26.9 C
București
duminică, 14 iunie 2026
Acasă Blog Pagina 27

După ce un deținut plecat în permisie a dispărut, ministrul Marinescu vrea brățări electronice

Sursa: Facebook

Brățări electronice. Aceasta ar urma să fie cea mai nou metodă de verificare a deținuților care, conform legii, beneficiază de permisii.

Săptămâna aceasta, un cetățean turc nu s-a mai întors la penitenciar la finalul unei permisii, iar de aici fel și fel de analize și concluzii.

Spre exemplu, ultima, cea a ministrului Justiției, Radu Marinescu, care consideră o soluție montarea de brățări electronice deținuților.

Ce ne propunem să facem este să ducem lucrurile mai departe în zona siguranței și anume să achiziționăm brățări electronice care să poată să fie utilizate nu doar pentru aceste persoane care merg în permisie, dar și pentru cei care merg să lucreze.

Pentru că avem o mare problemă. Avem 25.000 de deținuți în România în momentul de față. Oamenii vor să lucreze. Pentru a munci în afara perimetrului, ei trebuie să fie însoțiți de persoane care să fie agenți de caz. De unde atâția agenți? Este un deficit în momentul de față de aproximativ 5.000 de persoane, pe care nu le mai putem angaja în momentul de față, pentru că, știți cu toții, suntem în zodia restricțiilor financiare și ne luptăm să echilibrăm bugetul public.

Avem nevoie de mai multă tehnologie, iar această tehnologie va putea fi utilizată și pentru monitorizarea persoanelor. (…) Costurile pentru cele șase mii de brățări, plus sistemul de software aferent, ar fi undeva la 100 de milioane de lei din câte am înțeles. (…) Este o realitate că, iată, avem nevoie și de tehnologie.

Nu putem vorbi, din punctul meu de vedere, de digitalizare sau de tehnologizare numai ca o retorică frumoasă și numai pe hârtie; trebuie să facem și pașii concreți, efectiv, ca să și realizăm. Eu, dacă am acele brățări electronice, în sens instituțional, dacă am aceste resurse, bineînțeles că pot să maximizez veniturile ANP.

Pentru că, dacă vor ieși la muncă jumătate dintre deținuții din momentul de față, vor fi venituri superioare și pentru bugetul statului, și pentru ANP, și pentru omul în sine, care, muncind, are altă reprezentare față de societate”, a spus ministrul Marinescu.

Atas Abdullah, om de afaceri turc condamnat la 22 de ani de închisoare și 10 luni după ce a ucis un polițist de la Rutieră, în 2015, s-a făcut nevăzut, după o permisie de câteva zile.

Acesta îndeplinise toate condițiile pentru a primi aprobarea de a părăsi Penitenciarul Rahova, în condițiile în care din 2015 și până în prezent mai avusese peste 20 de permisii similare.

Însă, acum este în categoria urmărițilormost wanted”: „La data de 26.01.2026 Penitenciarul Bucuresti-Rahova informeaza ca sus-numitul nu a mai revenit din permisie pentru continuarea executarii pedepsei”, sunt detaliile de pe pagina Poliției Române.

Nou director la BNR: Mugur Dragoș Tolici, „Cavaler” decorat de Iohannis

Banca Națională a României (BNR) va avea un nou director, începând de luna viitoare.

Este vorba despre funcția director al Direcției emisiune, tezaur și casierie (DETC).

BNR a anunțat astăzi că se face un soi de rocadă între directorii instituției. Astfel, Mugur Dragoș Tolici, în prezent director la Direcția resurse umane, va prelua funcția de director al Direcției emisiune, tezaur și casierie (DETC). Fostul director al acestei direcții, Ionuț Nițu, se afla pe post din anul 1990.

Mugur Tolici și-a început cariera în cadrul băncii centrale în anul 1994 și a condus câteva direcții din structura instituției înainte să devină director de resurse umane, în noiembrie 2009. Astfel, el a fost director al Direcției de politică monetară timp de un an până în 1999, consilier al viceguvernatorului BNR Cristian Popa în perioada 2000-2004 și apoi director de cabinet al guvernatorului Mugur Isărescu din decembrie 2004 până în martie 2008.

Ulterior, acesta a ocupat postul de director adjunct al DETC timp de aproape doi ani. În intervalul 2018 – 2019, Mugur Tolici a îndeplinit funcția de reprezentant al României la Fondul Monetar Internațional (FMI).

Mugur Tolici este absolvent al specializării Finanțe-Bănci în cadrul Academiei de Studii Economice (1993), unde, în 2010, a obținut și diploma de doctor în economie. În 1998, el a urmat cursurile unui program în domeniul afacerilor internaționale la Georgetown University (SUA)”, se arată într-un comunicat al BNR.

Conform informațiilor de pe site-ul BNR, în prezent funcția de director este al DETC este vacantă, în timp ce director adjunct este Ioan Muntean. Pe de altă parte, la Direcția resurse umane încă apare ca director Mugur Dragoș Tolici, iar director adjunct este Ștefan Tarța.


Preluarea conducerii Direcției emisiune, tezaur și casierie reprezintă o responsabilitate pe care mi-o asum cu profesionalism și respect, așa cum mi-am îndeplinit toate rolurile profesionale în cei peste 30 de ani de activitate în Banca Națională”, a arătat Mugur Tolici.

De menționat că numele noului director Dragoș Mugur Tolici este menționat în noiembrie 2024 într-unul din decretele semnate de fostul președinte Klaus Iohannis. La acel moment, „în semn de apreciere pentru merite deosebite în activitate și în cariera îndelungată, încununată de realizări remarcabile în cadrul Băncii Naționale a României, cu rezultate de impact favorabil în dezvoltarea economiei naționale”, lui Tolici i-a fost conferit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler, la „pachet” cu celui căruia îi va lua locul și alți directori ai BNR – pe politică monetară, studii economice, contabilitate, supraveghere, platforme digitale și securitate cibernetică.

