus măsuri asiguratorii asupra unor sume de bani puse la dispoziție de către inculpați, în conturile ANABI”, detaliază DNA.

Mai mulți bani pentru hrana copiilor, persoanelor cu dizabilități și a celor vârstnice

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

15 ianuarie 2026

Alocația zilnică de hrană pentru copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice și alte categorii vulnerabile va crește de la 22 lei la 32 lei/zi.

Aceasta este pe scurt una dintre hotărârile adoptate ieri în ședința de Guvern, „ca urmare a creșterii costurilor de trai”.

Modificarea vine ca urmare a propunerii făcute Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, și se numește pompos „actualizarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, precum și pentru alocația zilnică de hrană”.

Și, din ce transmite ministerul într-un comunicat, „după publicarea hotărârii, alocația zilnică de hrană, pentru toate categoriile de beneficiari (copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice, alte categorii vulnerabile) crește de la 22 lei la 32 lei/zi.

Măsura vine ca urmare a creșterii costurilor de trai și are ca obiectiv principal asigurarea unor condiții decente de îngrijire pentru copiii aflați în sistemul de protecție, persoanele cu dizabilități și persoanele vârstnice”.

În aceeași sursă se mai explică și că pentru serviciile sociale destinate copiilor a fost aprobată o creștere medie de 44% a standardului de cost, adică pentru copiii din centrele de zi, rezidențiale sau de tip familial, dar și pentru mamele protejate în centrele maternale.

În ceea ce privește serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilități, creșterea este de aproximativ 39%, în timp ce „pentru persoanele vârstnice, noile standarde de cost sunt diferențiate în funcție de gradul de dependență, includ explicit cheltuielile cu asistenții sociali și sunt gândite să încurajeze și să dezvolte serviciile de îngrijire la domiciliu și a centrelor de zi”.

„O creștere de peste 45% se înregistrează și în cazul standardelor de cost pentru serviciile destinate victimelor violenței domestice. Valoarea alocației nu mai fusese actualizată din 2022, iar standardele de cost rămăseseră la valoarea anului 2023. Aceste măsuri contribuie la o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și la creșterea calității vieții persoanelor vulnerabile”, se mai explică în comunicat.

Totodată, în comunicatul transmis de Serviciul Informare și Relații Publice din cadru Ministerului Muncii a fost inserat și un citat din ministrul Petre-Florin Manole:

„Să actualizăm alocația de hrană și standardele de cost pentru serviciile sociale este un gest de responsabilitate față de persoanele vulnerabile care depind zilnic de sprijinul statului.

Din 2022, aceste sume au rămas la fel, în timp ce costul vieții a crescut constant. Prea mult timp, 22 de lei pe zi au însemnat prea puțin. O sumă resimțită zi de zi de copii, de persoanele cu dizabilități și de vârstnicii rămași singuri.

De aceea, din 2026, alocația zilnică de hrană va fi 32 de lei, o creștere cu peste 60%. Tot de aceea am crescut și finanțarea serviciilor sociale: cu 44% pentru serviciile destinate copiilor și cu 39% pentru persoanele adulte cu dizabilități.

Sunt mai mult decât procente sau cifre într-un tabel. Sunt mese mai bune, condiții mai decente, centre care rămân deschise și servicii mai apropiate de standardele de demnitate pe care statul are obligația morală și legală să le asigure”.

Avertismentul de călătorie pentru Iran a fost crescut la nivelul maxim

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

15 ianuarie 2026

ministerul-afacerilor-externe-640x400 — Ministerul Afacerilor Externe

9 din 9. Acesta este nivelul maxim al avertismentului de călătorie emis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru Republica Islamică Iran.

Iar MAE explică și de unde această decizie, anume „contextul de securitate din Republica Islamică Iran şi riscul crescut de escaladare”.

„PĂRĂSIȚI IMEDIAT ȚARA!” – este avertismentul în ceea ce îi privește românii aflați în Republica Islamică Iran.

Aceasta înseamnă nivelul 9 din 9 avertismentului de călătorie pentru Iran, recomandarea fiind ca românii aflați aici „să părăsească această ţară imediat, pe orice rută sigură existentă”.

„MAE transmite cetăţenilor români că există încă zboruri disponibile pentru părăsirea teritoriului iranian.

MAE subliniază că, pe fondul recentelor evoluţii ale situaţiei de securitate din zonă şi a lipsei de predictibilitate pentru perioada următoare, este importantă prioritizarea siguranţei personale. Din acest motiv, cetăţenii români care au deja planificate călătorii către Iran în perioada următoare sunt sfătuiţi cu fermitate să le anuleze.

Cetăţenii români care ignoră avertismentul MAE o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unei astfel de decizii.

Contactarea autorităţilor române

MAE recomandă cu fermitate cetățenilor români care se află în Republica Islamică Iran să își înregistreze prezența, dacă nu au făcut asta deja acest lucru, la Ambasada României la Teheran.

