Ministrul Finanțelor despre creșterea pensiilor: „Este prematur să discutăm”

Autor

-

23 februarie 2026

Mai-marii noștri se întrec care mai de care să apară pe „sticlă” pentru a aduce lămuriri cu privire la situația în care se află România.

Printre aceștia, și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, care a explicat la televiziunea națională inclusiv ce se va întâmpla cu pensiile în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat.

Potrivit ministrului Nazare, guvernul are alte priorități în această perioadă și „este prematur să discutăm” despre o eventuală creștere a pensiilor. Momentan, atenția se îndreptă spre alte paliere, a arătat acesta.

„Cred că este prematur să discutăm despre dezghețare în acest moment. Îmi doresc foarte mult să fim în situația în care, pe baza evoluțiilor lunare, pe baza execuției bugetare (…) și a modului în care va evolua anul 2026, să putem arăta o îmbunătățire semnificativă a situației din care am venit.

Altfel, ar fi doar promisiuni sau angajamente. Probabil foarte mulți români s-au săturat, pentru că au avut foarte multe astfel de promisiuni de-a lungul anilor. Promisiuni care s-au dovedit nesustenabile și nu vreau să fac un astfel de angajament.

Evident că îmi doresc și ne dorim această dezghețare, dar trebuie să o facem într-un mod sustenabil. Trebuie să schimbăm modul în care am făcut-o în trecut, să facem creșteri de salarii și creșteri de pensii fără să avem sursele pentru aceste creșteri”, a spus ministrul Alexandru Nazare la TVR.

Adrian Năstase: „Vizita în Statele Unite este un pas într-o direcție bună”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

23 februarie 2026

Surprinzător, Adrian Năstase, fost premier PSD în vremuri imemoriale, consideră că vizita făcută de Nicușor Dan la Consiliul Păcii din SUA a fost de bun augur, mai bine spus – „un pas într-o direcție bună”.

Actualul șef al statului s-a gândit și s-a răzgândit, ajungând ulterior să participe, ca „observator” la întrunirea consiliului inventat de Donald Trump. Iar vizita făcută de Nicușor Dan a fost atât criticată cât și lăudată, în funcție de… politici.

Cert este că Adrian Năstase nu vede neapărat un lucru rău prezența președintelui României în SUA, cu o menținune care aduce aminte de o celebră replică de-a sa: „Să nu ne punem toate ouăle în același coș”.

„Reuniunea Consiliului păcii de la Washington a avut loc la sediul Institutului pentru pace, botezat de Marco Rubio “Institutul pentru pace Donald Trump”. Am constatat că, în conducerea Consiliului, figurează doar americani, persoane apropiate de Donald Trump. (…)

Eu consider că președintele Dan a făcut bine că a participat la această reuniune chiar dacă România trebuie să navigheze din nou, cu diplomație, între interesele divergente ale Uniunii Europene și Statelor unite. Acest lucru s-a mai întâmplat. (…)

Sper totuși să fim conștienți că acest demers al președintelui României a fost însoțit de numeroase alte contacte importante, in această perioadă, realizate spre exemplu de către vicepremierul Cătălin Predoiu. Toate se bazează pe identificarea unor interese americane în domenii strategice, al luptei împotriva drogurilor, criminalității sau traficului de persoane.

Mi-a crescut inima de bucurie să văd jurnaliștii fericiți pornind de la formulările lui Donald Trump “sunteți un popor minunat, un popor fantastic…imi place foarte mult de dumneavoastră”.

Mi-am adus aminte de extazul spectatorilor din România atunci când diverse vedete internaționale venite pe la festivaluri la noi în țară le spuneau celor prezenți cam aceleași cuvinte. “Mulți dintre dumneavoastră vin aici să muncească, să ne ajute”.

Nu stiu dacă nu ar trebui ca cineva să-i amintească presedintelui că românii au fost excluși din Visa waiver chiar după ce fuseseră incluși!

Mai cred că formularea președintelui Trump care l-a apelat ca “prim-ministru” pe Nicușor Dan era și o ușoară înțepătură in contextul criticilor legate de alegerile prezidențiale din România.

Așa încât să considerăm că vizita în Statele Unite este un pas într-o direcție bună dar să fim conștienți că am intrat într-o nouă ordine internațională lipsită de reguli și bazată exclusiv pe interese”, scrie Năstase pe blogul său.

Procurorii susțin interviurile pentru funcțiile de conducere de la Parchetul General, DNA și DIICOT

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

23 februarie 2026

Astăzi este ziua „cea mare” în pentru funcțiile de conducere de la Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

De azi și până pe 26 februarie, candidații care și-au exprimat interesul pentru funcțiile de conducere din aceste structuri susțin interviurile pentru ocuparea posturilor vacante.

Conform calendarului anunțat de Ministerul Justiției, ziua de 23 februarie este cea în care procurorii care vor să conducă Parchetul General, DNA și DIICOT încep să fie chestionați cu privire la „intențiile” lor. Mai precis, vor susține interviurile pentru ocuparea funcțiilor declarate vacante.

Se caută procuror general și adjunct al Parchetului General, procuror-şef și adjuncți la DNA, procuror-şef și adjuncți la DIICOT.

În prezent, Parchetul General este condus de Alex Florin Florența, al căruia mandat expiră pe 30 martie anul acesta, iar mandatul de adjunct al procurorului general, deținut de Nicolae Andrei Solomon – pe 28 iunie 2026.

La DIICOT, procurorul şef Alina Albu are mandat până pe 13 aprilie 2026, un post de procuror şef adjunct este vacant, iar cel de-al doilea, deținut de Claudia Ionela Curelaru, expiră în iunie.

Nu în ultimul rând, la DIICOT, mandatul procurorului şef Marius Ionuț Voineag expiră pe 30 martie, un post de adjunct este vacant, fiind delegat în martie 2025 procurorul Viorel Cerbu, în timp ce a doua funcție de procuror şef adjunct este deținută de Tatiana Toader, până pe 28 iunie.