Parchetul European, zeci de percheziții în Vrancea, într-un dosar de fraudă cu fonduri europene

Procurorii Parchetului European spun că au dat de urma unei „afaceri” mascate în spatele unui așa-zis sprijin acordat unor tineri defavorizați.

Mai precis, mai multe persoane sunt suspecte în dosarul Parchetului European din Iași, anume că ar fi fost implicate „într-o presupusă schemă de fraudă legată de un proiect de 250.000 euro”.

Ieri au fost derulate 25 de percheziții domiciliare în orașul Focșani și în alte localități din județul Vrancea, în cadrul unei anchete privind suspiciunea de fraudă legată de un proiect finanțat de UE de sprijinire a planurilor de afaceri ale tinerilor defavorizați.

Procurorii spun că, „pentru a crea o aparență de legalitate, au fost întocmite documente false pentru a arăta activități economice care nu au avut loc niciodată, inclusiv plăți fictive ale angajaților, achiziții false și contracte de închiriere false, permițând grupului să acceseze necorespunzător fondurile europene”.

Și, chiar dacă date oficiale au fost comunicate recent, procurorii au luat o serie de măsuri. Astfel, din ce se arată într-un comunicat, „au fost confiscate zece proprietăți, inclusiv case și terenuri, în valoare de aproximativ 300 000 de euro, iar conturile bancare ale celor zece suspecți au fost înghețate”.

Ancheta, susținută de Structura de Sprijin EPPO din România, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea și Inspectoratul de Jandarmerie Județean Vrancea, a scos la iveală faptul că un grup de persoane ar fi fost implicat într-o presupusă schemă de fraudă legată de un proiect de 250.000 euro (1.227.476 lei) din fonduri operaționale finanțate din fonduri umane UE, din programul nerambursabil.

Potrivit probelor, suspecții controlau o rețea de zece firme înființate pe numele unor tineri defavorizați pentru a obține în mod fraudulos subvenții europene.

Au fost identificați și coordonați zece tineri, între 16 și 29 de ani, cu condiții de viață precare și nivel scăzut de școlarizare, pentru a urma cursuri de antreprenoriat și a înființa oficial companii.

Aceste companii au semnat apoi contracte de subvenție cu un partener de proiect, o mare companie din Focșani, în timp ce tinerii fondatori nu cunoșteau în mare măsură caracterul pur formal al afacerilor”, precizează Parchetul European.

Reforma parcărilor, pe genunchi: jurnaliștii și persoanele cu dizabilități sunt problema, mașinile PMB – decor

Parcare parcul Carol
Parcare parcul Carol

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat recent că sistemul de parcări al Bucureștiului este un „non-sens”. Că pierde bani. Că e plin de excepții. Că trebuie curățat.

În lista de vinovați apar jurnaliștii. Apar gratuitățile. Apar și persoanele cu dizabilități. Aceleași persoane cărora Nicușor Dan le-a tăiat indemnizația. Acum, administrația Ciucu le taie și parcarea.

Discursul pare coerent pentru bula primarului. Dușmanul e clar. Costul social e acceptabil.

A doua zi după aceste declarații, „non-sensul” putea fi văzut, nu explicat. Fotografiile care însoțesc acest text nu sunt ilustrative. Sunt documentare.

Parcare publică PMB, la intrarea în Parcul Carol. Aproximativ 80 de locuri. Nimic special. Exact genul de parcare care ar trebui să producă bani, oră de oră, fără filozofie.

În fotografii se vede clar: aproape 20 de locuri ocupate de autovehicule ale Poliției Locale a Municipiului București. Aliniate. Curate. Parcate regulamentar. Fără tichet. Fără plată. Fără limită de timp.

Parcare parcul Carol
Parcare parcul Carol

Un sfert din parcare scos complet din circuitul economic.

Nu e o întâmplare surprinsă la o oră nepotrivită. Nu e o excepție. E un mod de funcționare. Repetitiv. Vizibil. Stabil.

În timp ce persoanele cu dizabilități sunt invocate ca problemă de eficiență, instituțiile administrației parchează zilnic, gratuit, pe domeniul public. Fără dezbatere. Fără comunicat. Fără explicații.

Fotografiile nu comentează. Nu acuză. Nu cer nimic. Doar arată.

Se vorbește mult despre pierderi. Despre ordine. Despre reformă. Dar reforma începe mereu din afara administrației. Niciodată din interior. Niciodată de la sine.

Mașinile administrației nu sunt considerate o problemă. Sunt considerate un dat. Un drept implicit. Un fundal.

Probabil nu e ilegal. Probabil e justificat. Probabil există note interne. Dar aceste justificări nu apar atunci când se vorbește despre „ineficiență” și „non-sens”.

Asta nu e o scăpare. E o alegere.

Parcare parcul Carol

Fiecare primar își face administrația după chipul și asemănarea lui. Ca un mic dumnezeu ce este. Își alege ce vede, ce numără și ce ignoră. Decide cine e „excepție” și cine e „necesitate”.

În fotografiile de la Parcul Carol nu apar jurnaliști. Nu apar persoane cu dizabilități. Apar doar mașinile administrației, ocupând spațiu public, fără cost, fără urgență, fără explicație publică.

Dacă asta e reforma parcărilor, atunci problema nu e lipsa de bani. Problema e cine are voie să ocupe loc fără să fie numit problemă.

Iar asta nu se vede din comunicate. Se vede din poze.

PS: Nu parcarea jurnaliștilor este miza. În cazul persoanelor cu dizabilități, da. Miza este ipocrizia neobosită a unui discurs care vorbește despre eficiență, dar a evitat întotdeauna dovada bunei credințe.