Datele de contact ale misiunii diplomatice sunt: Adresa: Str. Shahid Meshki nr. 89 (Str. Fakhrabad nr. 22, Bd. Baharestan), Teheran. Telefon: +98 21 77647570; +98 21 77534658 (la aceste numere de telefon NU se furnizează informații consulare). Website: https://teheran.mae.ro/ E-mail: teheran@mae.ro, teheran.consul@mae.ro.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Teheran: +98 21 77539041 apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact şi Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție linia telefonică de urgență a Ambasadei României la Teheran: +98 21 77647570”, transmite MAE.

Explozie puternică în sediul Poliției Rutiere Lugoj; doi polițiști au fost răniți

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

15 ianuarie 2026

Incident deosebit de grav ieri, în județul Timiș, în sediul Poliției Rutiere din municipiul Lugoj.

Mai precis, într-o anexă a Poliției Rutiere din Lugoj, unde funcționa serviciul de cazier, s-a produs o explozie puternică, în urma căreia doi polițiști au fost răniți, iar o clădire s-a prăbușit parțial.

Anchetă în Timiș, după explozia care putea avea urmări fatale. Conform Sindicatului Polițiștilor Sidepol, explozia s-a produs după ce un poliţist aflat în serviciu a conectat un radiator electric, într-un sediu cu instalaţii vechi şi probleme la reţeaua de gaz. Și, în acest context, sindicatul atrage atenția asupra „stării precare a multor sedii de poliție”.

„La sediul Poliției Rutiere din municipiul Lugoj, a avut loc o explozie puternică, soldată cu rănirea mai multor polițiști aflați în serviciu.
Un coleg a suferit arsuri grave (gradul III–IV) la nivelul feței și membrelor superioare și a fost transportat de urgență la spital. Un alt polițist a suferit leziuni ușoare. Un al treilea coleg a avut un atac de panică.

Conform informațiilor din teren, explozia s-a produs după ce un coleg, aflat la serviciu, a conectat un radiator electric, într-un sediu cu instalații vechi și probleme la rețeaua de gaz. Suflul exploziei l-a aruncat sub un birou, fapt care i-a salvat viața. În caz contrar, exista riscul prăbușirii grinzilor peste acesta.

Ulterior, din cauza scurgerilor de gaz, a fost evacuat și sediul Poliției Municipiului Lugoj.

Acest incident readuce în atenție starea precară a multor sedii de poliție, unde colegii noștri își desfășoară activitatea zilnic, expuși unor riscuri care nu au legătură cu misiunea profesională, ci cu lipsa investițiilor și a măsurilor elementare de siguranță.

Sindicatul Democratic al Polițiștilor SIDEPOL este alături de colegii afectați și de familiile acestora și va solicita clarificări și măsuri urgente pentru prevenirea unor astfel de situații dramatice.

În timp ce politicienii demagogi anunță cu surle si trâmbițe ca polițiștii ies prea devreme la pensie, aceștia risca sa moară sub dărâmături pe timp de pace din cauza indolentei! Până când atât obrăznicie și indiferență?

Anul 2026 unde sediile de poliție sunt încălzite cu sobe și tot felul de instalații pe gaze, în locul unor sisteme sigure de încălzire centralizată. Siguranța polițistului la locul de muncă NU este un lux, este o obligație”, se arată într-o postare a sindicatului.

În legătură cu incidentul, Inspectoratul de Poliție Județean Timiș a precizat că a fost deschis un dosar penal pentru patru infracțiuni, dosar „coordonat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj”.

„Acestea sunt vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă și două infracțiuni referitoare la nerespectarea normelor de sănătate și securitate.

Clădirea în care s-a produs deflagrația nu era racordată la sistemul de gaz și nu are legătură cu clădirea principală a poliției din Lugoj, deși este o anexă unde erau desfășurate activitățile de cazier și de poliție rutieră”, au explicat reprezentanții IPJ Timiș.

Totodată, pentru ancheta exploziei au fost chemați și specialiști INSEMEX Petroșani – o echipă de 4 cercetători științifici urmând să cerceteze evenimentul.

Supercom cere eșalonare de aproape 12 milioane de lei către CJ Hunedoara. Bârcea Mare și testul real al regulilor fiscale din 2026

Autor

Sorin PREDA

-

14 ianuarie 2026

Nistor, Ciuclea și Stoian. O poză cât o mie de articole - Foto Facebook-

O cerere care depășește un simplu calcul contabil

La nivel formal, documentul pare unul banal: o companie solicită eșalonarea unei datorii. În realitate, cererea depusă de Supercom SA către Consiliul Județean Hunedoara și ADI Deșeuri Hunedoara deschide un dosar mult mai amplu, care ține de modul în care statul român aplică regulile fiscale, de relația dintre autorități și operatorii privați „strategici” și, în ultimă instanță, de cine suportă costurile reale atunci când banii publici nu mai ajung la buget.

