20.5 C
București
luni, 6 aprilie 2026
Acasă Blog Pagina 17

Bărbat din Caraș-Severin, arestat după ce a mușcat trei polițiști

Sursa foto: Pixabay
Sursa foto: Pixabay

Scandal aplanat cu greu de oamenii legii din județul Caraș-Severin, după ce un bărbat i-a agresat pe agenții solicitați să intervină la un incident, în orașul Bocșa.

Potrivit acuzațiilor formulate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, bărbatul în cauză i-a mușcat pe agenții de poliție, motiv pentru care a fost acuzat de ultraj și arestat preventiv.

Incidentul în urma căruia a fost format dosarul de ultraj a avut loc pe 8 ianuarie, în apartamentul inculpatului din Bocșa. Ulterior, pe 9 ianuarie, bărbatul a fost arestat.

Din ce relatează procurorii, „la data de 08.01.2026, în jurul orei 22:20, în timp ce se afla în apartamentul situat în oraşul Bocşa, jud. Caraş-Severin, P.P.M. a exercitat acte de violenţă asupra agenţilor de poliţie B.A.V., S.R. şi H.A., din cadrul Poliţiei Oraşului Bocşa, care se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, intervenind la o solicitare SNUAU 112, în concret i-a muşcat pe aceştia şi anume:

agentul de poliţie B.A.V. a fost muşcat de braţul drept în zona cotului superior, agentul de poliţie S.R. a fost muşcat de mâna dreaptă în zona degetelor şi de mâna stângă în zona cotului aproape de umăr iar agentul de poliţie H.A. a fost muşcat de piciorul stâng (membru inferior/gambă), toţi trei suferind astfel leziuni traumatice cuantificate prin zile de îngrijiri medicale”.

Reținut și mai apoi arestat la Judecătoria Reșița, bărbatul a contestat măsura. Cu toate acestea, și la Tribunalul Caraș-Severin s-a considerat că inculpatul trebuie să rămână, o perioadă, în spatele gratiilor:

Respinge contestația declarată de inculpatul: PERA PETRICĂ-MANOIL împotriva Încheierii penale nr. 2 din data de 09.01.2026 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Reșița în dosarul nr. 103/290/2026.

Menține încheierea contestată ca temeinică și legală. Obligă contestatorul-inculpat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, în contestaţie. Definitivă”.

Adio „La Măruță”; Pro TV a anunțat încheierea colaborării cu realizatorul emisiunii

Sursa: Facebook

Cătălin Măruță nu va mai umple niciun segment orar printre emisiunile difuzate de Pro TV.

Anunțul este oficial, fiind făcut ieri chiar de postul TV, cu explicația că este vorba despre „adaptarea strategiei de conținut”.

Emisiunea „La Măruță” a început să fie difuzată de Pro TV în urmă cu 18 ani, fiind una dintre cele mai longevive – nu doar din istoria postului, ci din istoria televiziunii, în general.

Însă începând cu 6 februarie, Cătălin Măruță nu va mai apărea pe postul TV, care a anunțat încetarea colaborării. În ceea ce privește echipa din spatele „La Măruță”, „compania explorează în prezent oportunități interne, cu scopul de a valorifica experiența și competențele acesteia în alte proiecte”.

PRO TV va încheia difuzarea unuia dintre cele mai longevive formate ale sale: La Măruță. Decizia face parte dintr-un proces mai amplu de adaptare a strategiei de conținut, menit să răspundă atât publicului de televiziune liniară, cât și consumatorilor digitali, în contextul unei piețe media aflate într-o continuă evoluție”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Pro TV.

Tot aici, Aleksandras Cesnavicius, CEO al postului, arată că emisiunea „a fost un format unic pe piața de televiziune din România și o parte importantă din istoria Pro TV. Suntem recunoscători echipei și lui Cătălin Măruță pentru contribuția lor remarcabilă. Această schimbare nu este o separare, ci urmează o evoluție naturală”.

În ceea ce privește prima reacție – posibil cosmetizată a lui Cătălin Măruță, în sursa citată se detaliază că acesta consideră emisiunea „parte importantă” din viața sa „și, sunt convins, și din viețile multor telespectatori”.

Am crescut împreună, am râs, am sărbătorit, am învățat și am descoperit poveștile extraordinare ale invitaților noștri. Pentru mine, acesta a fost un capitol minunat, care va păstra mereu un loc special în sufletul meu.

Acum sunt curios și privesc cu entuziasm perioada care urmează, urmând să îmi dedic timpul mai multor proiecte din zona online și noi formate pe care îmi doream să le dezvolt.

Sunt profund recunoscător echipei și publicului care mi-au fost alături în fiecare zi a acestei călătorii și le mulțumesc pentru fiecare moment pe care l-au împărtășit cu mine”, a declarat Cătălin Măruță.

În vârstă de 48 de ani, Cătălin Măruță este absolvent de drept, la Universitatea „Nicolae Titulescu”. Nu a profesat niciodată în domeniu, pentru că încă din timpul facultății s-a angajat la un post de radio, iar mai târziu la TV Super Nova. Ulterior, a fost angajat la Televiziunea Română la Trupa DP 2, în paralel lucrând la postul de radio Activ FM.

La TVR a prezentat emisiunea Tonomatul DP2 din 2002 în 2005, apoi, din 24 octombrie până pe 23 decembrie 2005 a avut o colaborare cu canalul de televiziune Realitatea TV, fiind prezentator al emisiunii Trezește-te la Realitate cu Măruță.