Citește și Ciprian vs. Ciucu: Când administrația își întoarce spatele

Contre între un fost și un actual ministru, pe tema fondurilor europene: „S-a făcut rahatul praf”

Euro - Foto pixabay

Contre între fostul ministrul PSD al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și actualul deținător al protofoliului, după ce acesta din urmă a declarat că „pe fonduri europene s-a făcut rahatul praf”.
Câciu este destul de activ pe Facebook, atent la discuții și, mai ales la acuze, așa că nu a întârziat să îi răspundă lui Dragoș Pîslaru.

Într-o postare pe Facebook, Adrian Câciu a făcut un soi de inventar al fondurilor atrase de MIPE în mandatul său vs mandatul lui Dragoș Pîslaru, cu un mesaj: „Vă țin pumnii, pentru a aduce cât mai mulți bani europeni. Pentru că asta este ceea ce contează! Deocamdată sunteți pe minus (2,5 mld minus 7 miliarde pierdute definitiv)! Succes! Vine februarie! Sper să nu pierdeți încă 680 de milioane de euro din PNRR”.

E adevărat, Câciu îi scrie nu lui Pîslaru, ci lui Pâslaru. Plus alte câteva omisiuni de diacritice. Dar, atunci când te pricepi la cifre și la proiecte europene, limba română nici nu mai e așa importantă.

Domnule Pâslaru, luați un pix și notati:
Câciu, ministrul fondurilor europene (iunie 2023-decembrie 2024):
10,4 miliarde euro intrate în conturile României.

Din acestea, 2,4 miliarde euro pentru exercițiul 2021-2027(7,2%), restul fiind închiderea absorbtiei pe 2014-2020 la 99,5% și PNRR -Repower.
Contracte?
40 miliarde euro pe PNRR si 30 miliarde euro pe coeziune 2021-2027.
Conditii favorizante îndeplinite, adica acces la fonduri!
Asta am lasat in urma.

Pe coeziune 2021-2027 am preluat zero apeluri, zero proiecte depuse si zero contracte.
Datele sunt publice, pe site-ul MIPE si pe site C.E.!
Nu puteți minți pe ele, cifrele nu mint!

Apoi a venit domnul Bolos care a continuat implementarea proiectelor si a crescut absorbtia pe coeziune cu încă 2,3 miliarde euro, plus încasarea partiala a cererii de plată 3 din PNRR!
Dumneavoastra?
Zero pe PNRR. De fapt, minus, ca ati pierdut 7 miliarde euro.
Doar 2,5 miliarde euro în aceste 6 luni, pe coeziune.
Spor sa aveti!

Despre discreționar, nu știu de ce „hoțul strigă hoții”.
Citeam în presă că o firmă la care ati fost acționar a prins ceva contracte cu MIPE dupa ce ati ajuns ministru.
Citeam si alte lucruri legat de bazele de date din MIPE.
Nu este treaba mea asta.
Este treaba institutiilor abilitate.

Despre spitale, domnule, mai ales despre Sibiu, nu cred ca aveti toate datele.
Cei care implementeaza investitiile din PNRR pe sanatate sunt la alt minister.
Eu înteleg ca ati vrut și dvs sa ziceti ceva, dar, hai sa repetam:
10,4 miliarde euro, Câciu
2,5 miliarde euro, Pâslaru
”.

Reacția lui Câciu vine, așa cum am arătat, după o serie de declarații deloc laudative ale lui Dragoș Pîslaru. Într-un interviu pentru StartupCafe.ro, acesta a atras atenția că „PSD-ul ar trebui să se lămurească, în primul rând, dacă sunt la opoziție sau la guvernare”.

Eu nu am stat să mă vait cu situația pe care am primit-o atunci când am venit, pentru că asta cu moștenirea e fumată. (…) Dar cred că este vorba de o iresponsabilitate și ipocrizie enormă ca, după niște ani în care pe fonduri europene s-a făcut rahatul praf, scuzați-mă că vă spun, pe bani naționali s-au dat discreționar sume pe care nu le aveai în buget, deci tu practic ai avut la dispoziție banii europeni și ai preferat în mod explicit să folosești fonduri naționale pe care le dai discreționar și faci o mare împărțeală în economie din bani naționali, fără să te concentrezi de fapt pe banii europeni… (…)

Românii trebuie să știe că în momentul în care tu te duci în finanțele publice cu un discreționar politic care nu ia nimic în calcul decât cum să-ți faci tu împărțela între clienții tăi politici, nu ai cum să termini și să fii bun gospodar pe partea de fonduri europene. Fondurile europene nu funcționează pe marea împărțeală”, a spus ministrul Pîslaru, pentru sursa citată.

Bolojan, despre suspiciunile de plagiat la adresa ministrului Justiției: „Aștept ca o comisie calificată să anunțe o decizie”

Sursa: gov.ro

Suspiciunile de plagiat care planează asupra ministrului Justiției vor fi analizate de o Comisie de Etică a Universității unde Radu Marinescu și-a obținut doctoratul, a arătat astăzi premierul Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului a lăsat însă a se înțelege că nu se grăbește să tragă vreo concluzie, ci așteaptă „ca o comisie calificată să anunțe o decizie într-o formă sau alta”.

Luna aceasta, jurnalista Emilia Șercan a scris un articol potrivit căruia Radu Marinescu și-ar fi plagiat teza de doctorat – mai mult de jumătate.

Este vorba despre lucrarea care i-a conferit lui Marinescu titlul de doctor în Drept în 2009, la Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru.

Însă, la acel moment, Radu Marinescu a arătat că este vorba despre un „articol defăimător și plin de contradicții, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate (avocatul interlopilor, impus ministru de clanuri cu interese obscure etc), articol care insistă repetat pe procedura privind selecția procurorilor, declanșată de MJ cu doar câteva zile în urmă”.