Suma nu este una neglijabilă: aproape 12 milioane de lei, reprezentând redevențe restante și penalități de întârziere aferente operării Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) de la Bârcea Mare. Compania solicită ca această datorie să fie achitată în rate, pe parcursul a aproximativ doi ani.

Cerere de eșalonare de aproape 12 milioane de lei de la Supercom către CJ Hunedoara

Din acest punct, nu mai vorbim despre o cerere, ci despre context, istoric, reguli și consecințe sociale.

Citește și Bârcea Mare – Cronica unei complicități oficiale. Corupția care a ars județul Hunedoara în numele Supercom

Ce sunt redevențele și de ce neplata lor nu e o chestiune tehnică

Redevențele datorate județului Hunedoara nu sunt taxe arbitrare. Ele provin din exploatarea unei infrastructuri publice realizate din fonduri europene, gândită ca pilon central al sistemului județean de gestionare a deșeurilor. În termeni simpli, județul a investit bani publici pentru a construi un sistem care ulterior este operat de un actor privat, iar acest actor plătește o redevență pentru dreptul de exploatare.

Acești bani ar trebui să se întoarcă în bugetul județului pentru:

funcționarea și întreținerea sistemului,
monitorizarea post-închidere,
respectarea obligațiilor de mediu,
acoperirea eventualelor corecții sau penalități europene.

Când redevențele nu sunt plătite, efectul nu este abstract. El se traduce în presiune bugetară, amânări, lipsă de fonduri și, în final, în costuri transferate indirect către cetățeni.

Noile reguli fiscale din 2026: un cadru mai dur, pe hârtie

Începând cu anul 2026, legislația fiscală a devenit mai strictă în privința facilităților acordate debitorilor bugetari. A fost introdusă o delimitare clară între:

eșalonările simplificate, rezervate datoriilor mici,
și eșalonările clasice, aplicabile creanțelor mari, de ordinul milioanelor de lei.

Pentru datorii precum cea solicitată la eșalonare de Supercom, singura procedură posibilă este eșalonarea clasică, care presupune:

evaluarea riguroasă a capacității financiare,
constituirea de garanții reale sau fideiusiuni,
protejarea explicită a interesului bugetului public.

Cu alte cuvinte, statul spune: „poți plăti în timp, dar doar dacă îmi garantezi că nu pierd banii”.

Unde se rupe teoria de practică

Pe hârtie, regulile sunt clare. În practică, lucrurile devin complicate atunci când debitorul nu este o firmă mică sau un contribuabil obișnuit, ci un operator mare, care gestionează singur un serviciu public esențial.

Aici apare întrebarea centrală a acestui caz: ce garanții reale pot fi puse pe masă pentru o datorie de aproape 12 milioane de lei?

Fără ipoteci, fără gajuri, fără scrisori de garanție bancară, eșalonarea nu mai este un instrument fiscal, ci o amânare pe bază de încredere. Iar încrederea, în administrația publică, nu este un mecanism legal de protecție a bugetului.

Istoricul Supercom în Hunedoara: un parcurs presărat cu controverse

Pentru a înțelege de ce această cerere nu poate fi analizată izolat, este necesar un pas înapoi. Intrarea Supercom în sistemul de salubritate din Hunedoara a fost, încă de la început, una complicată.

De-a lungul anilor, atribuirea contractelor, modificările administrative și relația cu autoritățile locale au generat:

litigii,
decizii contestate,
intervenții ale instituțiilor de control,
controverse publice legate de modul de funcționare a sistemului.

Nu este vorba de un episod singular, ci de un pattern administrativ care se repetă: contracte mari, infrastructură publică, probleme financiare, soluții negociate.

Citește și Petru Mărginean pierde definitiv procesul cu Ziarul de Investigații

Bârcea Mare: de la proiect european la studiu de caz

CMID Bârcea Mare trebuia să fie un exemplu de bună practică. Un proiect finanțat din fonduri europene, menit să rezolve problema deșeurilor la nivel județean, cu tehnologii moderne și respectarea standardelor de mediu.

În realitate, depozitul de la Bârcea Mare a devenit un simbol al disfuncționalităților:

incendii,
suspiciuni privind fluxurile reale de deșeuri,
neconcordanțe între capacitățile declarate și cele utilizate,
controale și sancțiuni,
deversarea levigatului direct pe câmpurile fermierilor

Cirește și Coșmarul salubrizării din Hunedoara. Supercom-ul lui Ciuclea, plătit din banii publici ca să inunde terenuri din Deva și Simeria cu „zeamă de gunoaie”

Un element-cheie a fost transferul controlului efectiv asupra depozitului.