Pe 16 februarie, Ministerul Justiției anunța lista candidaților care au trecut de prima comisie, precum și programul interviurilor. Potrivit acestuia, astăzi susțin interviuri candidații înscriși pentru ocuparea funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție – Cristina Chiriac și Bogdan-Ciprian Pîrlog, dar și pentru funcţia de adjunct, unde s-a înscris doar Marius Voineag.

Mâine, 24 februarie, este rândul interviurilor pentru DNA – pentru procuror șef loan-Viorel Cerbu, Vlad Grigorescu și Tatiana Toader, precum și pentru adjuncți – Marinela Mincă, Mihai Prună, Marius-lonel Ştefan.

Pe data de 25 februarie sunt programate interviurile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef DIICOT, respectiv a procurorilor loana-Bogdana Albani, Alina Albu, Antonia Diaconu, Codrin-Horaţiu Miron și Bogdan-Ciprian Pîrlog.

În ultima zi, pe 26 februarie, vor avea loc interviurile pentru adjuncții acestei structuri – Claudia-lonela Curelaru, Alex-Florin Florența, Gill-Julien Grigore-Iacobici, Aurel-Cristian Lazăr și Mihai-Răzvan Negulescu.

„Precizăm că timpul de susţinere a proiectului pentru exercitarea atribuțiilor specifice funcţiei de conducere este de maxim 30 de minute, iar timpul dedicat pentru întrebări și răspunsuri este de maxim 1 oră.

Modul de desfășurare, criteriile de evaluare, calendarul estimativ precum și restul detaliilor procedurale, aferente concursului organizat, sunt disponibile, în mod integral, la secțiunea de anunțuri de pe site-ul oficial al Ministerului Justiției”, transmitea ministerul.

Operatorii de salubritate din Capitală, amendați pentru cum s-a efectuat deszăpezirea

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

20 februarie 2026

Amenzi aplicate operatorilor de salubritate din Capitală, pentru modul în care a fost efectuată deszăpezirea în sectoarele Bucureștiului.

Nu a existat sector unde să nu fie aplicate sancțiuni, cea mai mare sumă fiind înregistrată în sectoarele 3 și 4 – câte 95.000 de lei.

Dacă ar fi să îi dăm crezare celui mai nou primar general al Capitalei, au fost controale zilele acestea, după zăpada care a inundat orașul.

Conform lui Ciprian Ciucu, acesta a dispus ca Poliția Locală a Municipiului București să verifice modul în care și-au desfășurat activitatea de deszăpezire operatorii de salubritate ai Sectoarelor Municipiului București, ulterior aplicându-se amenzi în fiecare sector.

După cum explică Ciucu, fiecare arteră unde nu s-a efectuat deszăpezirea a adus operatorului în cauză o amendă maximă, de 5.000 de lei. Și, pur întâmplător, sectoarele unde au fost aplicate cele mai multe amenzi – 3 și 4 – sunt conduse de primari social democrați. Pe de altă parte, un cuantum mult mai mic în ceea ce privește amenzile a strâns operatorul contractat de primăria pe care a părăsit-o Ciucu.

„Polițiștii locali au aplicat amenzi de câte 5.000 de lei pentru ficare arteră unde au constatat nersepectarea regulamentului privin obligațiile efectuării serviciului de iarnă. Astfel, s-au aplicat următoarele sancțiuni:

Sectorul 1 – 12 artere pentru care s-au aplicat sancțiuni – cuantum total 60.000 lei;

Sectorul 2 – 11 artere pentru care s-au aplicat sancțiuni – cuantum total 55.000 lei;

Sectorul 3 – 19 artere pentru care s-au aplicat sancțiuni – cuantum total 95.000 lei;

Sectorul 4 – 19 artere pentru care s-au aplicat sancțiuni – cuantum total 95.000 lei;

Sectorul 5 – 13 artere pentru care s-au aplicat sancțiuni – cuantum total 65.000 lei;

Sectorul 6 – 11 artere pentru care s-au aplicat sancțiuni – cuantum total 55.000 lei.

Reamintesc faptul că Primăria Municipiului București nu are competențe și nu are contracte cu operatorii de salubrizare din București, acestă sarcină revenind exclusiv în competența Sectoarelor. PMB are în schimb atribuții de control, pe care le-am exercitat.

Astfel, sesizările pe care le primim sunt direcționate sectoarelor, PMB verificând ulterior rezolvarea acestora.

De asemenea, primarii de sector trebuie să se asigure prin serviciile de salubrizare că apa provenită de la topirea zăpezii are acces către gurile de scurgere ale canalelor, iar Apa Nova trebuie să se asigure că acestea nu sunt înfundate.
Poliția Locală a Municipiului București va contiuna verificarea modului în care operatorii de salubritate și Sectoarele își fac treaba”, a scris primarul Ciucu pe Facebook.

Polițist de frontieră din Bihor, arestat pentru luare de mită

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

20 februarie 2026

politia de frontiera — Sursa foto: politiadefrontiera.ro

Județul Bihor, mai bine spus Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Oradea, intră în lista celor care au pete de corupție.

Astăzi, un agent de poliție de frontieră din Bihor a fost arestat pentru luare de mită, după ce solicitase și primse bani de la un șofer bulgar.

Pe numele său Cristian Ban, polițistul de frontieră ar fi săvârșit fapta chiar săptămâna aceasta, când a primit 600 de lei de la cetățeanul bulgar, în condițiile în care îi ceruse 1.250 lei pentru a nu-l amenda.

„La data de 17.10.2025, în apropierea unui punct de trecere a frontierei din județul Bihor (Borş 2), inculpatul BAN, în calitate de agent de poliție de frontieră aflat în serviciu, a oprit pentru control un cetățean bulgar (martorul K), care tocmai intrase pe teritoriul României și săvârșise o abatere de la legislația rutieră (intrare pe un sector de drum semnalizat cu „acces interzis”).