Evident, la scurt timp, PSD a transmis că „îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției Radu Marinescu și condamnă manevra josnică prin care acesta a fost acuzat de plagiat, imediat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele de rang înalt nu vor fi de natură politică”.

Însă nici de partea cealaltă a eșicherului politic nu au fost anunțate măsuri dure. Spre exemplu, chiar zilele trecute, președintele Nicușor Dan, răspunzând la întrebarea legată de plagiatul lui Marinescu, sublinia că sunt alte teme „mai importante” în care un șef al statului ar trebui să se implice.

Sunt multe bătălii de dus, asta este opinia mea. Noi am avut o perioadă, anii ’90-2000, în care era o obișnuință în universitățile din România pentru o parte dintre, în fine, profesori îndrumători să îndrume oamenii să ia de aici, să ia de acolo, plagiat. Un fapt. O parte din oamenii ăștia sunt parte din elita politică a României de azi.

Nu există o contrapondere politică față de această realitate. Ca să vă spun foarte tranșant, sunt bătălii mai importante, cum ar fi justiția, evaziunea fiscală, un proiect economic pentru România, în care eu doresc să mă implic

Mai tranșant a fost însă astăzi premierul Ilie Bolojan:

Fiecare om care este pe o funcție publică, care are suspiciuni, care este atacat pe un motiv sau altul, în mod cert are niște vulnerabilități care îi slăbesc autoritatea de a-și exercita acel mandat. Acest lucru este general valabil nu doar în acest caz, ci în orice fel de caz. (…)

Am încercat în toată această perioadă să-mi evaluez miniștrii după ceea ce fac. Acum, sigur, ce poți să faci în situația în care partidul din care provine ministrul îl susține? Sigur, poți forța o demitere, cu scandalul de rigoare, pe baza unei acuzații, dar înțeleg că astăzi Comisia de Etică a Universității din Craiova, locul unde ministrul Marinescu a obținut acest doctorat, are două sesizări și aștept ca o comisie calificată să anunțe o decizie într-o formă sau alta în acest sens, în așa fel încât să poți să ai o certificare, pentru că nu premierul, nu altă persoană poate să certifice un astfel de lucru sau altul.

Dar, per ansamblu, orice s-ar spune, un plagiat este o formă de furt intelectual. Aceasta este adevărul”, a atras atenția Bolojan, citat de Agerpres.

Crimă îngrozitoare în Timiș, comisă de un băiat de 13 ani; procurorii: „Nu răspunde penal”

Foto: Pixabay.com

Vârsta pe care o are un băiat din județul Timiș, considerat autorul unui omor îngrozitor, face imposibilă inculparea acestuia.

În cauză, procurorii au dispus însă reținerea a alți doi tineri, considerați complici în uciderea unui adolescent de aceeași vârstă – 15 ani, pe data de 19 ianuarie.

Localitatea Cenei, județul Timiș, a devenit cea mai cunoscută comună în ultimele zile, după o crimă îngrozitoare care a avut loc în urmă cu mai bine de o săptămână.

Crima a avut loc în seara de 19 ianuarie, când victima a fost invitat acasă de băiatul în vârstă de 13 ani, care, aici, l-a lovit în cap de mai multe ori cu o toporișcă. Unul dintre adolescenții în vârstă de 15 ani i-a aplicat apoi mai multe lovituri de cuțit, iar ulterior, al treilea tânăr a fost chemat pentru a ajuta la incendierea trupului.

Nu au reușit, astfel că cei trei au îngropat cadavrul în grădină. La scurt timp însă, fapta a fost descoperită, iar tinerii de 15 ani au fost reținuți, ulterior chiar arestați la Tribunalul Timiș, unde instanța a admis „propunerea de arestare preventivă”:

Dispune arestarea preventivă, pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 22.01.2026 şi până la data de 20.02.2026 inclusiv, a inculpaţilor: 1. M.D.A., sub aspectul săvârțirii infracțiunii de omor calificat. 2. B.R.P., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorulu.

Dispune emiterea mandatelor de arestare preventivă pe numele inculpaților. Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de apărătorul ales al inculpaților privind luarea măsurii arestului la domiciliu”.

În fapt, s-a reținut că în data de 19.01.2026, în jurul orei 2130, primul suspect minor, împreună cu un alt minor în vârstă de 13 ani (care nu răspunde penal), având bine pus la punct un plan prestabilit pe care l-au făcut în urmă cu o lună de zile și așteptând momentul oportun, au ucis o persoană minoră de sex masculin prin lovirea acesteia în mod repetat cu o toporișcă și cu un cuțit, în timp ce se aflau la un imobil de pe raza localității Cenei, jud. Timiș.

Ulterior uciderii victimei, la locul săvârșirii faptei s-a deplasat și cel de-al doilea suspect. Toți cei trei minori au acționat conjugat și au profanat cadavrul victimei prin faptul că l-au incendiat și apoi l-au îngropat în spatele grădinii. Cel de-al doilea suspect i-a ajutat în mod activ pe primii doi să scape de cadavru, precum și să șteargă urmele infracțiunii”, detaliau procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

Însă faptul că împotriva puștiului de 13 ani nu a fost luată nicio măsură a stârnit indignare în rândul opiniei publice, astfel că procurorii au explicat ce prevede legea:

Cu privire la minorul în vârstă de 13 ani, având în vedere dispozițiile art. 113 alin. 1 C. pen. (minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal) nu a putut fi luată nicio măsură preventivă, legea prezumând, în mod absolut, că acesta nu are discernământ – fundamentul răspunderii penale. Ca atare, acesta nu a putut dobândi nicio calitate (suspect, respectiv inculpat) în prezentul dosar penal.