Cum a trecut controlul de la CJ la operatorul privat

Inițial, titularul autorizației de mediu pentru CMID Bârcea Mare a fost Consiliul Județean Hunedoara, în calitate de beneficiar al investiției. Ulterior, autorizația a fost revizuită, iar titular a devenit operatorul privat.

Această schimbare nu a fost una pur formală. Ea a transferat:

responsabilitatea legală,
controlul tehnic,
raportarea fluxurilor de deșeuri,
relația directă cu autoritățile de mediu,

de la o instituție publică la o companie privată. Procedura a fost contestată public și a ridicat semne de întrebare legate de oportunitatea unei asemenea mutări.

De ce contează acest lucru în analiza eșalonării

Când o companie care controlează singură o infrastructură publică strategică ajunge să datoreze aproape 12 milioane de lei, analiza nu mai este una contabilă. Este una de risc sistemic.

Dacă operatorul are dificultăți financiare:

cine asigură continuitatea serviciului?
cine suportă costurile de mediu?
cine plătește penalitățile, dacă apar corecții europene?

Eșalonarea unei astfel de datorii nu este o favoare neutră. Este o decizie care mută riscul din zona privată în zona publică.

Dimensiunea socială

Aici apare ruptura cea mai vizibilă dintre discursul oficial și realitatea trăită de omul obișnuit.

Pentru contribuabilul obișnuit:

o întârziere la plata taxelor locale generează penalități automate;
somațiile vin rapid;
executarea silită nu este negociabilă.

Pentru firme mici:

nu există eșalonări pe ani fără garanții;
nu există răbdare instituțională;
legea se aplică mecanic.

În acest context, cererea unei companii mari de a plăti în timp aproape 12 milioane de lei ridică o întrebare simplă, dar incomodă:
de ce disciplina fiscală pare să funcționeze diferit în funcție de mărimea debitorului?

Cine plătește, de fapt, amânările

Fiecare lună în care banii nu intră în buget înseamnă:

presiune pe alte capitole bugetare,
amânări de investiții,
ajustări făcute „din mers”.

În final, costul nu dispare. El este redistribuit:

către alți contribuabili,
către bugetele locale,
către comunități.

Aici nu mai este vorba de contabilitate, ci de echitate fiscală.

CJ Hunedoara și ADI Deșeuri: decizia care nu poate fi tehnică

Consiliul Județean Hunedoara și ADI Deșeuri nu pot trata această cerere ca pe o formalitate. Decizia lor va spune foarte clar:

dacă noile reguli fiscale sunt aplicate uniform,
dacă garanțiile sunt obligatorii sau negociabile,
dacă infrastructura publică este protejată sau expusă.

Acceptarea unei eșalonări fără garanții solide ar crea un precedent periculos. Respingerea ei ar deschide, la rândul ei, un conflict cu un operator esențial pentru funcționarea sistemului, dar poate și Cutia Pandorei.

Un test pentru stat, nu doar pentru o companie

Cazul Supercom nu este izolat. El este simptomatic pentru o problemă mai largă: relația dezechilibrată dintre stat și marii operatori privați care gestionează servicii publice.

Statul cere disciplină fiscală de la cetățeni, dar negociază cu actorii mari. Legea este aceeași, dar aplicarea ei pare să depindă de context și de puterea de negociere.

Concluzie: mai mult decât o eșalonare

Cererea de eșalonare a aproape 12 milioane de lei către CJ Hunedoara nu este un episod administrativ. Este un test de credibilitate pentru noile reguli fiscale din 2026, pentru capacitatea autorităților de a proteja banii publici și pentru ideea de tratament egal în fața legii.

Dacă regulile sunt ferme, ele trebuie aplicate și aici.
Dacă pot fi ocolite, atunci mesajul transmis este unul clar: disciplina fiscală este selectivă.

Iar această concluzie, mai mult decât suma în sine, este cea care alimentează nemulțumirea socială și sentimentul că, într-un sistem deja fragil, costurile sunt suportate mereu de aceiași.

Daniel David părăsește oficial Ministerul Educației

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

14 ianuarie 2026

Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării.

David a demisionat din funcție însă din 22 decembrie, zvonurile fiind că un înlocuitor de drept va fi numit imediat după sărbători.

Sărbătorile de iarnă au trecut, iar interimatul la Ministerul Educației va fi asigurat de Ilie Bolojan, până la numirea unui alt ministru. Totul, în urma semnării de către șeful statului a două decrete, chiar astăzi.

Primul, așa cum a anunțat Administrația Prezidențială, este decretul „prin care se ia act de demisia domnului Daniel-Ovidiu David, ministru al educației şi cercetării, şi se constată încetarea funcției de membru al Guvernului”.

Iar acest act a fost urmat de un altul: „Decret prin care se desemnează domnul Ilie-Gavril Bolojan, prim-ministru, ca ministru al educației şi cercetării, interimar”.