Cu această ocazie, inculpatul i-ar fi prezentat martorului că abaterea comisă este sancționată, potrivit legislației rutiere române, cu o măsură mult mai severă decât cea prevăzută de lege (suspendarea dreptului de a conduce, deși OUG nr. 195/2002 nu prevede o astfel de măsură complementară pentru contravenția ușoară în discuție, apoi ar fi condiționat neaplicarea sancțiunii contravenționale de remiterea unei sume de bani (suma de 1250 lei), sugerând existența unei „a doua variante”.

Potrivit datelor de anchetă, cetățeanul bulgar nu deținea suma solicitată în numerar, motiv pentru care inculpatul ar fi acceptat, în final, remiterea unei sume inferioare, de 600 lei (sumă disponibilă pe cardul martorului la momentul respectiv), în legătură directă cu neaplicarea sancțiunii contravenționale, iar în acest sens, poliţistul l-ar fi condus pe cetăţeanul bulgar cu autospeciala de poliţie într-o localitate limitrofă (Biharia), de unde martorul a ridicat de la bancomat suma de 600 lei, pe care a remis-o agentului de poliţie”, comunică procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.

Într-adevăr, polițistul a primit parte din banii solicitați, dar a și fost reținut, iar astăzi a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalul Bihor, cu mențiunea că „propunerea de arestare preventivă s-a fundamentat, printre altele, şi pe necesitatea protejării încrederii publice în integritatea autorităților cu atribuții în controlul frontierei de stat, în special în contextul actual, în care România este stat membru al spațiului Schengen, iar standardele de integritate și anticorupție în punctele de frontieră sunt de importanță deosebită”.

„Admite propunerea formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Dispune arestarea preventivă a inculpatului Ban Cristian, urmărit penal pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, pe o durată de 30 zile, începând cu data 20.02.2026 şi până la data de 21.03.2026 inclusiv.

Dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului Ban Cristian. Constată că inculpatul a fost reţinut 24 de ore, începând cu data de 19.02.2026 ora 10.25. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare cu inculpatul şi cu procurorul”, a decis instanța.

Nicușor Dan, promisiuni după discuția cu liderii coaliției: „Nu vor exista turbulențe suplimentare”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

20 februarie 2026

Șeful statului s-a întâlnit la începutul acestei săptămâni cu liderii coaliției de guvernare, având promisiuni că „nu vor exista turbulențe suplimentare”, în sensul aplicării unor noi taxe românilor.

Lămuririle au fost aduse de Nicușor Dan ieri, cu precizarea că vizita reprezentanților coaliției la Cotroceni fusese convocată în ideea în care nu știa exact „soarta” pachetelor privind reducerea în administrația publică și de relansare economică.

„Nu vor exista turbulențe suplimentare. Oamenii au plătit un cost deja”, a spus președintele Nicușor Dan ieri.

Asigurările au venit în cadrul unor declarații susținute de acesta la Ambasada României în Statele Unite ale Americii din Washington, D.C., declarații de presă după participarea la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace).

„Am vrut să înțeleg care este situația cu cele două legi care întârzie să apară – reducerea în administrația publică și cea privind relansarea economică. Mi s-a spus că sunt foarte aproape ca ele să fie trecute prin ordonanță de urgență.

Am întrebat de buget și mi s-a spus că săptămâna viitoare poate să înceapă dezbaterea. Fiecare din cei de acolo a ridicat niște opinii pe buget. (…)

Ce pot să spun este că nu vor exista turbulențe suplimentare. Deci, oamenii au plătit un cost deja. Și pe perioada următoare nu vor exista turbulențe care să-i facă să sufere și mai mult. (…)

Ce pot eu să spun cu toată fermitatea este că niciunul din partidele de la guvernare nu a adus măcar în discuție vreo altă creștere de taxe față de cele care sunt în implementare deja. Deci asta pot să spun cu fermitate”, a dat asigurări Nicușor Dan.

Totuși, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, Nicușor Dan a dat în scris că nu va crește cota generală de TVA. Astfel, în timpul unei dezbateri electorale, Nicuşor Dan a semnat o hârtie pe care scris, negru pe alb: „Dacă voi fi preşedinte, TVA nu va creşte în mandatul meu“.

Apoi, după alegeri și formarea Guvernului Bolojan, în primul pachet de măsuri fiscale pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, a fost prevăzută creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%.

„Așa cum am spus, pentru ca corecțiile să fie făcute cu păstrarea TVA-ului la 19% trebuiau un set de măsuri administrative, un complex de măsuri care ar fi trebuit să fie luate și în continuare sunt absolut convins că era o direcție. Din momentul în care am numit Guvernul cu această condiție, toate discuțiile, măsurile au intrat în atributul Guvernului”, spunea, ulterior, Nicușor Dan.

Gülermak și metroul din Cluj: PNRR, plăți, progres și riscuri de guvernanță

Autor

Sorin PREDA

-

19 februarie 2026

Metroul din Cluj-Napoca nu este doar un proiect major de infrastructură. Este și un test de vigilență publică. Dincolo de eticheta de „scandal”, întrebarea reală este dacă toate procedurile, comunicările și practicile asociate contractorului sunt la standardul de transparență și onestitate pe care îl presupune un proiect de miliarde.

Discuțiile publice se concentrează pe câteva teme clare de guvernanță și finanțare:
(a) conformitatea procedurală în raport cu finanțarea prin PNRR și relația cu Comisia Europeană;
(b) ritmul de implementare și felul în care este comunicat progresul lucrărilor;
(c) transparența privind plățile efectuate și indicatorii reali de execuție;
(d) litigii și contestații, în special în zona contractului de supervizare.

Acolo unde apar dispute repetate, contestații, neclarități privind plățile sau riscuri de conformitate europeană, este legitim să tragem un semnal de alarmă.

