0 C
București
miercuri, 17 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 11

Șefa Direcției de Sănătate Publică Brașov, sub control judiciar pentru fapte de corupție

Sursa: Google maps

Șefa Direcției de Sănătate Publică Brașov a devenit oficial inculpată într-un dosar de corupție, procurorii anunând astăzi că aceasta a fost plasată sun control judiciar.

Conform Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov, măsura a fost luată în condițiile în care aceasta este cercetată pentru trei infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, dacă faptele sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Ancheta DNA a demarat săptămâna trecută, cu 18 percheziții în Brașov – patru sedii ale unor instituții publice, restul – domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale.

Ulterior, directoarea executivă Ancuța Ofelia Blănaru a fost pusă sub acuzare, pentru fapte care au legătură cu efectuarea unor verificări în spitale. Din acest motiv, i-au fost impuse o serie de obligații – nu are voie să părăsească teritoriul României fără acordul procurorilor DNA, să comunice cu anumite persoane să exercite funcția de director executiv al Direcției de Sănătate Publică Brașov.

La datele de 25 martie 2025 și 04 octombrie 2025, inculpata Blănaru Ancuța-Ofelia, în calitatea menționată anterior, ar fi divulgat către reprezentanți ai Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov faptul că Direcția de Sănătate Publică Brașov urmează să efectueze controale la nivelul unității medicale, în perioadele respective, dând indicații acestora pentru a se pregăti corespunzător, încălcând astfel caracterul confidențial al inspecției.

În acest context, inculpata ar fi beneficiat din partea angajaților spitalului de facilitarea și urgentarea internării/externării unor persoane apropiate, de realizarea unor investigații medicale și analize medicale gratuite, precum și pentru programarea mai rapidă a acestora.

La data de 06 octombrie 2025, inculpata Blănaru Ancuța-Ofelia ar fi divulgat către un reprezentant al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Brașov, faptul că Direcția de Sănătate Publică Brașov urmează să efectueze o inspecție sanitară la nivelul unității medicale, în ziua următoare, în scopul de a se pregăti corespunzător, încălcând astfel caracterul confidențial al inspecției”, detaliază DNA.

Sindicaliștii plănuiesc noi proteste, pe 29 octombrie

Sursa: Facebook

Sindicaliștii din Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR Frăția, CSDR și Confederatia Sindicală Naţională Meridian sunt deciși să organizeze un protest de amploare săptămâna aceasta.

A fost creat chiar și un eveniment pe Facebook – „Protest Național 29 octombrie 2025”, care va avea loc în fața Guvernului, începând cu ora 10.00.

Din ce detaliază organizatorii, nemulțumirile țin de problemele „sociale și economice majore cu care se confruntă lucrătorii din România”.

Vom ieşi în stradă pentru a arăta că nu mai acceptăm să fim victimele unui sistem care promovează austeritatea ca semn al incompetenței şi al lipsei de responsabilitate a celor aflați la conducere. Este momentul să ne facem auzite revendicările și să cerem măsuri concrete, juste și imediate pentru protejarea lucrătorilor.

Nu mai acceptăm batjocura decidenților politici şi inechitatea aplicată lucrătorilor din România! Măsurile de austeritate au afectat toate categorile profesionale, în timp ce cei aflați la putere și privilegiații din instituțile politice nu au simțit nicio tăiere.

Astfel, ne vom strânge împreună pe 29 octombrie 2025, în fața guvernului, pentru a ne exprima nemulţumirea față de lipsa unor politici coerente și față de inechitățile generate de măsurile de austeritate aplicate exclusiv categoriilor vulnerabile”, explică sindicaliștii.

Și, cum este vorba despre „protest național”, organizatorii fac apel ca efectiv toată lumea să iasă în stradă: „Facem apel la mobilizarea colectivă a tuturor lucrătorilor, pensionarilor, tinerilor și a tuturor celor care nu mai acceptă nedreptatea, inechitatea și disprețul față de cei care muncesc cinstit în această țară!”.