Pe 22 decembrie, Daniel David a anunțat că și-a depus mandatul de la Educație, în condițiile în care deja existau zvonuri privind plecarea sa din funcție, cu explicația că demisia vine „la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării”.

Fost ministru al Apărării reclamă „manevra abjectă de manipulare” a lui Radu Miruță

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

14 ianuarie 2026

Cândva ministru al Apărării, acum portavoce a PSD, Mihai Fifor nu a putut să treacă pur și simplu peste declarațiile lui Radu Miruță, referitor la vârsta de pensionare a militarilor.

Radu Miruță a anunțat că se lucrează la modificarea vârstei de pensionare a cadrelor MApN, MAI și a celor din serviciile de informații, așa că Mihai Fifor a ținut să transmită pe Facebook câteva gânduri… „elegante”: actualul ministru al Apărării face „manevre abjecte de manipulare” și este mincinos.

S-a supărat din nou fostul ministru Mihai Fifor, parlamentar PSD și unul dintre social democrații „de serviciu” când vine vorba de comunicări publice.

Cum actualul ministru al Apărării a făcut referire la faptul că militarii se pensionează pe la 48 de ani, Fifor, care a condus acest minister în Guvernul Dăncilă, a ținut să intervină. Pentru că, așa cum explică acesta, Radu Miruță, cum s-ar zice cam bate… câmpii.

„Ventilarea în spațiul public a ideii că militarii „se pensionează la 48 de ani” NU este o confuzie inocentă și nici o eroare de interpretare. Este o manevră ABJECTĂ de manipulare, menită să inducă în societate percepția falsă că militarii ar fi o categorie privilegiată și favorizată de stat.

Realitatea juridică este însă cu totul alta. Potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin Legea nr. 282/2023 (în vigoare de la 1 ianuarie 2024), cadrul legal este limpede și fără echivoc:

Vârsta standard de pensionare

Vârsta standard de pensionare a militarilor este, în prezent, de 60 de ani. Aceasta este vârsta legală aplicabilă astăzi tuturor cadrelor militare care solicită pensie pentru limită de vârstă.

Mai mult, prin modificările din 2023, legiuitorul a stabilit explicit un calendar de creștere progresivă a vârstei standard până la 65 de ani, după cum urmează:
2031 – 61 de ani
2032 – 62 de ani
2033 – 63 de ani
2034 – 64 de ani
2035 – 65 de ani

Condiția de vechime
Pensia militară pentru limită de vârstă nu se acordă automat. Este condiționată cumulativ de minimum 25 de ani vechime efectivă, dintre care cel puțin 15 ani în serviciu militar.
Fără îndeplinirea acestor condiții, dreptul la pensie nu există.

De unde vine mitul „pensionării la 48 de ani”? Cazurile izolate de pensionare mai devreme sunt strict reglementate de lege și țin de: pierderea capacității de muncă, restructurări, treceri în rezervă din motive neimputabile militarului.

Aceste situații nu reprezintă regula, nu definesc sistemul și nu pot fi prezentate onest ca politică publică generală.
Prin urmare, a afirma că „militarii se pensionează la 48 de ani” este o minciună propagandistică folosită deliberat pentru a antagoniza societatea și pentru a decredibiliza o categorie profesională care funcționează sub un regim de incompatibilități, restrângeri de drepturi și riscuri permanente.

Legea este clară: Militarii se pensionează, astăzi, la 60 de ani, iar vârsta va crește până la 65 de ani. Pensia se acordă doar după minimum 25 de ani de serviciu. Orice altă narațiune este manipulare”, scria Fifor pe pagina sa de Facebook.

De altfel, anterior, la fel de elegant, Fifor îl cataloga pe Miruță drept „neterminat”, „briliant”, „bizar”, „personaj autosuficient” șamd, cu o avertizare: „Lăsați Armata României în pace! Jucați-vă în altă parte!”:

„USR pare să aibă resurse inepuizabile de neterminați. Atunci când vine vorba de tot felul de catastrofe de indivizi e sac fără fund. De la Moșteanu la Buzoianu, până la briliantul taman înfiletat la Apărare. Un șir de personaje autosuficiente care par convinse că au venit cu fotoliul de ministru de acasă și că România e un laborator de experimente, pe nervii, siguranța și viitorul acestei țări.

Bizarii aceștia chiar au impresia că statul român e o jucărie pe care o pot întoarce pe toate părțile după bunul plac, că instituțiile fundamentale sunt niște cifre în Excel și că sistemul de siguranță națională poate fi tratat ca o firmă de curierat în reorganizare.

Ideea creșterii vârstei de pensionare în Armată și structurile de ordine publică și siguranță națională din pix, paușal, la „efortul colectiv” din mintea cooperativei lui Bolojan este nu doar cinică, ci profund periculoasă. Este o decizie luată de oameni care n-au purtat niciodată bocanci, n-au stat în poligon, n-au ieșit în misiuni și n-au simțit ce înseamnă presiunea reală a unei arme în mână, în proximitatea unui război.