Metroul din Cluj în date oficiale

Contractul și actorii implicați

Primăria Cluj-Napoca a anunțat public, prin comunicat, semnarea la 25 mai 2023 a contractului de proiectare și execuție pentru Magistrala I de metrou, cu ordin de începere la 1 septembrie 2023 și o durată totală de 96 luni.

În aceeași informare oficială sunt precizați membrii asocierii de executanți: Gülermak Ağır Sanayi İnşaat ve Taahhüt A.Ş. (lider de asociere), Alstom Transport S.A. și Arcada Company S.A., precum și valoarea contractului: 10.780.785.188,96 lei cu TVA, echivalentul a 2.191.706.517,51 euro cu TVA. Componenta PNRR menționată este de 301 milioane euro.

Comunicatul mai include două repere administrative importante:

decizia de expropriere din 29 aprilie 2024;
autorizația de construire nr. 193 emisă la 21 mai 2024.

Structura finanțării

Tot Primăria Cluj-Napoca anunță semnarea contractului de finanțare nr. 18 la 29 decembrie 2022 cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și prezintă următoarea structură financiară:

Valoare totală: 13.691.849.351,33 lei
PNRR: 1.480.588.900 lei
Cofinanțare națională: 10.045.622.090,33 lei
TVA: 2.116.786.000 lei
Contribuție locală: 41.052.941 lei + TVA 7.799.420 lei

Pe baza acestor date, componenta PNRR reprezintă aproximativ 10,8% din valoarea totală; cofinanțarea națională aproximativ 73,4%; TVA aproximativ 15,5%; contribuția locală aproximativ 0,36%.

Chiar dacă ponderea PNRR este minoritară în structura finanțării, importanța sa strategică este majoră. Componenta PNRR înseamnă bani europeni condiționați strict de respectarea jaloanelor și a regulilor de transparență, iar orice risc de pierdere sau realocare nu afectează doar cash-flow-ul, ci credibilitatea instituțională, capacitatea României de a gestiona fonduri UE și încrederea Comisiei Europene în proiect.

Cronologie esențială și documente publice

În februarie 2023, Primăria Cluj-Napoca a anunțat adjudecarea licitației în data de 28 februarie 2023, publicând oferta financiară, punctajele și valoarea estimată, aproape identică cu oferta declarată câștigătoare.

Un moment tehnic de șantier comunicat de companie este începerea lucrărilor la puțul de lansare TBM, la 11 august 2025, în Florești, lângă stația Teilor, în prezența primarului Emil Boc.

PNRR și miza conformității procedurale

Ce se știe oficial despre riscul PNRR și evaluarea jalonului

În septembrie 2024, apărea informația că evaluarea Comisiei Europene privind îndeplinirea jalonului PNRR pentru contractarea lucrărilor nu era finalizată. Cu alte cuvinte: banii europeni erau încă sub semnul întrebării. În același timp, se vorbea despre un avans de aproximativ 150 milioane euro deja transferat către Primărie.

În paralel, au fost formulate declarații la nivel guvernamental despre posibilitatea retragerii finanțării de 300 milioane euro, pe fondul unor „probleme tehnice” legate de transparența procedurii de achiziție. Asta înseamnă, concret, risc real de pierdere a unei componente europene sensibile.

Ulterior, au apărut poziții oficiale privind excluderea proiectului din PNRR și identificarea unor surse alternative de finanțare, precum Programul Transport sau obligațiuni verzi. Faptul că s-a discutat public despre înlocuirea banilor PNRR indică nivelul de presiune și incertitudine care plana asupra proiectului.

Ce rămâne neconfirmat public

Problema centrală invocată ține de transparența procedurii: cum au fost publicate informațiile, când au fost actualizate, dacă au existat omisiuni sau întârzieri relevante. Totuși, corespondența integrală CE–RO, explicațiile tehnice complete și documentația anexă nu sunt disponibile public într-un format consolidat și ușor verificabil. În lipsa acestora, nu se poate evalua independent dacă standardele de transparență au fost respectate integral.

Nu am identificat un document public unic (raport sau decizie cu număr și anexă) care să cuantifice clar suma finală pierdută sau realocată exclusiv din cauza metroului din Cluj, separat de alte jaloane PNRR. Absența unei astfel de sinteze oficiale menține zona de incertitudine și alimentează suspiciuni.

Într-un proiect finanțat din bani europeni, transparența nu este opțională, ci condiție de eligibilitate. Fără un dosar complet, public și ușor de urmărit, dezbaterea rămâne fragilă și dependentă de declarații, nu de documente verificabile.

Progresul raportat, transparența și guvernanța contractului

La 29 noiembrie 2025, G4Media scria că progresul oficial comunicat pentru metrou era de doar 2,3%, iar această cifră ar fi fost transmisă abia după solicitări repetate ale opoziției locale. 2,3% într-un proiect de miliarde nu este doar o statistică. Este un semnal de alarmă.

În decembrie 2025, tot G4Media relata că antreprenorul, consorțiul condus de Gülermak, ar fi contestat raportarea „în procente”, în timp ce Emil Boc susținea că, în faza de proiectare, procentul nu ar fi relevant. Cu alte cuvinte, publicul primea o cifră, iar apoi i se explica de ce acea cifră nu trebuie luată prea în serios.

Pe 30 noiembrie 2025, Euronews România publica informația că ar fi fost „cheltuite deja 230 milioane euro”, în condițiile unui stadiu fizic raportat de 2,3%, sugerând că, dacă ritmul rămâne același, termenul ar putea fi depășit masiv. Formula „cheltuite deja” lângă „2,3%” creează inevitabil o tensiune publică: unde merg banii și ce se vede concret în teren?

Dacă cele 230 milioane euro sunt raportate direct la valoarea de 2.191.706.517,51 euro (contractul cu TVA), rezultă aproximativ 10,5% din total. Problema majoră este că această comparație rămâne în absența unei defalcări oficiale clare: cât reprezintă avansuri, cât înseamnă exproprieri, cât este proiectare și cât execuție efectivă?