Din 22 octombrie 2007 a intrat în echipa Pro TV, inițial cu emisiunea Happy Hour, apoi, din septembrie 2013, aceasta s-a numit „La Măruță”.

Astăzi, emisiunea “La Măruță” împlinește 18 ani. Și, deși par mulți, pentru mine au trecut incredibil de repede. 18 ani în care am râs, am plâns, am învățat și am crescut alături de voi, cei care ne priviți zi de zi.

Poate nu am fost cel mai bun prezentator mereu. Poate nici cel mai bun coleg. Dar știu sigur că am fost mereu un om care a pus suflet. În cel mai BUN mod în care am putut. În fiecare emisiune, în fiecare zâmbet, în fiecare poveste construită întâi în redacția aia unde ne-am întâlnit atâția ani.

Când am plecat de la Televiziunea Română, acum 18 ani, începeam un drum nou, plin de emoții și necunoscut. N-aș fi putut ajunge aici fără încrederea oamenilor care au fost alături de mine încă de la început, dar mai ales fără echipa mea, o echipă de oameni dedicați, pasionați, care fac ca fiecare ediție să prindă viață.

Le mulțumesc tuturor colegilor care, de-a lungul anilor, au pus suflet în această emisiune. Și, în mod special, îi mulțumesc Alinei Tolontan, producătoarea mea, cea care a știut să ne țină uniți, să ne motiveze și să creadă mereu în noi. Fără ea, n-am fi ajuns aici.

Le mulțumesc telespectatorilor care ne-au fost aproape, și celor care ne-au aplaudat, și celor care ne-au criticat. În ciuda tuturor încercărilor, ați rămas alături de mine, înseamnă enorm.

Acești 18 ani au însemnat pentru mine o viață întreagă. În toți anii ăștia m-am căsătorit, am devenit tată, am trăit bucurii uriașe, dar și momente grele, în care am pierdut oameni dragi. Toate s-au împletit cu această emisiune care a devenit parte din viața mea.
Le mulțumesc din suflet familiei mele, care m-a susținut mereu și care a înțeles că uneori inima mea era și aici, în platou.

18 ani în care și VOI ați fost, în felul vostru, parte din mine. Vă mulțumesc că ați fost acolo, zi de zi, că m-ați certat, m-ați iubit, m-ați provocat și m-ați ținut viu.

Pentru mine, La Măruță nu e doar o emisiune. E o bucată din inima mea.Și azi, mai mult ca oricând, simt recunoștință. Pentru tot.
18 ani de povești, de emoții, de oameni. 18 ani în care am crescut împreună. Și, dacă ar fi să o iau de la capăt, aș face exact același drum. Pentru că merită
”, scria Cătălin Măruță pe 22 octombrie 2025.

Ministrul Miruță anunță că se modifică vârsta de pensionare pentru angajații din MApN, MAI și serviciile de informații

Sursa: Facebook

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a detaliat ieri într-o intervenție la Antena 3, că vârsta de pensionare pentru angajații din ministerul pe care îl conduce, însă și din Ministerul Afacerilor Interne și serviciile de informații, va crește.

Conform acestuia, acum vârsta de pensionare este de 48 de ani, discuțiile fiind să ajungă la 55 – 60 de ani.

Ieri, Radu Miruță a arătat că până săptămâna viitoare va fi finalizat un proiect de lege privind creșterea vârstei de pensionare pentru angajații MAI și MApN, dar și pentru angajații din serviciile de informații, precum Serviciul Român de Informații sau Serviciul de Protecție și Pază.

Se fac simulări”, a precizat ministrul Miruță pentru Antena 3, arătând, în legătură cu noua vârstă de pensionare, că „poate nu până la 65 de ani. Poate până la 60, poate până la 55. Dar azi e până la 48”.

La MApN și la MAI este o chestiune mai specială. Avem 600 de km de graniță cu o țară care are război și nu poți să zici că reduci armata. La MApN se lucrează începând de astăzi până săptămâna viitoare la un proiect de lege împreună cu MAI pentru creșterea vârstei de pensionare.

Ăsta este compromisul coaliției, să nu tai din salariu, din numărul de angajați, dar să contribui la efort prin creșterea vârstei de pensionare”, a detaliat ministru, pentru sursa citată.

Bărbat din Tulcea, trimis în judecată pentru o crimă comisă în 1999

Sursa: pixabay.com

Un bărbat din județul Tulcea a fost trimis în judecată anul acesta, ca principal suspect într-un caz de omor care a avut loc în anul 1999.

Arestat preventiv în septembrie 2025, bărbatul a fost prins grație expertizelor genetice realizate în cauză.

În vara anului 1999, o femeie de 75 de ani dintr-un sat din județul Tulcea a fost găsită moartă în propria locuință, însă autorul a fost, timp de mai mulți ani, de negăsit.

Abia în vara anului trecut, un raport de expertiză genetică avea să indice autorul faptei, acesta fiind arestat preventiv la o lună distanță. Acum, bărbatul, care la momentul crimei avea 20 de ani, a fost trimis în judecată, la Tribunalul Tulcea.

Din ce detaliază procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inculpatul va fi judecat pentru omor calificat, în condițiile în care intrase fără drept în locuința femeii, apoi o violase. De altfel, acesta ar fi fost și motivul crimei, anume de a-și șterge urmele.

În noaptea de 25/26 iulie 1999, inculpatul a pătruns fără drept în locuința persoanei vătămate, situată într-un sat din județul Tulcea. Prin exercitarea unor acte de violență/constrângere inculpatul a întreținut un raport sexual cu victima.