Având în vedere aceste aspecte, nici alte măsuri prevăzute de Codul penal ori de Codul de procedură penală nu au putut fi luate față de acest minor și nici nu a putut fi dispusă în cadrul dosarului penal efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice, întrucât art. 184 C. proc. pen. condiționează dispunerea acestei măsuri de existența calității de suspect ori inculpat.

Cu toate acestea, în cursul zilei de 22.01.2026, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș a sesizat cu privire la această situație D.G.A.S.P.C. Timiș în vederea luării măsurilor legale stipulate în Legea nr. 272/2004, aceste măsuri fiind de competența exclusivă a direcției de asistență socială și protecția copilului.

Conform art. 84 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, pentru copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal, la propunerea direcției generale de asistență socială şi protecție copilului în a cărei unitate administrativ-teritorială se află copilul, se va lua una dintre măsurile prevăzute la art. 59 lit. a) – plasamentul şi c) – supravegherea specializată.

Astfel, prin hotărârea nr. 29/22.01.2026 emisă de Comisia pentru Protecția Copilului Timiș din cadrul Consiliului Județean Timiș a fost instituită măsura supravegherii specializate față de acest minor, măsură prevăzută de art. 59 lit. c din Legea nr. 272/2004.

Pe de altă parte, în ceea ce privește cercetările efectuate în prezentul dosar penal cu privire la cei doi inculpați minori acestea continuă în vederea stabilirii tuturor aspectelor privitoare la infracțiunile săvârșite, efectuându-se demersurile în vederea finalizării cu celeritate a cauzei”.

Pe de altă parte, ieri, ministrul Justiției Radu Marinescu a anunțat că va fi format un grup de lucru „care să analizeze oportunitatea modificării condițiilor raspunderii penale a minorilor, inclusiv sub raportul vârstei minime prevăzute de lege”.

Problematica infracțiunilor săvârșite de minori este una de mare responsabilitate socială întrucât tinerii sunt viitorul societății noastre. Legea trebuie să urmeze evoluția colectivității și a individului, inclusiv minor, în contextul schimbărilor sociale, economice, tehnologice și de mentalitate.

Ea trebuie însă să aibă în vedere nu doar componenta de sancționare penală ci și pe cea de prevenire și de educație sau de identificare a unor măsuri corecționale extrapenale.

Expunerea minorilor la conținut nociv, adeseori violent, pe rețelele sociale, accesul facil la substanțe interzise de lege, insuficienta unor măsuri de asistență socială și abandonul școlarizării sunt câteva cauze, directe sau indirecte, ale infracționalității juvenile. Toate acestea trebuie abordate și combătute.

Este nevoie de o strategie națională integrată privind combaterea infracționalității juvenile și mai ales a minorilor și este momentul să o construim”, scria acesta pe Facebook.

Fake-news privind modificarea legislației de pensionare a polițiștilor, reclamat de Sindicatul Sidepol

Sursa: Facebook

Un nou fake-news a apărut în spațiul public, vizavi de modificări la legislația privind pensionarea polițiștilor.

Mai precis, un document care ar reprezenta o nouă ordonanță de urgență, despre care însă Sindicatul Polițiștilor – Sidepol atrage atenția că nu este real.

Astăzi, Sindicatul Polițiștilor – Sidepol a publicat pe Facebook un document care ar reprezenta „literă de lege” privind noile reglementări în materie de pensionare. Mai precis, conform documentului, polițiștii ar putea fi obligați să rămână în activitate peste vârsta standard de pensionare, iar actul respectiv ar fi modificat condițiile de pensionare ale polițiștilor.

Totul nu este decât o manipulare, avertizează însă sindicatul pe Facebook, care asigură că orice modificare reală va fi anunțată, astfel că ține să facă „precizări, pentru corecta informare a personalului”:

Documentul distribuit NU este o ordonanță de urgență adoptată de Guvernul României. Acesta nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, condiție obligatorie pentru ca orice act normativ să producă efecte juridice.

Conținutul documentului NU se regăsește pe site-urile oficiale ale Guvernului, Ministerului Afacerilor Interne sau alte instituții abilitate și NU figurează pe agenda publică a ședințelor de Guvern. Textul vehiculat reprezintă, cel mult, un material de lucru neasumat, o compilație de articole modificate, fără valoare juridică și fără caracter normativ.

Reprezentanții nostri au avut discutii cu factorii decidenti din Ministerul Afacerilor Interne, iar in prezent, NU există nicio ordonanță de urgență în vigoare care:
– să oblige polițiștii să rămână în activitate peste vârsta standard de pensionare;
– să modifice unilateral condițiile de pensionare ale polițiștilor;
– să introducă indemnizații sau drepturi noi fără bază legală publicată.

Orice modificare a statutului polițistului, a condițiilor de pensionare sau a raporturilor de serviciu se poate face exclusiv prin acte normative legale, adoptate transparent și prin consultarea partenerilor de dialog social.

Recomandăm tuturor colegilor să trateze cu prudență informațiile apărute pe canale neoficiale și să se raporteze exclusiv la surse instituționale sau comunicate oficiale. Răspândirea unor documente neverificate creează confuzie, panică inutilă și afectează climatul profesional din sistem.

În momentul în care vor exista inițiative legislative reale, acestea vor fi analizate și comunicate public, punctual și responsabil. Organizația noastră sindicală nu va fi de acord cu modificări care sa prejudicieze angajații, mai ales in contextul unui deficit istoric de personal, a unui război la graniță si mai mult, a modificării, DEJA, a legii 223/2015 privind condițiile de pensionare!”.

Ministrul Apărării, declarații controversate privind patriotismul dictatorului Ceaușescu

Sursa: Facebook

Radu Miruță, cel mai proaspăt ministru al Apărării, se află în mijlocul unui scandal, după o serie de declarații controversate.