Potrivit CNSRL Frăția, sindicaliștii „își unesc forțele în data de 29 octombrie 2025, pentru a spune NU măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan. Aceste decizii sunt luate fără un dialog social real, doar mimând consultarea cu partenerii sociali.

Istoria este clară, austeritatea nu e o soluție, este o boală, nu doar ca dăunează economiei, dar distruge și democrația – lovește lucrătorii, familiile, și întreaga societate. Suntem uniți pentru o viață decentă, dreptate socială și politici care pun oamenii înaintea tăierilor!”.

Bolojan, promisiuni: „Taxa pe valoare adăugată nu va crește și nici alte taxe”

Sursa: Administrația Prezidențială

Premierul Ilie Bolojan vrea să dovedeasă, conform propriilor declarații, că este „un om corect față de români”, lansând o promisiune.

După toate măsurile de recesiune care au afectat în principal oamenii simpli, premierul PNL promite că aceasta a fost tot. Sau aproape tot.

Într-o intervenție la Digi 24, aseară, Ilie Bolojan s-a angajat să pună punct creșterilor de taxe: „Taxa pe valoare adăugată nu va crește și nici alte taxe”, a spus acesta.

Dar… există un „dar”. Pentru că, a continuat premierul Bolojan, „pentru asta trebuie să ne menținem echilibrele bugetare. Asta înseamnă că e nevoie să facem în continuare reduceri de cheltuieli”. Mai precis, este vorba despre reforma din administrație.

Având un deficit de 30 de miliarde în fiecare an, nu poți să rezolvi doar din creșteri de venituri sau doar din scăderi de cheltuieli, trebuie lucrat combinat. Am stabilit creșterile de venituri, trebuie să scădem cheltuielile și să ne eșalonăm investițiile pentru că am supracontractat investițiile. (…)

De aceea eu am insistat în permanență că reforma administrației publice locale, făcută în același timp cu reforma administrației centrale, care înseamnă că ne place, că nu ne place, reduceri de personal, atât în administrația locală cât și în cea centrală, este o necesitate, pentru că altfel, v-am spus, aceste dobânzi, aceste datorii, aceste cheltuieli fixe vin peste noi și indiferent cine va fi în guvernare, o să ajungă din nou într-o situație incomodă. Și ar fi păcat pentru ceea ce am făcut până acum să nu ducem lucrurile până la capăt. (…)

Vom face ceea ce trebuie în noiembrie. Nu există altă soluție”, a explicat Ilie Bolojan, pentru sursa citată.

PNRR cere Guvernului României și Ucrainei acțiune imediată: “Românii din Cernăuți nu sunt o statistică. Sunt parte din noi!”

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații

Partidul Naționalist Reformarea României (PNRR), condus de Cristian Popescu Piedone, a transmis o scrisoare oficială de protest adresată Guvernului Ucrainei, Ambasadei Ucrainei la București, Președinției Ucrainei, dar și Guvernului și Președinției României, prin care condamnă ferm decizia autorităților ucrainene de a elimina școlile cu predare în limba română din regiunea Cernăuți.

PNRR se declară „profund îngrijorat” de această hotărâre, calificând-o drept „un act inacceptabil de discriminare și o lovitură directă asupra identității culturale a comunității românești din Ucraina.

„Educația în limba maternă este un drept, nu o favoare. Iar România, care a oferit adăpost, protecție și sprijin umanitar celor peste 200.000 de refugiați ucraineni, are obligația morală și diplomatică de a cere același respect pentru românii din Ucraina”, se arată în scrisoarea transmisă de conducerea partidului.

România a oferit respect. Așteaptă respect.