Totodată, pentru a împiedica victima să țipe/facă zgomot și astfel să alarmeze vecinii/trecătorii, precum și pentru a ascunde săvârșirea infracțiunilor de viol și violare de domiciliu, inculpatul a exercitat în continuare acte de violență gravă asupra persoanei vătămate.

În acest mod, inculpatul a produs victimei multiple leziuni traumatice grave, leziuni traumatice care au provocat decesul acesteia”, se arată într-un comunicat de presă.

Conform procurorilor, femeia fusese găsită în dimineața zilei de 26 iulie 1999, dezbrăcată, sub un pat metalic aflat în locuință. Însă, în ciuda eforturilor, criminalul nu fusese de găsit.

Abia după analiza unei probe ADN prelevate atunci și compararea acesteia cu profilele genetice din Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, oamenii legii l-au identificat pe autor:

Menționăm că printre probele administrate în cauză se află un raport de expertiză genetică judiciară din data de 6 august 2025, emis de Institutul de Criminalistică din cadrul IGPR, care arată că profilul genetic al inculpatului – identificat în baza de date cu profile genetice din cadrul Sistemului Național de Date Genetice Judiciare – este identic cu profilul genetic al persoanei de sex masculin obținut ca urmare a analizării urmelor biologice de la locul faptei”.

Ministrul Justiției, acuzat de plagiat. Radu Marinescu: „De ce eu?”

Sursa: Facebook

Niciun ministru fără controverse vizavi de teza de doctorat sau de studii.

Cel mai nou nume asupra căruia planează o astfel de acuzație este Radu Marinescu, ministru al Justiției, care însă a transmis că a respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică, iar lucrarea a fost evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU.

În această dimineață a văzut lumina „zilei” un nou articol al jurnalistei Emilia Șercan, evident despre un posibil plagiat. Numele indicat este cel al ministrului Radu Marinescu, despre a cărui teză de doctorat jurnalista detaliază că mai mult de jumătate ar fi plagiată.

Mai precis, că „cel puțin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil conțin text copiat din alți autori, mai exact 140 de pagini din cele 247 ale lucrării”.

Lucrarea i-a conferit lui Marinescu titlul de doctor în Drept în 2009, la Facultatea de Drept și Științe Administrative din cadrul Universității din Craiova, sub coordonarea profesorului Ion Dogaru.

Cea mai mare parte a conținutului plagiat provine din alte trei lucrări, iar în unele situații calupurile de text preluat cuvânt cu cuvânt se întind chiar și până la 25 de pagini consecutive”, scrie în articol Emilia Șercan.

Articolul semnat de aceasta nu a lăsat prea mult timp un răspuns în așteptare, din partea „acuzatului”.

De ce acum? De ce eu?

Într-un articol defăimător și plin de contradicții, care reia obsesiv calomniile ce mi-au fost anterior aruncate în spate (avocatul interlopilor, impus ministru de clanuri cu interese obscure etc), articol care insistă repetat pe procedura privind selecția procurorilor, declanșată de MJ cu doar câteva zile în urmă (a propos de de ce eu și de ce acum), fără măcar să fi utilizat o analiză pe bază de soft, dna jurnalist Sercan Emilia mă acuză de plagiat în lucrarea de doctorat, lucru pe care eu nu l-am făcut!

Ar fi de spus următoarele:
Am absolvit, ca șef de promoție, cu studii la zi și fără vreo întrerupere, Facultatea de drept a Universității de stat din Craiova.
Am intrat, imediat după absolvirea facultății, în avocatură și am profesat neîntrerupt timp de treizeci de ani ca avocat în cadrul Baroului Dolj, competența mea profesională fiind recunoscută și prin alegerea în organele de conducere ale profesiei, pentru mai multe mandate succesive.

Am reprezentat Baroul Dolj inclusiv pe plan internațional în cadrul Federației Barourilor Europene.
În urmă cu aproximativ 17 ani, am elaborat, în cadrul aceleiași prestigioase facultăți de drept de stat, teza de doctorat, sub coordonarea regretatului academician profesor universitar doctor Ion Dogaru. Am respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică, în conformitate cu legislația din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate.​

Precizez și că nu dețin o catedră universitară, sunt doar colaborator extern (cadrul didactic asociat) al Universității din Craiova.
Cu privire la susținerile doamnei jurnaliste Șercan, despre dubii vizând standardele de etică, de calitate științifică ale lucrării, precum și de legalitate, este necesar să precizez ca respectivele standarde s-au stabilit și validat de către Comisia de doctorat si CNATDCU, conform legii atunci în vigoare.

În măsura în care cineva le contestă, chiar și după aproape 20 de ani, are posibilitatea deplină să se adreseze organismelor în drept, conform legii, adevărul neputând fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare (aș fi plagiat dar în subsol apare că sunt citate opere ale autorilor din care s-ar fi inspirat și pe care i-au citat și autorii despre care se susține că ar fi fost preluați, unele texte sunt de fapt reformulate juridic așadar nu preluate copy paste cum sună acuzația dar ar putea exista chipurile o conspirație cu complici, intermediari sau chiar o lucrare neidentificată plagiată, că aș fi plagiat istoria probelor, care e de fapt una singură sau alte chestiuni de acest fel, de unanimitate conceptuală juridică, că am fi prezentat spețe mai vechi în condițiile în care tratăm despre codurile vechi etc).

Amintesc în acest cadru și că, potrivit deciziei nr. 364, din 8 iunie 2022, a Curții Constituționale (obligatorie), aceste standarde nu pot fi reexaminate cu relevanță juridică, în contextul succesiunii în timp a legilor, sub aspectul valorii științifice a lucrării, neexistând niciun temei constituțional sau legal în acest sens.