Fără aceste clarificări, diferența dintre „sume cheltuite” și „progres vizibil” devine o zonă critică de neîncredere.

Control contractual: supervizare și litigii

Un element distinct de eventuale suspiciuni penale îl reprezintă litigiile administrative din zona supervizării. Deși contractul de supervizare nu este atribuit direct Gülermak, el privește în mod direct activitatea antreprenorului principal. Supervizarea există tocmai pentru a controla modul în care constructorul își execută obligațiile contractuale.

Ziua de Cluj a relatat la 22 septembrie 2024 că, Curtea de Apel Cluj a respins plângeri împotriva unei decizii a CNSC, permițând semnarea contractului de supervizare cu asocierea Systra și Metrans Engineering SRL, în valoare de 211 milioane lei. Faptul că această procedură a fost contestată și a ajuns în instanță arată nivelul de tensiune juridică din jurul mecanismului de control al proiectului.

Într-un proiect de miliarde executat de consorțiul condus de Gülermak, orice blocaj sau dispută în zona supervizării are impact direct asupra modului în care sunt verificate lucrările, certificate plățile și monitorizate obligațiile contractuale. În lipsa unui tablou public integrat al contractului, cu livrabile clare, situații de lucrări și grafice actualizate, întrebarea nu este doar „cine are dreptate politic”, ci cât de solid este, în practică, controlul asupra activității antreprenorului.

Principalele controverse asociate proiectelor în care apare Gülermak

În cazul metroului din Cluj, consorțiul condus de Gülermak se află în centrul unui proiect care a generat simultan risc PNRR, dispute privind transparența licitației și tensiuni politice legate de progresul raportat. Faptul că documentele primare complete privind conformitatea și lanțul exact al plăților rămân, amplifică incertitudinea publică asupra antreprenorului principal. Într-un contract de peste două miliarde de euro, orice zonă gri devine, inevitabil, o problemă majoră de credibilitate.

Un episod aparent minor, dar relevant pentru percepția publică, a fost publicarea unui clip video foarte scurt, de aproximativ 14 secunde, prezentat drept dovadă de progres pe șantierul din Cluj. În loc să clarifice situația, materialul a alimentat și mai mult suspiciunea. În comentarii, numeroși utilizatori și-au exprimat neîncrederea, au pus sub semnul întrebării consistența lucrărilor și au acuzat lipsa unei prezentări detaliate a stadiului real. Într-un proiect de asemenea dimensiune, comunicarea fragmentară sau minimală nu liniștește. Din contră, ridică întrebări suplimentare.

În zona supervizării, procedura a fost contestată și a ajuns în instanță înainte de a putea fi semnat contractul. Chiar dacă soluția a fost relatată ca definitivă, simplul fapt că mecanismul de control al lucrărilor executate de Gülermak a fost blocat prin litigii indică un climat tensionat în jurul proiectului.

Luate separat, fiecare episod poate fi explicat. Privite împreună, ele pot contura un posibil tipar de proiecte în care apar frecvent contestații, dispute, tensiuni contractuale sau neclarități privind plățile. Acest posibil tipar nu este echivalent cu vinovăția juridică. Dar, într-un ecosistem finanțat din bani publici și fonduri europene, este suficient pentru a justifica o vigilență maximă și o analiză mult mai dură a modului în care Gülermak gestionează relația contractuală și obligațiile de transparență.

Ce rămâne după toate aceste date

Dincolo de cifre, procente și comunicate, rămâne o întrebare incomodă: cât de solid este, în realitate, cadrul de transparență și control din jurul unui contract de peste două miliarde de euro executat de consorțiul condus de Gülermak?

Faptul că proiectul a fost asociat cu risc PNRR, discuții despre retragerea finanțării europene, neclarități privind raportarea progresului și episoade repetate de litigiozitate nu reprezintă, în sine, o probă de culpă. Nu există, la acest moment, o hotărâre publică definitivă care să stabilească o încălcare gravă atribuibilă companiei. Acest lucru trebuie spus clar.

În același timp, acumularea acestor elemente creează un climat de neîncredere care nu poate fi ignorat. Într-un proiect finanțat din bani publici și fonduri europene, standardul nu este „nu am fost condamnați”, ci „am demonstrat fără echivoc transparența și conformitatea”.

Dacă documentele complete privind lanțul plăților, justificarea sumelor „cheltuite”, corespondența integrală privind jalonul PNRR și indicatorii tehnici de progres nu sunt publice și ușor verificabile, responsabilitatea reputațională nu dispare. Ea se acumulează în jurul antreprenorului principal.

Gülermak nu poate fi declarată vinovată în absența unor probe judiciare. Dar nici nu poate pretinde că simpla existență a contractului și a unor comunicate este suficientă pentru a închide dezbaterea. În proiecte de această anvergură, încrederea se câștigă prin deschidere totală, nu prin reacții punctuale la presiunea publică.

Iar până când toate zonele marcate vor fi acoperite cu documente clare, verificabile și accesibile, suspiciunea va rămâne. Nu ca verdict juridic, ci ca problemă legitimă de interes public.

Fratele regelui Charles, Andrew, arestat chiar de ziua lui în dosarul Epstein

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

19 februarie 2026

Mandat de arestare pus în aplicare astăzi de poliția britanică pe numele lui Andrew Mountbatten-Windsor, fratele regelui Charles al III-lea al Angliei.

Potrivit BBC, Andrew Mountbatten-Windsor este cercetat pentru abuz în funcție publică din cauza legăturilor sale cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein.

Andrew Mountbatten-Windsor împlinește astăzi 66 de ani, însă în loc de o petrecere, a avut parte de „surpriza” de a fi ridicat de polițiștii britanici.

„Ca parte a anchetei, astăzi (19/2) am arestat un bărbat în vârstă de şaizeci de ani din Norfolk, fiind suspectat de abatere în funcţiile publice şi efectuăm percheziţii la adrese din Berkshire şi Norfolk. Bărbatul rămâne în custodia poliției în acest moment.

