Premierul Ilie Bolojan a susținut astăzi o conferință de presă pentru a prezenta principalele măsuri pe care le are în minte vizavi de sistemul judiciar.

Mai precis, legat de vârsta de pensionare a magistraților și de cumulul pensiilor acestora.

Potrivit premierului, aceasta nu a fost însă o simplă discuție, ci există deja textele de lege, care urmează a fi publicate curând „cu toate detaliile, în așa fel încât să poată fi analizate”, mențiunea acestuia fiind că „au fost analizate deciziile Curții Constituționale în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii”.

Totodată, a punctat Bolojan, „vom purta discuții în zilele următoare cu toți cei interesați, în așa fel încât să explicăm, să discutăm, să vedem dacă sunt observații, dacă sunt propuneri de îmbunătățire, în așa fel încât săptămâna viitoare să putem avea acest pachet definitivat”.

Ilie Bolojan a precizat că este „o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România, pentru că rezolvarea acestei situații era prinsă într-unul din jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene și avem reţinute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România”.

De aici au pornit explicațiile pe larg vizavi de pensionarea magistraților, inclusiv despre procesele intentate de aceștia privind drepturile salariale sau contestațiile de pensionare. Iar Bolojan a punctat că ține să mulțumească magistraților care „au preferat să rămână să lucreze”, „pentru că au optat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta standard de pensionare”, deși este vorba doar despre „o mică parte”.

„Rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante, unul care ține de echitatea socială. De asemenea, rezolvarea acestei probleme, dar și a sistemului de salarizare din justiție ține de eficiența acestui sistem și ține de îmbunătățirea calității actului de justiție în România, pentru că se presupune și cred că este corect ca atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale, ceea ce cu siguranță înseamnă peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experiență importantă în profesie, să poată pune această experiență în serviciul public și cu siguranță când vom avea un corp de magistrați, care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare, dacă clarificăm cadrul legal, dacă îmbunătățim și calitatea legislației, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită.

Una din problemele majore este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile, la începutul acestui an, să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi, de exemplu, dintre magistrații din România ies la pensie la 47, 48, 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu și e doar o problemă de calitate, dar nu doar una de calitate, este și o problemă de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu mai avem oameni care să înlocuiască oamenii experimentați din sistemele noastre publice care se pensionează prea repede.

(…) această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă care s-a acumulat în acești ani. O a doua problemă care este acumulată în acești ani este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. (…) suntem în situația în care, dacă facem un calcul al unei pensii medii în sistemul de justiție, constatăm că aceasta se ridică la aproximativ 24.000-25.000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro net.

Dacă faceți o comparație cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 și 600 de euro, deci ne dăm seama că este o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere în care pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu.

Avem deci legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare și care de multe ori au fost forțate în interpretarea lor. Această situație care ține atât de calitatea legislației, dar și de interpretarea ei ne-a dus în situația în care în ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțele din România, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale, care s-au bazat pe aspecte care țin de discriminare salarială.

(…) în condițiile în care suntem practic în această criză bugetară, (…) e nevoie să intervenim și pentru a veni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, care să fie clară. Nu se pune problema de a veni cu legi care, să spunem, reduc salarii, ci pur și simplu pentru a avea predictibilitate, pentru a avea stabilitate și a evita aceste zeci de mii de procese care, oricum, sunt nelalocul lor.

Ce propunem pentru primele două probleme, care înseamnă acumulări negative din acești ani: în primul rând, legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie, la vârsta de pensionare standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite, deci, pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona, la 35 de ani.

Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat, care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România, să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an, pentru care optează să iasă mai repede la pensie, să pierdă două procente din pensie, în așa fel încât, pe logica de contributivitate de-a lungul întregii cariere, să existe, deci, această formulă. Și aceste prevederi, deci, sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate și să avem toți magistrații.

(…) propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez, deci nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, ci maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute”, a mai spus premierul.