Competența mea profesională poate fi judecată prin cariera mea juridică de trei decenii, fără abateri și cu succese profesionale recunoscute, iar în mandatul ministerial prin evaluarea pe care o face Parlamentul, care a învestit acest guvern.
Vă mulțumesc!
”, a transmis ministrul în urmă cu câteva ore, pe Facebook.

Înalta Curte decide dacă Horațiu Potra poate fi eliberat din arest

Sursa: Facebook

Horațiu Potra, unul dintre mercenarii aflați în spatele candidatului pro-rus la alegerile prezidențiale anulate, mai rămâne o perioadă în arest.

Măsura preventivă luată față de acesta în dosarul în care este inculpat alături de Călin Georgescu a fost menținută și prelungită, vineri, însă o soluție definitivă va fi luată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Horațiu Potra și fiul acestuia nu vor fi puși momentan în libertate, a decis Curtea de Apel București, în dosarul în care este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică.

Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin.

Menţine măsura arestării preventive luată faţă de inculpaţii Potra Horaţiu, Potra Dorian şi Potra Alexandru-Cosmin până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, se arăta în încheierea instanței.

Încheierea a fost contestată de cei trei, astfel că dosarul va ajunge pe masa judecătorilor de la Înalta Curte. Aceasta în condițiile în care cu doar o zi înainte, Înalta Curte analizase o altă contestație în dosar, din partea procurorilor.

Pe 5 ianuarie, CA București luase decizia de a admite o cerere de modificare a obligaţiilor impuse prin măsura controlului judiciar, formulată de un alt inculpat din dosar – Dan Cristian Panța.

Panța este consilier local în Mediaș, județul Sibiu, ales pe lista Partidului Patrioților, organizație condusă de Horațiu Potra. Pe 6 decembrie 2024, imediat după invalidarea primului tur de scrutin, acesta s-a implicat în operaționalizarea „grupului de acțiune” al lui Potra, participând inclusiv la punerea la cale a planului celor 21 de susținători ai lui Călin Georgescu de a merge la București pentru a semăna haos la mitingul din 8 decembrie 2024.

În drum spre București, Dan Cristian Panța a fost oprit de polițiști în timp ce se afla la volan, la acel moment stabilindu-se că acesta consumase droguri. Probabil pentru curaj…

După ce a fost plasat sub control judiciar, cu anumite obligații de respectat, săptămâna trecută, instanța a încuviinţat ca acesta să părăsească tempor țara, „în perioada 11-15 ianuarie 2026, în vederea deplasării în Bordeaux (Franța). Respinge ca inadmisibilă cererea inculpatului de ridicare a pașaportului de la autoritatea abilitată, în vederea deplasării în afara țării”.

Ulterior, încheierea CA București a rămas definitivă, după ce ÎCCJ a respins „ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva încheierii din data de 05 ianuarie 2026 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a Penală, în dosarul nr. 6008/2/2025/a1.7”.

Rămâne de văzut dacă Panța se va mai și întoarce în țară, joi…

Adrian Năstase pune sub semnul întrebării planurile lui Donald Trump de a prelua Groenlanda

Donald Trump este din ce în ce mai vocal în ceea ce privește anexarea Groenlandei, un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, context în care fostul premier Adrian Năstase pune sub semnul întrebării amenințările liderului de la Casa Albă.

Năstase se întreabă, retoric, ce se întâmplă cu promisiunile NATO: „Vom apăra fiecare inch din teritoriu?”.

Dacă nu luăm Groenlanda, China sau Rusia o vor lua. Nu intenționez să las asta să se întâmple. Într-un fel sau altul, Groenlanda va fi a noastră”, s-a exprimat Donald Trump, declarațiile acestuia stârnind un val de reacții.

Reacții inclusiv în România, una dintre acestea exprimate de ex-premierul PSD Adrian Năstase. Astăzi, la scurt timp după „dorința” exprimată de Trump, Adrian Năstase pune întrebarea

În declarațiile liderilor NATO, găsim numeroase referiri la articolul 5 al Tratatului de la Washington, cu corolarul repetat, cu mândrie, „vom apăra fiecare inch din teritoriul NATO” împotriva unei agresiuni. Și liderii UE s-au adăugat corului, traducând inch-ul în centimetri. Apar trei întrebări:

1. „Inch-ii” Groenlandei aparțin NATO și, ca atare, trebuie apărați?

2. Chestiunea cu „inch-ii” este valabilă doar în cazul unei agresiuni din partea unui non-membru NATO?

3. Un stat membru NATO poate ataca „inch-ii” unui alt stat membru NATO? Cum ar funcționa în acest caz articolul 5?”.

Năstase știe probabil foarte bine că Groenlandei, ca teritoriu aparținând Regatului Danemarcei – stat membru NATO, i se aplică articolul 6 al Tratatului de la Washington, care extinde sfera de aplicare a articolului 5 asupra teritoriilor statelor membre din zona nord-atlantică.

Așa că, un atac armat asupra Groenlandei poate declanșa mecanismul de apărare colectivă, deși ipotezele apărării iau în calcul o agresiune din partea unui stat non-NATO, motiv pentru care articolul 5 nu se aplică. Pe scurt, NATO nu oferă protecție militară împotriva unui aliat.