România nu este într-un context geopolitic normal. Avem 600 de kilometri de frontieră cu un stat aflat în război. Suntem pe flancul estic al NATO. Suntem linia de contact a Alianței cu Federația Rusă. În acest context, să veniți și să spuneți că „soluția” pentru echilibrarea bugetului este să țineți militarii în sistem până la 55, 60 sau 65 de ani sau cât v-o ieși vouă la zar este o dovadă de iresponsabilitate strategică.

Armata NU este o corporație. NU este o agenție de funcționari. Nu este jucăria pe care nu ai avut-o când erai mic.
Armata înseamnă efort fizic extrem, stres psihic, uzură accelerată, misiuni în condiții-limită, antrenamente permanente, riscuri reale. Un militar nu este un contabil. Un polițist nu este un birocrat. Un jandarm nu este un consultant.

La 50 de ani, un militar este deja un veteran al sistemului. La 55, este un om cu o uzură profesională pe care niciun civil nu o înțelege. La 60, este un simbol, nu o forță de luptă.

Statele serioase își protejează sistemul de siguranță națională. Îl motivează. Îl respectă. Îl mențin atractive pentru tineri. România, sub „reformele” lui Bolojan, face exact invers: îl transformă într-un experiment bugetar. Contabil. Ca să dea bine la micul dejun al tătucului de la Victoria.

Mesajul transmis tinerilor este devastator: „Vino în Armată. Riscă-ți viața. Distruge-ți sănătatea. Sacrifică-ți familia. Iar la final îți schimbăm noi regulile din mers.”

Așa nu construiești o armată. Așa o distrugi. Dacă vreți să mai aveți Armată nu vă atingeți de statutul militarului.
Dacă vreți să mai aveți ordine publică, nu transformați polițistul în funcționar epuizat.
Dacă vreți siguranță națională, nu o tratați contabil. Bugetul se echilibrează din risipa politică, din sinecuri, din agenții inutile, din armate de pile și clienți. Nu din coloana vertebrală a statului.

Pentru că un stat care își umilește militarii, mai devreme sau mai târziu, rămâne fără apărare. Și, dacă tot se consideră un mare strateg militar și vizionar geopolitic, poate că n-ar fi rău să îl detașăm pe termen nelimitat pe noul Rambo de la Apărare, în Groenlanda. Un erou de calibrul său sigur rezolvă dosarul mai repede decât o face NATO”.

Bărbat din Caraș-Severin, arestat după ce a mușcat trei polițiști

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

14 ianuarie 2026

Scandal aplanat cu greu de oamenii legii din județul Caraș-Severin, după ce un bărbat i-a agresat pe agenții solicitați să intervină la un incident, în orașul Bocșa.

Potrivit acuzațiilor formulate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, bărbatul în cauză i-a mușcat pe agenții de poliție, motiv pentru care a fost acuzat de ultraj și arestat preventiv.

Incidentul în urma căruia a fost format dosarul de ultraj a avut loc pe 8 ianuarie, în apartamentul inculpatului din Bocșa. Ulterior, pe 9 ianuarie, bărbatul a fost arestat.

Din ce relatează procurorii, „la data de 08.01.2026, în jurul orei 22:20, în timp ce se afla în apartamentul situat în oraşul Bocşa, jud. Caraş-Severin, P.P.M. a exercitat acte de violenţă asupra agenţilor de poliţie B.A.V., S.R. şi H.A., din cadrul Poliţiei Oraşului Bocşa, care se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, intervenind la o solicitare SNUAU 112, în concret i-a muşcat pe aceştia şi anume:

agentul de poliţie B.A.V. a fost muşcat de braţul drept în zona cotului superior, agentul de poliţie S.R. a fost muşcat de mâna dreaptă în zona degetelor şi de mâna stângă în zona cotului aproape de umăr iar agentul de poliţie H.A. a fost muşcat de piciorul stâng (membru inferior/gambă), toţi trei suferind astfel leziuni traumatice cuantificate prin zile de îngrijiri medicale”.

Reținut și mai apoi arestat la Judecătoria Reșița, bărbatul a contestat măsura. Cu toate acestea, și la Tribunalul Caraș-Severin s-a considerat că inculpatul trebuie să rămână, o perioadă, în spatele gratiilor:

„Respinge contestația declarată de inculpatul: PERA PETRICĂ-MANOIL împotriva Încheierii penale nr. 2 din data de 09.01.2026 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Reșița în dosarul nr. 103/290/2026.

Menține încheierea contestată ca temeinică și legală. Obligă contestatorul-inculpat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, în contestaţie. Definitivă”.