PNRR amintește că statul român a asigurat refugiaților ucraineni toate drepturile fundamentale: cazare, hrană, servicii medicale, libertate religioasă și acces la educație în limba maternă.
În acest context, partidul solicită Guvernului României și Ministerului Afacerilor Externe demararea imediată a procedurilor diplomatice necesare pentru stoparea acțiunilor abuzive ale autorităților de la Kiev.

„Deviza Uniunii Europene este Unitate în diversitate, nu unitate prin ștergere de identitate. Guvernul Ucrainei trebuie să înțeleagă că o țară nu se clădește prin interzicere, ci prin respect reciproc”, se menționează în document.

Doctrină suveranist-moderată: respect și echilibru

Formațiunea condusă de Cristian Popescu Piedone subliniază că PNRR promovează o doctrină suveranist moderată, axată pe garantarea și respectarea drepturilor românilor de pretutindeni, fără discurs extremist, dar cu fermitate în fața nedreptății.

„Românii din Cernăuți nu sunt o statistică și nu pot fi tratați ca o minoritate de rangul doi. Sunt oameni care și-au păstrat limba, credința și valorile chiar și atunci când istoria nu i-a cruțat. Nu cer privilegii, ci doar respectul pe care România l-a arătat deja poporului ucrainean în momentele sale grele”, transmite PNRR.

România nu poate fi spectator

PNRR solicită Președinției României și Guvernului să trateze subiectul cu urgență diplomatică, pentru că eliminarea școlilor românești din Ucraina reprezintă nu doar o încălcare a drepturilor minorităților, ci și un precedent periculos pentru întreaga regiune.

„În timp ce România își deschide granițele și inimile pentru refugiați, nu putem închide ochii când frații noștri sunt privați de limba în care se roagă, învață și visează”, mai precizează comunicatul.

BNR, detalii privind cei 100 de ani „de la evacuarea tezaurului României la Moscova”

Banca Națională a României a publicat pe site-ul propriu o serie de informații și documente legate despre istoricul Tezaurului evacuat la Moscova în perioada 1916 – 1917.

Pe noua secțiune a site-ului pot fi astfel citite detalii legate de activitățile de promovare, expoziții, istoric, inventarul tezaurului, restituiri parțiale și acte efectuate „în sprijinul repatrierii”.

Așa aflăm că există inclusiv o Rezoluție adoptată de Parlamentul European pe 14 martie 2024, cu invitația ca reprezentanții Comisiei Europene și ai Serviciul European de Acțiune Externă „să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți”.

De asemenea, sunt făcute mențiunii și la Tratatul de la Rapallo între Germania și Rusia Sovietică, din 16 aprilie 1922, când se cerea guvernului bolșevic „să restituie valorile depuse la Moscova de guvernul român” în anii Primului Război Mondial.

Și, pentru cei care nu știu, BNR explică faptul că „rezerva de aur a Băncii Naționale a României, în greutate de 91,5 tone de aur fin (în monede și lingouri), bijuteriile Reginei Maria și importante valori istorice și culturale au fost evacuate în Rusia în două etape, în decembrie 1916 și în august 1917, în baza unor documente cu valoare de tratate internaționale, semnate de reprezentanții Guvernului român și ai celui Rus.

Guvernul Imperial Rus a garantat securitatea transportului, depozitarea și returnarea tuturor valorilor în România, garanțiile fiind menționate clar în protocoalele semnate de guvernele celor două țări.

După ce au cucerit puterea în Rusia, bolșevicii au sechestrat Tezaurul (stocul de aur) BNR și valorile cultural-istorice românești transferate la Moscova. De atunci încoace, Tezaurul României rămâne sechestrat la Moscova… (…)

Trenul care transporta în 1.740 de lăzi tezaurul Băncii Naționale a României și bijuteriile Reginei Maria a plecat de la Iași la 15 decembrie 1916, ajungând la Moscova cinci zile mai târziu, la 20 decembrie 1916.