Poate nici nu se va ajunge până acolo, iar dorințele lui Trump de anexare a unor teritorii sau altele vor fi înăbușite. Cu toate că, inclusiv de la momentul în care i-a fost confirmat mandatul, acesta nu a exclus utilizarea forţei militare sau a sancțiunilor economice pentru a obţine teritoriul danez Groenlanda.

Însă intențiile acestuia nu sunt văzute cu ochi buni nici în State, dat fiind că mai mulți senatori americani au criticat planul exprimat în privința anexării Groenlandei, subliniind că un astfel de pas ar marca sfârșitul NATO.

    Anchetă penală și disciplinară la Spitalul Județean Buzău, după moartea unui pacient

    Sursa: Facebook

    Anchetă pe toate planurile la Spitalul Județean de Urgență Buzău după ce, la începutul acestei săptămâni un tânăr de doar 25 de ani a murit.

    Bărbatul fusese internat cu o fractură închisă de femur și urma ca luni, 5 ianuarie, să fie operat. Nu s-a mai ajuns până acolo, deoarece starea sa de sănătate s-a deteriorat brusc, survenind decesul.

    Bărbatul care a decedat a fost victima unui accident rutier care a avut loc pe 2 ianuarie, pacientul fiind adus la Unitatea de Primiri Urgenţe, apoi internat pe secţia de ortopedie a Spitalului Judeţean pentru a fi supus unei intervenţii chirurgicale.

    În cursul zilei de 5 ianuarie 2026, pacientul trebuia să fie supus unei intervenţii chirurgicale, însă starea de sănătate s-a deteriorat brusc, motiv pentru care pacientul a fost transferat în secţia de terapie intensivă, unde, din păcate, a survenit decesul”, a declarat Adriana Bunilă, purtătoarea de cuvânt a SJU Buzău, citată de Știrile ProTV.

    Aceeași sursă mai menționează că Adriana Bunilă a explicat că fractura închisă de femur nu reprezintă „o urgenţă medicală imediată”.

    Ieri, medicii legişti au finalizat necropsia, iar familia tânărului a anunțat că a depus plângere la Parchet împotriva personalului medical. Aceasta pentru că, potrivit concluziilor medico-legale, cauza morţii a fost un tromboembolism pulmonar, o complicaţie severă care poate apărea în cazul pacienţilor imobilizaţi.

    La nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău sunt înregistrate două dosare penale. Unul în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă privind evenimentul rutier produs în data de 2 ianuarie 2026, iar cel de-al doilea constituit ca urmare a plângerii penale formulate de rudele defunctului faţă de personalul medical al SJU Buzău şi în care se efectuează cercetări sub aspectul infacţiunii de ucidere din culpă”, a declarat Alin Atanasie, procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, citat de Digi 24.

    Între timp, conducerea Spitalului Județean a demarat o anchetă internă, iar Colegiul Medicilor din România a anunțat că s-a autosesizat în urma decesului tânărului și va demara o anchetă disciplinară de analiză a cazului.

    Am sesizat imediat Colegiul Medicilor din România, singura instituție abilitată să se pronunțe din punct de vedere medical. Colegiul Medicilor va face verificările necesare și va exista un răspuns clar privind situația pacientului politraumatizat de la Buzău”, transmitea și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

    Ulterior, președintele Colegiului Medicilor din România sublinia într-o postare pe Facebook că trebuie o anchetă „corectă, riguroasă și obiectivă”.

    1.562 de pacienți în doar 6 zile consultați de doar 3 medici. 3 medici pe tură. Realitatea acestor zile la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău.

    Aici un tânăr a murit și este o tragedie. O viață pierdută, o familie îndurerată, un sistem medical aflat iarăși în tensiune. Ne exprimăm întreaga compasiune față de familia tânărului care a murit.

    Înțelegem pe deplin interesul public și dorința oamenilor de a afla adevărul. Cu toții vrem răspunsuri. Dar tocmai pentru că este vorba despre viață și despre responsabilitate, considerăm că aceste răspunsuri trebuie să vină în urma unei anchete corecte, riguroase și obiective.

    Raportul medico-legal alături de întreaga anchetă într-un astfel de caz sunt cele care vor stabili ce s-a întâmplat. Până atunci, trebuie să respectăm un principiu fundamental: prezumția de nevinovăție. Dacă se va dovedi că a existat o greșeală medicală, cel vinovat trebuie să răspundă.

    Dar vă rugăm să așteptăm rezultatul anchetei, să nu politizăm și să avem încredere în medicii profesioniști și corecți care își fac datoria față de pacienți. (…)

    Toți trebuie să înțelegem acest volum imens de muncă, vorbim de o presiune foarte mare și atunci cred că medicii care muncesc și sunt alături de pacienți trebuie susținuți corect.

    Nu luăm apărarea nimănui, dar trebuie să spunem și lucrurilor pe nume: medicii, mai ales cei din unitățile de primiri urgențe au un volum imens de cazuri pe care trebuie să le gestioneze.

    Respectul pentru pacient și responsabilitatea față de profesia medicală merg împreună. Trebuie să avem însă și respect și pentru medicii corecți și profesioniști care își fac datoria.
    Avem obligația de a păstra echilibrul și de a căuta adevărul cu decență
    ”.

    Un notar, un executor judecătoresc și un avocat, acuzați de DNA Constanța că ar fi falsficat acte

    Sursa: Facebook

    Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au finalizat, luna trecută, un dosar în care sunt implicați un notar, un executor judecătoresc și un avocat, acuzați că at fi falsficat acte.