Adio „La Măruță”; Pro TV a anunțat încheierea colaborării cu realizatorul emisiunii

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

13 ianuarie 2026

Cătălin Măruță nu va mai umple niciun segment orar printre emisiunile difuzate de Pro TV.

Anunțul este oficial, fiind făcut ieri chiar de postul TV, cu explicația că este vorba despre „adaptarea strategiei de conținut”.

Emisiunea „La Măruță” a început să fie difuzată de Pro TV în urmă cu 18 ani, fiind una dintre cele mai longevive – nu doar din istoria postului, ci din istoria televiziunii, în general.

Însă începând cu 6 februarie, Cătălin Măruță nu va mai apărea pe postul TV, care a anunțat încetarea colaborării. În ceea ce privește echipa din spatele „La Măruță”, „compania explorează în prezent oportunități interne, cu scopul de a valorifica experiența și competențele acesteia în alte proiecte”.

„PRO TV va încheia difuzarea unuia dintre cele mai longevive formate ale sale: La Măruță. Decizia face parte dintr-un proces mai amplu de adaptare a strategiei de conținut, menit să răspundă atât publicului de televiziune liniară, cât și consumatorilor digitali, în contextul unei piețe media aflate într-o continuă evoluție”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Pro TV.

Tot aici, Aleksandras Cesnavicius, CEO al postului, arată că emisiunea „a fost un format unic pe piața de televiziune din România și o parte importantă din istoria Pro TV. Suntem recunoscători echipei și lui Cătălin Măruță pentru contribuția lor remarcabilă. Această schimbare nu este o separare, ci urmează o evoluție naturală”.

În ceea ce privește prima reacție – posibil cosmetizată a lui Cătălin Măruță, în sursa citată se detaliază că acesta consideră emisiunea „parte importantă” din viața sa „și, sunt convins, și din viețile multor telespectatori”.

„Am crescut împreună, am râs, am sărbătorit, am învățat și am descoperit poveștile extraordinare ale invitaților noștri. Pentru mine, acesta a fost un capitol minunat, care va păstra mereu un loc special în sufletul meu.

Acum sunt curios și privesc cu entuziasm perioada care urmează, urmând să îmi dedic timpul mai multor proiecte din zona online și noi formate pe care îmi doream să le dezvolt.

Sunt profund recunoscător echipei și publicului care mi-au fost alături în fiecare zi a acestei călătorii și le mulțumesc pentru fiecare moment pe care l-au împărtășit cu mine”, a declarat Cătălin Măruță.

În vârstă de 48 de ani, Cătălin Măruță este absolvent de drept, la Universitatea „Nicolae Titulescu”. Nu a profesat niciodată în domeniu, pentru că încă din timpul facultății s-a angajat la un post de radio, iar mai târziu la TV Super Nova. Ulterior, a fost angajat la Televiziunea Română la Trupa DP 2, în paralel lucrând la postul de radio Activ FM.

La TVR a prezentat emisiunea Tonomatul DP2 din 2002 în 2005, apoi, din 24 octombrie până pe 23 decembrie 2005 a avut o colaborare cu canalul de televiziune Realitatea TV, fiind prezentator al emisiunii Trezește-te la Realitate cu Măruță.

Din 22 octombrie 2007 a intrat în echipa Pro TV, inițial cu emisiunea Happy Hour, apoi, din septembrie 2013, aceasta s-a numit „La Măruță”.

„Astăzi, emisiunea “La Măruță” împlinește 18 ani. Și, deși par mulți, pentru mine au trecut incredibil de repede. 18 ani în care am râs, am plâns, am învățat și am crescut alături de voi, cei care ne priviți zi de zi.

Poate nu am fost cel mai bun prezentator mereu. Poate nici cel mai bun coleg. Dar știu sigur că am fost mereu un om care a pus suflet. În cel mai BUN mod în care am putut. În fiecare emisiune, în fiecare zâmbet, în fiecare poveste construită întâi în redacția aia unde ne-am întâlnit atâția ani.

Când am plecat de la Televiziunea Română, acum 18 ani, începeam un drum nou, plin de emoții și necunoscut. N-aș fi putut ajunge aici fără încrederea oamenilor care au fost alături de mine încă de la început, dar mai ales fără echipa mea, o echipă de oameni dedicați, pasionați, care fac ca fiecare ediție să prindă viață.

Le mulțumesc tuturor colegilor care, de-a lungul anilor, au pus suflet în această emisiune. Și, în mod special, îi mulțumesc Alinei Tolontan, producătoarea mea, cea care a știut să ne țină uniți, să ne motiveze și să creadă mereu în noi. Fără ea, n-am fi ajuns aici.

Le mulțumesc telespectatorilor care ne-au fost aproape, și celor care ne-au aplaudat, și celor care ne-au criticat. În ciuda tuturor încercărilor, ați rămas alături de mine, înseamnă enorm.