Invitat la Digi 24, ministrul a apreciat că dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost patriot, declarație în urma căreia Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului i-a solicitat „să adreseze public scuze tuturor celor care au suferit în timpul regimului comunist, precum și față de toți cetățenii acestei țări care cred în valorile democrației și în adevărul istoric”.

Aseară, chiar dacă ministrul Radu Miruță a evitat un răspuns tranșant vizavi de patriotismul lui Nicolae Ceaușescu, acesta a invocat atât argumente critice, cât și elemente „pro” ideii de patriotism.

Din punctul meu de vedere, bucata extrem de rea este că nu a valorificat pe măsură capacitatea și zona inteligentă a României. Să trimiți oameni deștepți la canal doar pentru că îți puteau schimba ponderea puterii în statul român e ceva care nu poate duce la evoluție. (…)

Ceaușescu, pe anumite zone, a urmărit zona industrială care să se dezvolte cu români pe teritoriul României. Însă lucrurile astea, așa cum au fost făcute de el, au izolat extraordinar de mult interacțiunea României cu celelalte țări. (…)

V-am spus argumentul pentru care se încadrează la a fi fost patriot, v-am spus argumente pentru care nu a avut legătură cu patriotismul”, au fost declarațiile ministrului Miruță, pentru sursa citată.

Ulterior, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a reacționat și a transmis un punct de vedere, pe Facebook:

Am luat act cu îngrijorare de afirmațiile Ministrului Apărării, domnul Radu Miruță, făcute în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi 24, referitoare la dictatorul Nicolae Ceaușescu și la conceptul de patriotism atribuit acestuia. În contextul în care România se confruntă cu un val extins de nostalgie comunistă, cu un procent de 62,2% dintre cetățeni care consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, astfel de afirmații devin alarmante și periculoase.

Este inadmisibil ca, dintr-o poziție de vârf a Statului român, să apară astfel de declarații, care nu doar că neagă adevărul istoric, ci adâncesc rănile trecutului nostru comunist. Aceste afirmații riscă să legitimeze și să relativizeze ororile regimului dictatorial și să contribuie la perpetuarea unei imagini distorsionate despre o dictatură responsabilă de suferințe și tragedii.

În numele memoriei victimelor regimului ilegitim și criminal comunist, IICCMER îi solicită Ministrului Apărării să adreseze public scuze tuturor celor care au suferit în timpul regimului comunist, precum și față de toți cetățenii acestei țări care cred în valorile democrației și în adevărul istoric”.

Însă Radu Miruță a revenit, la rândul său, lăsând a se înțelege că afirmațiile sale au fost nu doar scoase din context, ci și interpretate greșit.

Am primit mai multe întrebări de ce nu am răspuns „tăios” la Digi24 când am fost întrebat dacă Ceaușescu a fost sau nu patriot.
Sacrificarea bunăstării, a libertății ori a demnității umane pentru un proiect personal de putere nu poate fi vreodată patriotism.

Haideți să clarific și aici ceea ce am considerat deja limpede din interviu, pe care îl puteți urmări.
Întrebarea a fost directă: a fost sau nu Ceaușescu patriot? Eu am răspuns de ce nu stau în picioare argumentele celor care zic că el a construit și a fost patriot.

Într-o țară în care aproape jumătate dintre cetățeni declară nostalgie față de comunism, am considerat important să discut și de ce unii încă îl văd ca pe un erou – și de ce aceste argumente nu sunt valide.

Cred că avem responsabilitatea de a vorbi deschis despre ideile care încă persistă în mintea unor compatrioți.
A ne preface că aceste percepții nu există, a le evita sau a le respinge fără explicații ar fi o greșeală.

Nu e suficient să spui „nu a fost patriot”, fără să arăți de ce: pentru că a distrus destine, a sufocat libertatea, a ruinat economia și dezvoltarea și a condamnat o țară întreagă la frică și izolare.

Doar prin dialog onest și argumente putem închide definitiv această discuție cu trecutul.
Altfel, admit că puteam să încadrez și să nuanțez mult mai bine răspunsul
”, a punctat acesta, pe Facebook.

Huiduieli de Ziua Unirii, la Focșani și Iași; jandarmii au aplicat amenzi

Sursa: Facebook

Ziua Unirii Principatelor Române – mai bine spus manifestările organizate cu acest prilej -, nu a fost lipsită de incidente.

Prezența șefului statului la ceremoniile care au avut loc în Focșani și Iași a stârnit reacții din partea celor prezenți, până la huiduieli.

Huiduieli, invective și vuvuzele. Acestea au fost reacțiile a unii dintre românii care s-au strâns la Focșani și Iași în locațiile unde a fost celebrată Ziua Unirii Principatelor Române.

Iar huiduielile și restul comportamentelor „elegante” și „patrioate” nu l-au vizat doar pe Nicușor Dan, atunci când acesta a vorbit. Sau pe gazde. Atât la Iași, cât și la Focșani, s-a huiduit, s-a înjurat, s-a strigat „turul 2 înapoi” și s-a suflat în vuvuzele inclusiv atunci când a fost intonat imnul de stat sau la defilarea gărzii de onoare. Curat românesc!

De aici, Jandarmeria Română a anunțat că au existat consecințe, sub forma unor amenzi.

În urma încălcării prevederilor legale în vigoare, jandarmii vrânceni au aplicat sancțiuni contravenționale în valoare totală de 10.000 de lei, în contextul manifestărilor prilejuite de Ziua Unirii Principatelor Române, desfășurate în municipiul Focșani, astfel:

  • Opt persoane au fost sancționate cu amenzi în valoare totală de 9000 lei pentru instigarea prin orice mijloace, inițerea sau recurgerea la alte manifestări cu intenția de zădărnicire ori tulburare a adunărilor publice conform art. 26 alin.1 lit e din Legea 60/1991 (republicată) privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, cu modificările și completările ulterioare;
  • O persoană a fost sancționată cu amendă în valoare de 1.000 lei pentru pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces conform art.2 alin1 pct 13 din lg.61/1991 (republicată) pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Jandarmii vrânceni continuă verificările pentru identificarea și sancționarea altor persoane care, pe timpul manifestărilor organizate în municipiul Focșani cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, au încălcat cadrul legal în vigoare.