    Imobilul pentru care au fost falsificate actele era în Capitală, motiv pentru care în dosar se reține că a fost cauzat și un prejudiciu Municipiului București, în cuantum de 855.052 lei, sumă care reprezintă totodată și folosul necuvenit obținut de doi dintre inculpați, respectiv executorul judecătoresc și avocatul.

    Pe lângă cei trei inculpați deja menționați, procurorii anticorupție din Constanța l-au trimis în judecată la Curtea de Apel București și pe un inginer cadastru.

    Cum procurorii au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor aparținând inculpaților pentru suma reclamată de Municipiul București ca prejudiciu, tot la CA București a fost formulată propunerea ca acestea să se mențină.

    Conform informațiilor oficiale, notarul public Andrei Anghel va fi judecat pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, executorul judecătoresc Iulian Ilie Coşoreanu și avocata Crina Raluca Mărginean – 2 infracțiuni de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (dintre care una în sub forma participației improprii), în timp ce Maria Elena Cruţescu, inginer cadastru, este acuzată de 2 infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (dintre care una în forma participației improprii).

    Inculpatul Anghel Andrei, în exercitarea atribuțiilor profesionale de notar public și la solicitarea inculpaților Coșoreanu Iulian-Ilie și M.C.R. materializată prin cererea înregistrată la data de 22.11.2019 la biroul notarial deținut de primul inculpat, ar fi întocmit, la data de 28.11.2019, prin încălcarea dispozițiilor legale din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, o încheiere de rectificare și completare privitoare la situația juridică a unui imobil din municipiul București aflat în proprietatea lui Coșoreanu Iulian-Ilie și a M.C.R., document prin care ar fi rectificat multiple acte referitoare la acest imobil, atestând în fals că suprafața acestuia este cu 296 mp mai mare și că suprafața celor cinci construcții ce intră în compunerea imobilului este cu 277 mp mai mare decât în realitate.

    Astfel, prin actul respectiv s-ar fi majorat nelegal imobilul respectiv, terenul învecinat fiind acaparat în totalitate. Terenul învecinat, teren viran aflat în proprietatea municipiului București și în administrarea primăriei Sector 3, făcuse obiectul unor cereri de retrocedare din partea unor persoane încă din anul 1991, iar în cursul lunii septembrie 2025 a ajuns în etapa jurisdicțională.

    La baza încheierii de rectificare și completare emise de către inculpatul Anghel Andrei ar fi stat un plan de amplasament și delimitare (PAD) aferent imobilului în cauză, întocmit în fals, în luna noiembrie 2019, de către inculpata C.M.E., inginer cadastru, document care ar fi atestat noile măsurători avute în vedere de către notarul public Anghel Andrei.

    Ulterior, inculpații Coșoreanu Iulian-Ilie și M.C.R. printr-o cerere înregistrată la data de 04.12.2019 la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 3 (la care au atașat memoriul tehnic și planul de amplasament și delimitare (PAD) aferent aceluiași imobil, întocmite în fals), ar fi determinat un registrator și pe asistentul acestuia, din cadrul BCPI Sector 3, să emită, din culpă, la data de 31 decembrie 2019, o încheiere prin care s-ar fi rectificat cuprinsul cărții funciare aferente imobilului în cauză, în sensul mențiunilor din documentația cadastrală întocmită de către inculpata C.M.E., fapt care ar fi condus la înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al primilor doi menționați, drept ce fusese constituit în afara limitelor legale, de către notarul public Anghel Andrei.

    Ca urmare a activităților descrise, a fost cauzat în dauna Municipiului București, un prejudiciu în cuantum de 855.052 lei, respectiv 180.193 euro, generat de contravaloarea terenului în suprafață de 296 mp care ar fi scos din proprietatea acestuia, sumă care reprezintă totodată și folosul necuvenit obținut de inculpații Coșoreanu Iulian-Ilie și M.C.R.”, precizează DNA.

    Ministerul Justiției a început să caute procuror general, plus șefi la DNA și DIICOT

    Gata cu mandatele la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție şi ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

    Ministerul Justiției a anunțat ieri declanșarea procedurii de selecție a procurorilor „în vederea formulării propunerilor de numire pentru ocuparea funcțiilor de procuror general și de adjunct al procurorului general ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef și procurori-şefi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție şi procuror-șef și procurori-șefi adjuncți ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)”.

    După declarațiile președintelui Nicușor Dan, vizavi de conducerile la PÎCCJ, DNA și DIICOT, ministerul Justiției a demarat procedurile necesare pentru numirea viitorilor șefi din aceste parchete.

    În ceea ce privește șefii de Parchete, aici, din nou, este o procedură, care va fi lansată în zilele următoare, în care procurori care doresc să exercite aceste funcții de conducere își vor depune CV-urile, ministrul Justiției va înainta, și Președintele, la rândul său, va numi sau va trimite înapoi”, transmitea șeful statului.

    Așa că, potrivit MJ, candidaturile pot fi depuse până pe 9 februarie, iar cererile de înscriere „trebuie să cuprindă precizarea funcției de conducere pentru care se depune candidatura”.

    Ulterior, potrivit calendarului estimativ, pe 16 februarie va fi afișată lista candidaților care îndeplinesc condițiile de participare, iar între 23 și 26 februarie, aceștia vor susține interviul în fața comisiei.

    Pe 2 martie vor fi afișate rezultatele, în aceeași zi urmând a fi transmise „de către ministerul Justiției a propunerilor motivate către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat”.

    La PÎCCJ, mandatul procurorului general Alex Florin Florența, care provine de la structura DIICOT, expiră pe 30 martie anul acesta, iar mandatul de adjunct al procurorului general, deținut de Nicolae Andrei Solomon – pe 28 iunie 2026.