Acești 18 ani au însemnat pentru mine o viață întreagă. În toți anii ăștia m-am căsătorit, am devenit tată, am trăit bucurii uriașe, dar și momente grele, în care am pierdut oameni dragi. Toate s-au împletit cu această emisiune care a devenit parte din viața mea.
Le mulțumesc din suflet familiei mele, care m-a susținut mereu și care a înțeles că uneori inima mea era și aici, în platou.

18 ani în care și VOI ați fost, în felul vostru, parte din mine. Vă mulțumesc că ați fost acolo, zi de zi, că m-ați certat, m-ați iubit, m-ați provocat și m-ați ținut viu.

Pentru mine, La Măruță nu e doar o emisiune. E o bucată din inima mea.Și azi, mai mult ca oricând, simt recunoștință. Pentru tot.
18 ani de povești, de emoții, de oameni. 18 ani în care am crescut împreună. Și, dacă ar fi să o iau de la capăt, aș face exact același drum. Pentru că merită”, scria Cătălin Măruță pe 22 octombrie 2025.

Ministrul Miruță anunță că se modifică vârsta de pensionare pentru angajații din MApN, MAI și serviciile de informații

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

13 ianuarie 2026

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a detaliat ieri într-o intervenție la Antena 3, că vârsta de pensionare pentru angajații din ministerul pe care îl conduce, însă și din Ministerul Afacerilor Interne și serviciile de informații, va crește.

Conform acestuia, acum vârsta de pensionare este de 48 de ani, discuțiile fiind să ajungă la 55 – 60 de ani.

Ieri, Radu Miruță a arătat că până săptămâna viitoare va fi finalizat un proiect de lege privind creșterea vârstei de pensionare pentru angajații MAI și MApN, dar și pentru angajații din serviciile de informații, precum Serviciul Român de Informații sau Serviciul de Protecție și Pază.

„Se fac simulări”, a precizat ministrul Miruță pentru Antena 3, arătând, în legătură cu noua vârstă de pensionare, că „poate nu până la 65 de ani. Poate până la 60, poate până la 55. Dar azi e până la 48”.

„La MApN și la MAI este o chestiune mai specială. Avem 600 de km de graniță cu o țară care are război și nu poți să zici că reduci armata. La MApN se lucrează începând de astăzi până săptămâna viitoare la un proiect de lege împreună cu MAI pentru creșterea vârstei de pensionare.

Ăsta este compromisul coaliției, să nu tai din salariu, din numărul de angajați, dar să contribui la efort prin creșterea vârstei de pensionare”, a detaliat ministru, pentru sursa citată.

Ziarul de Investigații

„Marş la Moscova”, mesajul pentru care un bărbat a fost amendat, după protestul de ieri al suveraniștilor

Social democrații din Iași, supărați pe premierul PNL Bolojan

Doi inspectori antifraudă din București, pedepse pentru luare de mită – închisoare cu suspendare și interzicerea exercitării profesiei

Mai mulți bani pentru hrana copiilor, persoanelor cu dizabilități și a celor vârstnice

Avertismentul de călătorie pentru Iran a fost crescut la nivelul maxim

Explozie puternică în sediul Poliției Rutiere Lugoj; doi polițiști au fost răniți

Supercom cere eșalonare de aproape 12 milioane de lei către CJ Hunedoara. Bârcea Mare și testul real al regulilor fiscale din 2026

O cerere care depășește un simplu calcul contabil

Ce sunt redevențele și de ce neplata lor nu e o chestiune tehnică

Noile reguli fiscale din 2026: un cadru mai dur, pe hârtie

Unde se rupe teoria de practică

Istoricul Supercom în Hunedoara: un parcurs presărat cu controverse

Bârcea Mare: de la proiect european la studiu de caz

Cum a trecut controlul de la CJ la operatorul privat

De ce contează acest lucru în analiza eșalonării

Dimensiunea socială

Cine plătește, de fapt, amânările

CJ Hunedoara și ADI Deșeuri: decizia care nu poate fi tehnică

Un test pentru stat, nu doar pentru o companie

Concluzie: mai mult decât o eșalonare

Daniel David părăsește oficial Ministerul Educației

Fost ministru al Apărării reclamă „manevra abjectă de manipulare” a lui Radu Miruță

Bărbat din Caraș-Severin, arestat după ce a mușcat trei polițiști

Adio „La Măruță”; Pro TV a anunțat încheierea colaborării cu realizatorul emisiunii

Ministrul Miruță anunță că se modifică vârsta de pensionare pentru angajații din MApN, MAI și serviciile de informații

Rămâi conectat

Ultimul articol

Nicușor Dan, despre cine va veni la Ministerul Educației: „E un act de curaj”

Jurământ hilar la Brăila: „Subsemnatul Popa Petrică Costel, consilier la, la, la”

Un alt caz șocant în care sunt implicați minori: 3 tineri din Mureș au...