Jandarmeria Vrancea le mulțumește tuturor participanților care au respectat recomandările forțelor de ordine, au dat dovadă de respect și responsabilitate, alegând să onoreze solemnitatea acestei sărbători cu deosibită semnificație istorică”, a transmis Inspectoratul de Jandarmi Județean Vrancea.

Totodată, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău a informat că au fost aplicate amenzi în valoare totală de 28.000 de lei și a fost deschis un dosar penal în contextul manifestărilor prilejuite de Ziua Unirii Principatelor Române desfășurate în municipiul Iași.

Astfel, în data de 24 ianuarie 2026, în timpul evenimentelor dedicate Unirii Principatelor Române, un bărbat din municipiul București, care făcea parte dintr-un grup organizat, a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 1.000 de lei, pentru provocare și participare la scandal.

În același context jandarmii au întocmit actele de sesizare a organelor de urmărire penală pe numele unui bărbat care a încălcat prevederile legale, fapta fiind încadrată la art. 372 din Codul Penal al României – portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase.

În data de 25 ianuarie 2026 au fost aplicate alte 14 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 27.000 de lei.
O persoană a fost sancționată contravențional cu două amenzi, în cuantum total de 11.000 de lei. Dintre acestea, o amendă de 10.000 de lei a fost aplicată pentru organizarea și desfășurarea de adunări publice interzise, faptă prevăzută de art. 26 lit. a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, iar cea de-a doua amendă, în valoare de 1.000 de lei, a fost aplicată pentru provocare și participare la scandal, conform prevederilor Legii nr. 61/1991.

De asemenea, alte opt persoane au fost sancționate contravențional cu amenzi în valoare totală de 16.000 de lei.
Astfel, o persoană a fost amendată cu 5.000 de lei pentru inițierea de acțiuni violente cu intenția de tulburare a adunării publice, faptă prevăzută de art. 26 lit. e) din Legea nr. 60/1991, iar alte unsprezece amenzi, în valoare totală de 11.000 de lei, au fost aplicate pentru tulburarea ordinii publice și proferarea de injurii, fapte prevăzute și sancționate de Legea nr. 61/1991.

Jandarmii continuă verificările pentru identificarea și sancționarea altor persoane care, pe timpul manifestărilor organizate în municipiul Iași cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, au exercitat presiuni asupra dispozitivului de ordine, au incitat la violență, au proferat injurii și au manifestat lipsă de respect față de simbolurile naționale, încălcând cadrul legal în vigoare.

Reprezentanții Jandarmeriei mulțumesc tuturor participanților care au respectat recomandările forțelor de ordine și au înțeles să își exprime opiniile în mod pașnic.

Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău a asigurat măsurile de ordine și siguranță publică la manifestările desfășurate în spațiul public din municipiul Iași, în data de 24 Ianuarie 2026, cu prilejul aniversării a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, în cooperare cu Inspectoratul de Jandarmi Județean Iași, Inspectoratul de Poliție Județean Iași, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean Iași”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Primăriei municipiului Iași.

Service Ciclop SA: de la pierderi structurale la stabilizare operațională într-un context financiar advers

Service Ciclop SA

Context istoric: ani de pierderi și dezechilibre structurale

Analiza evoluțiilor recente nu poate fi realizată în absența unui context istoric clar.
În anii anteriori, Service Ciclop SA a funcționat într-un regim caracterizat de pierderi financiare recurente, acumulare de datorii și degradare treptată a capacității operaționale. Aceste dezechilibre au generat presiuni constante asupra lichidității, relațiilor comerciale și predictibilității activității curente.

Acest istoric negativ reprezintă punctul de referință obligatoriu pentru evaluarea anului 2025, întrucât orice modificare de direcție trebuie analizată nu ca eveniment izolat, ci ca posibilă ruptură față de un model de funcționare care a produs pierdere sistemică.

Blocajul financiar și momentul de inflexiune

Raportul de activitate indică faptul că primele luni ale anului 2025 au fost marcate de un blocaj financiar sever, determinat de obligații restante provenite din exerciții financiare anterioare. Acest blocaj s-a manifestat prin popriri pe conturi, restricții în relația cu furnizorii și presiuni accentuate asupra fluxului de numerar, afectând direct capacitatea operațională.

Punctul de inflexiune este identificat în intervalul următor, când, prin măsuri de reorganizare internă, reluarea relațiilor comerciale și reactivarea graduală a activității, societatea reușește să depășească faza de disfuncționalitate acută.

Stabilizarea operațională: primele semnale cuantificabile

Parte din raportul de activitate al Service Ciclop SA

Evoluția veniturilor din servicii înregistrată începând cu trimestrul al doilea al anului 2025 indică o tendință de revenire la nivel operațional, cu o creștere progresivă a volumului de activitate până la finalul anului.

Este esențial de subliniat că aceste date nu pot fi asimilate unei redresări financiare consolidate, însă ele constituie primele semnale cuantificabile care infirmă ipoteza unei degradări ireversibile.
Stabilizarea observată nu validează succesul, dar demonstrează că direcția este corectată.

Continuitatea administrativă – condiție necesară și deja dovedită

Continuitatea administrativă se conturează nu doar ca o condiție necesară a redresării, ci ca un factor deja validat în ultimele luni, interval în care stabilizarea operațională a fost observabilă în absența unor ingerințe externe majore.

Relevanța acestei constatări nu rezidă în amploarea rezultatelor, ci în caracterul lor demonstrativ. După ani de pierderi structurale, datele indică faptul că, în condiții de coerență decizională și autonomie administrativă, corectarea traiectoriei economice este posibilă.