    La DIICOT, procurorul şef Alina Albu are mandat până pe 13 aprilie 2026, un post de procuror şef adjunct este vacant, iar cel de-al doilea, deținut de Claudia Ionela Curelaru, expiră în iunie.

    Nu în ultimul rând, la DIICOT, mandatul procurorului şef Marius Ionuț Voineag expiră pe 30 martie, un post de adjunct este vacant, fiind delegat în martie 2025 procurorul Viorel Cerbu, în timp ce a doua funcție de procuror şef adjunct este deținută de Tatiana Toader, până pe 28 iunie.

    Sindicatul Mureșul dorește să fie implicat în procesul de selecție a directorului general din Apele Române

    Sursa: Facebook

    Sindicatul Mureșul din Apele Române (SMAR) a făcut astăzi o solicitare referitoare la procedura de selecție a directorului general din Administrația Națională „Apele Române”.

    După cum a anunțat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dosarele pentru cea mai înaltă funcție din ANAR pot fi depunse până pe data de 12 ianuarie, însă sindicatul arată că, „pentru ca acest proces să fie nu doar formal transparent, ci substanțial credibil, este necesară implicarea și a reprezentanților sindicatelor reprezentative din cadrul ANAR, cel puțin într-un rol consultativ sau de observare”.

    Solicitarea SMAR nu a fost publicată doar pe Facebook ci ar fi fost transmisă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, respectiv ministrei Diana Buzoianu și secretarei de stat Elena Tudose, în ideea că este necesar ca membrii de sindicat să aibă un cuvânt de spus „în procesul de selecție a noului director general al instituției”.

    Sindicatul Mureșul din Apele Române – SMAR, sindicat reprezentativ la nivelul grupului de unități ANAR, apreciază demersul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a iniția, în premieră, un proces deschis și public de selecție pentru ocuparea funcției de director general al Administrației Naționale Apele Române(ANAR).

    Mesajul transmis de doamna Secretar de stat Elena Tudose confirmă asumarea unui principiu esențial pentru reforma administrației publice: conducerea instituțiilor strategice trebuie fundamentată pe competență, integritate și responsabilitate față de interesul public.

    Considerăm însă că pentru ca acest proces să fie nu doar formal transparent, ci substanțial credibil, este necesară implicarea și a reprezentanților sindicatelor reprezentative din cadrul ANAR, cel puțin într-un rol consultativ sau de observare. Această abordare ar aduce multiple beneficii, atât pentru calitatea selecției, cât și pentru stabilitatea instituțională ulterioară.

    În primul rând, reprezentanții salariaților sunt purtătorii unei expertize operaționale reale, acumulată prin activitatea zilnică în teren, în condiții adesea dificile și cu resurse limitate. Probleme precum deficitul de personal de minimum 4.000 de angajați, dispariția în ultimii ani a aproximativ 200 de formații de lucru, îmbătrânirea forței de muncă și lipsa specialiștilor în domenii-cheie, în toate locurile de muncă, nu pot fi corect evaluate exclusiv dintr-o perspectivă teoretică sau managerială. Prezența sindicatelor ar permite verificarea realismului și fezabilității viziunilor prezentate de candidați.

    În al doilea rând, implicarea sindicatelor ar contribui la o evaluare mai completă a capacității candidaților de a gestiona resursa umană – cea mai importantă dar și cea mai vulnerabilă componentă a sistemului. Nivelul scăzut al veniturilor din ANAR, situat în prezent printre cele mai mici din sectorul public, generează atât lipsa de interes pentru alegerea unui loc de muncă în instituție dar și migrarea personalului calificat existent, toate acestea putând afecta grav continuitatea și calitatea activităților specifice. Viitorul director general trebuie să demonstreze nu doar importante competențe tehnice, ci și capacitatea de a construi politici coerente de motivare, retenție și dezvoltare profesională.

    În al treilea rând, dialogul cu reprezentanții salariaților este un indicator al maturității manageriale. O conducere care își asumă colaborarea cu sindicatele încă din faza de selecție transmite un semnal clar de deschidere, echilibru și responsabilitate. În lipsa acestui dialog, există riscul perpetuării unui model decizional centralizat, deconectat de realitățile din teritoriu, model care a generat în timp disfuncționalități majore.

    În al patrulea rând, implicarea sindicatelor sporește legitimitatea viitorului director general în raport cu angajații instituției. Acceptarea și susținerea internă sunt esențiale pentru implementarea oricărei reforme, mai ales într-un sistem complex, cu responsabilități critice privind siguranța populației, prevenirea și gestionarea inundațiilor și adaptarea la schimbările climatice. Un lider perceput ca fiind ales printr-un proces incluziv va avea o capacitate mult mai mare de a genera coeziune și asumare instituțională.

    În al cincilea rând, transparența autentică presupune acces egal la proces pentru toate părțile interesate. Difuzarea interviurilor este un pas relevant, dar departe de a fi suficient. Transparența reală se construiește prin participare, dialog direct și asumarea punctelor de vedere critice, inclusiv ale celor care cunosc cel mai bine vulnerabilitățile sistemului.

    Nu în ultimul rând, practica dialogului social este consacrată la nivel european și constituie un pilon al bunei guvernanțe în instituțiile publice.
    În aceste condiții considerăm că o eventuală excludere a reprezentanților salariaților dintr-un proces de o asemenea importanță strategică ar contraveni acestui principiu și ar reduce șansele unei reforme reale și durabile, asumate de toate părțile implicate.