„Nu îi vom da numele bărbatului arestat, conform ilegislației naționale. Vă rugăm să rețineți că acest caz este în stare de anchetă, așa că sunt necesare măsuri privind informațiile publice, pentru a nu ajunge în atenția justiției. Înțelegem interesul public semnificativ în acest caz și vom oferi actualizări la momentul potrivit”, a transmis poliția, citată de BBC.

Conform aceleiași surse, au fost percheziții la Royal Lodge din Windsor Great Park, unde Andrew a locuit până de curând, dar și la alte proprietăți din Norfolk and Berkshire. Ulterior, a existat și o declarație a regelui în urma arestării lui Andrew, transmis de aceeași sursă:

„Am aflat cu cea mai profundă îngrijorare vestea despre Andrew Mountbatten-Windsor și suspiciunea de abatere în funcțiile publice. Ceea ce urmează acum este procesul complet, echitabil și adecvat prin care această problemă este investigată în mod corespunzător și de către autoritățile competente.

În acest sens, așa cum am mai spus, ei au sprijinul și cooperarea noastră deplină și din toată inima. Permiteți-mi să spun clar: legea trebuie să-și urmeze cursul. Pe măsură ce acest proces continuă, nu ar fi corect să comentez în continuare această problemă. Între timp, eu și familia mea vom continua în datoria și serviciul nostru față de voi toți”.

Mountbatten-Windsor, al doilea fiu al reginei Elisabeta a II-a, a negat întotdeauna orice faptă ilegală în legătură cu Epstein și a spus că regretă prietenia lor, existând suspiciuni privind încălcări ale legii de mulți ani.

Apoi, a fost reclamat la poliție de către grupul care face campanie împotriva monarhiei, Republic, în urma publicării a peste 3 milioane de pagini de documente referitoare la Epstein. Epstein a murit în închisoare în 2019, în timp ce aștepta să fie judecat pentru trafic de persoane și pedofilie.

Aceste dosare sugerau că Mountbatten-Windsor i-ar fi transmis în 2010 lui Epstein informări despre Vietnam, Singapore și alte locuri pe care le-a vizitat în deplasările sale oficiale, ca reprezentant comercial al Marii Britanii.

În octombrie 2025, fostul prinț a fost deposedat oficial de toate titlurile sale regale de către Palatul Buckingham, instituția anunțând că acesta va fi cunoscut de acum înainte drept simplul cetățean Andrew Mountbatten-Windsor. În același timp, Andrew a fost obligat să părăsească reședința sa istorică, Royal Lodge din Windsor.

Polițist la Aeroportul Otopeni, mită pentru protecția asigurată transportatorilor de persoane

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

19 februarie 2026

Un polițist care își desfășura activitatea în cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi București – Serviciul de Poliție Transporturi Aeriene Henri Coandă, în zona Aeroportului Otopeni, a fost prins în flagrant pe când primea mită.

S-a întâmplat ieri, 18 februarie, banii fiind solicitați de agentul principal de poliție pentru asigurarea protecției transportatorilor de persoane, în sensul de a nu mai opri mașinile pentru control.

Astăzi, procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au anunțat că polițistul este acuzat oficial de luare de mită în formă continuată (15 acte materiale), faptele sale având debutul în vara anului trecut.

Mai precis, în perioada iulie 2025 – 18 februarie 2026, acesta „a pretins și a primit, la diferite intervale de timp, suma totală de 9.000 de lei (600 de lei a câte două tranșe lunar), sumă colectată de angajata unei autogări din București de la șoferii unei societăți de transport persoane.

Sumele de bani au fost primite de inculpat în schimbul promisiunilor acestuia că nu va mai opri pentru control mașinile aparținând respectivei societăți de transport, care tranzitau zona Aeroportului Otopeni cu ocazia efectuării curselor zilnice din București către un oraș din nordul țării și retur”

„Regele asfaltului” din România vrea să cumpere ArcelorMittal Hunedoara

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

19 februarie 2026

Vedere din vârful furnalului nr. 4/Combinatul Siderurgic Hunedoara. X.2002.

Fostul combinat siderurgic ArcelorMittal Hunedoaraar putea intra sub „umbrela” grupului de firme condus de „Regele asfaltului” – așa cum mai este cunoscut afaceristul Dorinel Umbrărescu.

Intenția de a prelua activele combinatului de către Grupul UMB STEEL a fost anunțată de Consiliul Concurenței, instituția precizând că în acest moment sunt efectuate verificări specifice.

Este în regulă sau nu preluarea activelor ArcelorMittal Hunedoara SA? Aceasta va decide Consiliul Concurenței, care „analizează tranzacţia prin care UMB STEEL SRL intenționează să preia” combinatul.

Închis definitiv în septembrie 2025, combinatul din Hunedoara este dorit de afaceristul Umbrărescu, care în ultimii ani a devenit din ce în ce mai cunoscut grație contractelor câștigate pentru construirea de autostrăzi. Iar acum, intenția de a se extinde se află sub „lupa” Consiliului Concurenței.

„UMB STEEL SRL face parte din grupul UMB, deținut de familia Umbrărescu. Grupul UMB este activ în domenii precum: proiectare şi construcţie de drumuri şi poduri, construcții clădiri producere de metale feroase și de produse din beton pentru construcții și producerea energiei electrice.

Activele ArcelorMittal Hunedoara SA vizate de tranzacție constau, în principal, în echipamentele și instalațiile de producție, materialele și stocurile, precum și terenurile și clădirile aferente fabricii din județul Hunedoara și anumite active imobiliare situate în afara acesteia. ArcelorMittal Hunedoara SA a încetat activitatea în septembrie 2025.