În acest context, miza perioadei următoare nu este validarea retrospectivă a unui parcurs incipient, ci capacitatea actorilor instituționali de a permite continuarea unui ciclu de redresare deja dovedit, cu condiția ca politicul să recunoască realitatea factuală și să nu opteze pentru întreruperea deliberată a procesului prin intervenții administrative motivate politic și de interese de imagine.

Delimitarea administrativ–politic: o condiție structurală

Datele raportate sugerează o corelație temporală clară între stabilizarea operațională și un regim de administrare autonom, în care deciziile operaționale au fost asumate și implementate fără perturbări politice.

În acest cadru, orice reintrare a politicului în sfera administrativă nu ar reprezenta o corecție, ci o abatere de la un model care și-a demonstrat deja, chiar într-un interval scurt, capacitatea de a produce efecte economice măsurabile.
Acolo unde stabilizarea a fost deja demonstrată, discontinuitatea nu mai poate fi invocată ca hazard, ci ca decizie.

Timpul ca variabilă critică a redresării

Având în vedere anii succesivi de pierderi, transformarea unei stabilizări incipiente într-o redresare financiară sustenabilă presupune timp, continuitate managerială și disciplină decizională. Orice evaluare care ignoră această dimensiune temporală este metodologic eronată.

Redresarea nu este un eveniment punctual, ci un proces cumulativ, vulnerabil la întreruperi arbitrare și la schimbări de direcție motivate de momentul ales.

Întrebarea-cheie

În condițiile în care, pentru prima dată după ani de pierderi, un ciclu de stabilizare operațională a fost deja observat, marea întrebare nu privește trecutul, ci viitorul: va fi acest parcurs consolidat prin continuitate administrativă sau va fi întrerupt de un politic avid de imagine care, în pofida realității demonstrate în ultimele luni, ar putea interveni în administrativ cu prețul revenirii la haos?

Service Ciclop SA nu se află încă într-o etapă de performanță financiară confirmată, însă datele disponibile indică, pentru prima dată după zeci de ani, posibilitatea reală a unei redresări, condiționată strict de timp, continuitate și separarea clară dintre administrare și politică de partid.

Citește și Profil de politician – Rareș Hopincă: Parcursul politic de la debut public la primar de sector

Românii cu pensii speciale pot rămâne în activitate, însă pensia se poate reduce cu 85%

Sursă foto: BNR
Sursă foto: BNR

Guvernul a analizat, joi, în primă lectură, un proiect de lege conform căruia persoanele care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare vor putea rămâne în activitate, cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85%.

Iar ulterior, în briefingul de presă care a urmat ședinței de Guvern, purtătorul de cuvânt Ioana Dogioiu a precizat că prevederile ar urma să se aplice doar pensiilor de serviciu sau militare, nu celor contributive.

Românii care aleg să rămână în activitate au de ales ce bani încasează lună de lună, în sensul că, dacă beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare vor putea rămâne în activitate, cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85%.

Așa ar suna, pe scurt, un proiect de lege privind unele măsuri aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual plătit din fonduri publice, care pot rămâne în activitate doar la cerere, cu condiția reducerii cuantumului pensiei cu 85% pe perioada desfășurării activității.

Așa se face că proiectul în sine a fost analizat ieri, în cadrul ședinței de Guvern, cu explicația că se dorește a fi aduse „unele clarificări și măsuri de corelare legislativă privind raporturile de muncă și de serviciu, în contextul măsurilor fiscal-bugetare și al noilor reglementări în materia pensiilor”.

Din ce se explică într-un comunicat de presă, „măsurile urmăresc asigurarea unui cadru unitar de aplicare a legislației, creșterea disciplinei bugetare și eficientizarea managementului resurselor umane din sectorul public”, inclusiv în cazul foștilor judecători sau procurori care se reîncadrează, fără concurs, în sistem.

Dispozițiile menționate nu se aplică aleșilor locali și persoanelor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție, pe durata exercitării mandatului, și nici cadrelor didactice din instituția publică care realizează formarea inițială și formarea profesională continuă a magistraților și a cadrelor didactice din învățământul militar si juridic superior.

Totodată, în contextul măsurilor fiscal-bugetare, proiectul prevede încetarea detașărilor funcționarilor publici și ale personalului contractual într-un termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii și introduce posibilitatea realizării transferurilor în interesul serviciului într-un termen de maximum 30 de zile.

În situațiile de reorganizare a instituțiilor publice, atunci când există mai mulți funcționari publici aflați în situații similare, se introduce posibilitatea organizării unui examen, ca mecanism transparent, echitabil și meritocratic de selecție.

Suspendarea raportului de serviciu la inițiativa funcționarului public pentru desfășurarea activității în organizații internaționale este limitată la maximum 5 ani, pentru menținerea echilibrului între interesul individual și cel instituțional”, se arată în informarea Guvernului.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
26.9 ° C
27.2 °
25.6 °
45 %
4.5kmh
10 %
D
27 °
lun
29 °
mar
25 °
mie
27 °
J
23 °

Ultimul articol

Rareș Bogdan, încă alături de social democrați – mesaj de susținere pentru femeile din...

Europarlamentar PNL la al doilea mandat, Rareș Bogdan face ce face și revine, periodic, în atenția publică. Ca și cum nu ar fi de ajuns...

Sancțiuni de aproape 3,5 milioane lei aplicate de ANAF în domeniul schimbului valutar

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au început o acțiune de „curățenie” în domeniul schimbului valutar,...

Virgil Zidaru, alias Makaveli, reținut pentru evaziune fiscală

Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut ca Makaveli, a fost reținut aseară după mai multe ore de audieri la parchet. Makaveli, care a „ieșit” din bula TikTok...