    La fel ca și în alte momente importante pentru activitatea din domeniul gospodăririi apelor din România, Sindicatul Mureșul din Apele Române-SMAR își afirmă disponibilitatea de a participa constructiv, responsabil și cu bună-credință și la acest proces, de data aceasta cu scopul exclusiv de a contribui la desemnarea unei conduceri competente, profesioniste și capabile să răspundă provocărilor majore cu care se confruntă Administrația Națională „Apele Române” și lucrătorii din această instituție publică de interes strategic.

    Suntem convinși că includerea reprezentanților sindicatelor în procesul de selecție ar consolida credibilitatea acestui demers, ar întări dialogul social și ar transforma această inițiativă într-un exemplu real de reformă instituțională autentică. Altfel, acest proces de selecție nu va fi decât unul de fațadă, bifarea unei activități mai mult publice/politice și nu unul util și serios pentru instituție și lucrătorii ei, din nou cu efecte grave în viitor asupra societății și cetățenilor ei.

    Convinși fiind că veți aprecia legalitatea și oportunitatea prezentei solicitări, dându-i curs prin facilitarea participării noastre la acest proces de selecție, vă asigurăm de întreaga noastră considerație”, se arată în postarea Sindicatului.

    Același sindicat pe pagina căruia, în urmă cu o lună, ministra Mediului era numităDiana hidro-chat” și i se solicita demisia, pe lângă intervenția procurorilor anticorupție:

    Toată ziua, numita Diana-Anda Buzoianu, colega analfabetului funcțional Moșteanu, principala vinovată inclusiv pentru catastrofa de pe Valea Prahovei (unde peste 100.000 de români au rămas fără apă, mame, copii, bolnavi), a făcut ce știe mai bine: hidro-chat.

    Peste tot, din toate pozițiile, în toate locurile în care a sponsorizat. Cu mulți bani publici. Să verifice sumele DNA. Chiar vă rugăm. Toți sunt de vină, spune ea. Ea, șefa politică a noilor tâmpiți numiți de ea șefi în ape, nu e cu nimic vinovată.

    Deși a semnat acte, lângă falsul inginer Florin Ghiță, cel fără studii la portiță. Doamna hidro-chat, demisionăm și noi, puțin?”.

    Catedrala Națională se închide din nou

    Sursa: catedrala-nationala.ro

    Se închid porțile Catedralei Naționale.

    Astăzi este ultima zi în care credincioșii mai pot vizita edificiul, începând de vineri Catedrala urmând să fie închisă, din nou, pentru continuarea lucrărilor la interior.

    Cel mai probabil, Catedrala va fi redeschisă la primăvară, pentru slujbele care vor celebra Învierea şi Înălţarea Domnului, timp în care vor continua lucrările, vor fi instalate portretele din mozaic ale arhanghelilor Mihai şi Gavril, care sunt deja pregătite în ateliere.

    Apoi urmează scene importante cu naşterea şi adormirea Maicii Domnului, iar în interior mai sunt de acoperit 8.000 de metri pătraţi cu mozaic.

    Oficial însă, data redeschiderii nu a fost stabilită, tot ceea ce se știe este că mai este de realizat aproape 30 la sută din întregul proiect, care ar putea fi finalizat până în luna decembrie 2026.

    Începând cu data de 9 ianuarie 2026, Catedrala Națională va fi închisă din nou pentru continuarea lucrărilor de instalații de la interior”, se arată pe site-ul basilica.ro, agenția de știri a Patriarhie Române.

    Astăzi, Catedrala Națională este deschisă pentru vizitare până la ora 17.00. Conform informațiilor oficiale, Catedrala Națională are o înălțime de 127 m, o suprafață utilă de 36.897,96 mp, în timp ce suprafața picturilor este de 17.800 mp.

    Cu o capacitate interioară de 5.000 de persoane, ca spații, avem menționate edificiul principal – Catedrala Națională, Casa „Sfântul Apostol Ioan” (Clădirea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române), Casa „Sfântul Apostol Pavel” (Clădirea Centrului de Presă „Basilica” al Patriarhiei Române), Portic Sud (Galerie ce delimitează în mod simbolic spațiul liturgic exterior), Portic Sud-Vest (Galerie curbată ce conturează esplanada Catedralei Naționale), Portic Nord-Vest (Galerie curbată ce conturează esplanada Catedralei Naționale), Portic Nord (Galerie ce delimitează în mod simbolic spațiul liturgic exterior) și Esplanada Catedralei (Spațiul întins și deschis din fața Catedralei Naționale).

      Rămâi conectat

      6,124FaniÎmi place
      București
      cer senin
      20.5 ° C
      21.2 °
      20 °
      51 %
      7.2kmh
      0 %
      lun
      19 °
      mar
      17 °
      mie
      14 °
      J
      9 °
      vin
      10 °

      Ultimul articol

      STATUL ROMÂN CONTRA UNUI COPIL DE ȘASE ANI

      Un copil de șase ani audiat 13 ore. Un copil de șase ani pus să declare. Un copil de șase ani își semnează propria...

      Deputat AUR din Bistrița Năsăud, judecat pentru instigare publică

      Afirmațiile pe care un deputat AUR din Bistrița Năsăud le-a făcut în decembrie 2024, odată cu anularea primului tur al alegerllor prezidențiale din acel...

      Mircea Lucescu rămâne internat în spital; starea sa de sănătate continuă să se agraveze

      Mircea Lucescu este internat în continuare la secția de terapie intensivă a Spitalul Universitar de Urgență București, însă starea sa de sănătate continuă să...