În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

Eventualele observaţii şi puncte de vedere pot fi transmise autorităţii de concurenţă prin fax, la nr. 021.405.45.08, prin e-mail la adresa industrie@consiliulconcurentei.ro sau prin poştă la următoarea adresă: Consiliul Concurenţei, Piaţa Presei Libere nr. 1, Casa Presei, corp D1, sector 1, Bucureşti, cod poştal 013701, Oficiul Poştal nr. 25, în termen de 20 zile de la data prezentului anunţ”, transmitea Consiliul Concurenței pe 16 ianuarie.

Profil de companie – Gülermak: anatomia unei expansiuni agresive regionale din Ankara către infrastructura Europei

Autor

Sorin PREDA

-

18 februarie 2026

Ankara – punctul de plecare al unei strategii regionale

Orice analiză a Gülermak trebuie să înceapă în Turcia.

Nu în România.
Nu în Polonia.
Nu în Cluj.

În Ankara.

Acolo se află nucleul economic al grupului. Acolo s-a consolidat compania în infrastructura grea, în lucrări subterane, în metrou și tuneluri. Acolo se află structura care, în mod rezonabil, definește direcția de extindere externă.

Gülermak nu este o firmă locală care a ajuns accidental în Europa Centrală. Este o companie mare în Turcia, parte dintr-un ecosistem industrial puternic, cu capacitate financiară și tehnică suficientă pentru a concura pe proiecte urbane majore.

Expansiunea sa externă nu este un accident de piață. Este o strategie.

Modelul de extindere: juridic, progresiv, calculat

Expansiunea Gülermak în Europa nu a urmat modelul zgomotos al achizițiilor agresive. Nu a existat o preluare spectaculoasă a unor jucători locali. Nu a existat un salt mediatic.

A existat însă altceva:

înființarea de vehicule juridice;
participarea în consorții;
utilizarea calității de terț susținător;
repoziționare procedurală atunci când contextul o impune.

Această arhitectură nu este întâmplătoare. Ea permite:

adaptabilitate la legislația locală,
separare juridică a riscurilor,
flexibilitate în raport cu autoritățile contractante.

Este modelul tipic al unui conglomerat care nu improvizează, ci planifică.

Polonia – platforma europeană

Polonia devine un nod strategic în această arhitectură.

Prezența în Varșovia, participarea la proiecte de metrou finanțate european și consolidarea entității locale indică un pas clar: integrarea într-o piață UE printr-un vehicul propriu.

Nu este o simplă subcontractare. Este poziționare.

În momentul în care un grup industrial din afara UE își creează o platformă juridică stabilă în interiorul Uniunii, avem deja un indicator de strategie regională, nu de oportunitate punctuală.

România – cronologia integrării în rețea

România nu este prima țintă. Este o etapă.

2021 – apariția sucursalei

Se înființează sucursala entității turce în România. Prezență juridică directă. Nu parteneriat informal. Nu reprezentanță comercială. Sucursală.

Decembrie 2024 – GULERMAK ROMANIA S.A.

Se constituie societate pe acțiuni distinctă.

Nu o simplă extensie administrativă.
O entitate structurată formal, cu administratori numiți simultan.

Structura relațională a entităților Gülermak active în România și conexiunile cu structurile din Turcia și Polonia.

Schema relațională principală – Structura relațională a entităților Gülermak active în România și conexiunile cu structurile din Turcia și Polonia.

Schema arată un lucru limpede: conexiuni verticale.
Entitatea românească nu este izolată. Este legată direct de entitățile din Ankara și de vehiculul polonez.

Rețeaua de legături între persoane și entități din ecosistemul Gülermak. Suprapunerea de persoane între structuri indică o integrare internă consistentă. Nu avem indicii publice privind autonomie decizională locală.

Administratorii GULERMAK ROMANIA S.A. este administrată exclusiv de cetățeni turci, numiți la aceeași dată – 18.12.2024.

Administratorii sunt:

Kefeli Candan
Urfuoglu Fatih
Yilmaz Umutcan

Toți numiți simultan.
Toți cetățeni turci.
Mandate identice.

În practica structurilor multinaționale, filialele implementează strategia stabilită la nivel central. În cazul Gülermak, nu există indicii publice că vehiculul românesc ar defini autonom direcția economică.

România apare, astfel, ca piață de execuție integrată într-o rețea regională, nu ca pol de comandă.

Metroul Cluj – între șantier și realitate

În 11 februarie 2026, Gülermak publică un videoclip de 12 secunde despre lucrările la metroul din Cluj-Napoca.

Imagini din dronă. Mesaj scurt. Progres sugerat.

Se menționează lucrări la piloți plastici, grinzi de ghidaj, mobilizare de utilaje.

Reacțiile publice sunt însă rezervate. Comentatorii observă absența utilajelor de foraj de mare capacitate și dificultatea de a distinge progresul concret.

Proiectul metroului din Cluj este deja tensionat de întârzieri și dezbateri privind ritmul real al execuției.

Episodul video nu este minor. El arată un aspect esențial al expansiunii regionale:dorința de control al narativului.

În piețe sensibile politic și public, comunicarea devine instrument economic. Nu doar șantierul contează, ci percepția asupra șantierului.

Pentru un conglomerat aflat într-o expansiune agresivă regională, menținerea legitimității publice este parte din strategie.

Instrumentele juridice – extensia competiției economice

În achizițiile publice, competiția nu se desfășoară doar pe șantier. Se desfășoară și în plan procedural.

Calitatea de terț susținător.
Interesul legitim.
Contestarea rezultatului.

Acestea sunt mecanisme legale.

Un episod recent de blocare temporară a atribuirii unui contract major de metrou în București arată că grupul utilizează aceste instrumente atunci când consideră necesar.

Nu este ilegal.
Este sofisticare strategică.

Într-un model de expansiune agresivă regională, utilizarea tuturor pârghiilor legale face parte din strategie.

Anatomia unei strategii regionale

Punând cap la cap:

nucleu economic consolidat în Turcia;
platformă juridică în UE;
vehicule locale administrate din structuri centrale;
utilizare activă a mecanismelor procedurale;
gestionare atentă a comunicării publice;

rezultă profilul unui conglomerat care nu operează fragmentat, ci integrat.

Teza nu este că subsidiarele „nu fac nimic de capul lor”.
Teza, susținută de structura observabilă, este că direcția strategică pare concentrată la nivelul grupului-mamă, iar entitățile locale funcționează ca instrumente economice într-o arhitectură regională coerentă.

Varșovia.
București.
Cluj.

Nu sunt centre independente, ci noduri într-o rețea economică definită în Ankara.

Indicatorii expansiunii – cronologie internațională

Expansiunea regională nu se demonstrează prin declarații, ci prin ritm și succesiune.

Privind cronologic evoluția Gülermak în afara Turciei, se pot identifica mai multe etape care conturează o strategie coerentă de extindere.

Faza I – Consolidarea internă – Turcia

Înainte de a ieși în exterior, Gülermak își consolidează poziția în infrastructura grea turcă – lucrări subterane, proiecte de transport urban, execuții complexe. Această etapă este esențială: fără capital tehnic și reputație internă, accesul la contracte europene majore ar fi fost improbabil.

Aceasta este baza economică a expansiunii.

Faza II – Primele proiecte externe și testarea piețelor

Intrarea în piețe externe are loc prin proiecte punctuale, în consorții sau în roluri tehnice specializate. Modelul nu este unul de dominare imediată, ci de inserție graduală.

Această etapă permite:

acumularea de referințe internaționale,
adaptarea la legislații diferite,
testarea capacității de operare în medii administrative diverse.

Faza III – Platforma europeană

Polonia devine pivot. Participarea la proiecte de metrou în Varșovia și consolidarea entității locale transformă prezența din oportunitate punctuală în infrastructură permanentă.

Aceasta nu este doar execuție tehnică. Este stabilire de platformă.

O companie care creează vehicule stabile în UE nu urmărește un contract singular, ci poziționare pe termen lung.

Faza IV – Extinderea simultană în Europa Centrală și de Est

În paralel cu consolidarea în Polonia, apar mișcări în România:

2021 – înființarea sucursalei;
2024 – constituirea GULERMAK ROMANIA S.A.;
structură administrativă sincronizată cu nucleul turc.

Ritmul este relevant: într-un interval relativ scurt, grupul creează o prezență formală în două piețe strategice ale infrastructurii urbane din regiune.

Nu este dispersie. Este sincronizare.

Faza V – Poziționarea în proiecte majore urbane

Metroul devine segmentul central:

Varșovia,
București,
Cluj.

Nu sunt proiecte minore. Sunt investiții urbane de amploare, cu impact financiar și politic major.

Pentru un conglomerat industrial, ocuparea simultană a acestor piețe indică ambiție regională.

Faza VI – Integrarea juridică și procedurală

Pe lângă execuție, grupul utilizează instrumente procedurale disponibile în fiecare jurisdicție. Această componentă nu este secundară.

În competiția pentru contracte publice mari, poziționarea juridică devine parte a strategiei economice. Faptul că entitățile din Polonia și România sunt integrate într-o arhitectură comună permite reacții rapide și coordonate.

Nu există indicii publice că aceste mișcări sunt autonome la nivel local; dimpotrivă, structura de conducere sugerează coordonare centralizată, în Ankara.

Cronologie

Privită în ansamblu, cronologia arată:

consolidare internă în Turcia;
inserție graduală externă;
stabilire de platformă în UE;
extindere simultană în mai multe piețe;
utilizare integrată a instrumentelor juridice și operaționale.

Aceasta este definiția unei expansiuni agresive regionale.

Senatorul „pacifist” Peia, o nouă moțiune

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

18 februarie 2026

Ninel Peia, senator ales pe listele SOS, în prezent lider al PACE – Întâi România, este un personaj extrem de ocupat.

Dincolo de neobositele eforturi pentru a aduce bunăstarea românilor care l-au votat, Peia se apleacă frecvent și asupra depunerii de moțiuni simple de cenzură.

Abia ce i-au fost respinse trei moțiuni asumate luna aceasta, că Ninel Peia a venit în Senat astăzi cu o nouă moțiune. De această dată, ținta este ministra USR de Externe, Oana Țoiu.

Moțiunea simplă este intitulată „Diplomația progresistă cu hashtag-uri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune da altora și nu propriilor cetățeni” și a venit „la pachet” însoțită de 43 de semnături.

Mai precis, semnatarii, toți suvernașiști iubitori de țară, vor sancționarea ministrei pentru modul în care aceasta a reprezentat România în procesul decizional european privind Acordul UE-MERCOSUR

În mod normal, în funcție de avizul Comisiei de politică externă, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple vor avea loc pe 23 februarie, la ora 16.00.

Metroul din Cluj în date oficiale

Contractul și actorii implicați

Structura finanțării

Cronologie esențială și documente publice

PNRR și miza conformității procedurale

Ce se știe oficial despre riscul PNRR și evaluarea jalonului

Ce rămâne neconfirmat public

Progresul raportat, transparența și guvernanța contractului

Control contractual: supervizare și litigii

Principalele controverse asociate proiectelor în care apare Gülermak

Ce rămâne după toate aceste date

Ankara – punctul de plecare al unei strategii regionale

Modelul de extindere: juridic, progresiv, calculat

Polonia – platforma europeană

România – cronologia integrării în rețea

2021 – apariția sucursalei

Decembrie 2024 – GULERMAK ROMANIA S.A.

Metroul Cluj – între șantier și realitate

Instrumentele juridice – extensia competiției economice

Anatomia unei strategii regionale

Indicatorii expansiunii – cronologie internațională

Faza I – Consolidarea internă – Turcia

Faza II – Primele proiecte externe și testarea piețelor

Faza III – Platforma europeană

Faza IV – Extinderea simultană în Europa Centrală și de Est

Faza V – Poziționarea în proiecte majore urbane

Faza VI – Integrarea juridică și procedurală

Cronologie

Rămâi conectat

Ultimul articol