Valorile românești au fost depozitate la Kremlin în compartimentul de tezaur al Băncii de Stat din Moscova. În intervalul 9 ianuarie – 16 februarie 1917 s-a realizat inventarierea amănunțită a lăzilor aduse de la Iași.

La finalul operațiunii a fost încheiat un nou protocol semnat de reprezentanții Ministerului de Finanțe și Băncii de Stat din Rusia, precum și de reprezentanții Băncii Naționale a României și ai Guvernului român.

Protocolul, încheiat la 16 februarie 1917, în urma verificărilor efectuate, consemna că au fost depuse la Kremlin: „1.738 de lăzi conținând valori ce constituie proprietatea particulară a Băncii Naționale a României în sumă de 314.580.456 lei aur și 84 bani și alte două lăzi cu valoare de 7.000.000 lei aur, adică în total 1.740 de lăzi sigilate cu sigiliile Băncii Naționale a României, în sumă totală de 321.580.456 lei aur și 84 de bani”.

Securitatea depozitului era garantată de Guvernul imperial rus. (…) Tezaurului Băncii Naționale a României trimis la Moscova în decembrie 1916, i-au fost adăugate în vara anului 1917 alte 4 lăzi conținând monede în valoare de 574.523 lei aur și 57 bani”.

În toți acești ani, au fost însă și restituiri, precizează BNR. Prima restituire, în 1935, odată cu reluarea relațiilor diplomatice între România și URSS.

Dintre lăzile venite de la Moscova, 212 au fost predate Băncii Naționale României, așa cum se află consemnat în cele 6 procese-verbale încheiate în perioada 19 – 25 iunie.

Potrivit acestora, BNR a primit 123 de lăzi cu bilete de bancă de 1, 2 și 100 lei, clișee pentru imprimarea bancnotelor de 1, 2 și 100 lei, cerneluri tipografice, hârtie pentru tipărirea bancnotelor, un aparat de numerotat, clei și 89 de lăzi cuprinzând acțiuni, obligațiuni, alte hârtii de valoare, mape, registre, dosare de corespondență, ștampile evacuate de sediile și de Centrala BNR, acte depuse în depozit la BNR de persoane particulare.

Actele și hârtiile de valoare aparținând particularilor au fost returnate proprietarilor de drept sau urmașilor acestora. În lăzile înapoiate de la Moscova nu s-au regăsit bijuterii sau alte bunuri de valoare depuse de particulari, așa cum nu s-a regăsit nici stocul de aur al Băncii Naționale”, arată BNR.

A doua restituire menționată de BNR a avut loc în 1956, la Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când România a trebuit să achite substanțiale despăgubiri de război și a rămas în sfera de influență a URSS.

Însă, „pentru a consolida „prietenia între poporul sovietic și poporul român”, la începutul anului 1956 „Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a hotărât să predea Guvernului Republicii Populare Române valorile istorice ale artei aplicate, decorative și plastice românești”, încredințate de Guvernul român spre păstrare Rusiei în anii Primului Război Mondial. (…)

Potrivit inventarului întocmit de sovietici, în august 1956, au fost restituite României 39.320 de obiecte de artă românească din care: 1.350 tablouri, gravuri și desene, 156 de icoane, 418 țesături, 495 obiecte bisericești și laice, 33.068 monede și 2.465 medalii, 1.370 obiecte de artă aplicată.

Greutatea totală a aurului cuprins în aceste obiecte era de peste 33 kg, iar a argintului de peste 690 kg. Printre obiectele restituite se număra și Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut sub numele „Cloșca cu puii de aur”, dar nici de această dată stocul de aur al Băncii Naționale a României nu s-a regăsit între valorile returnate de sovietici”.

Diploma lui Bolojan, publicată pe Facebook

Sursa: Facebook

Premierul Ilie Bolojan și-a publicat ieri diploma de absolvire a Facultății de Matematică din cadrul Universității din Timișoara, pe Facebook.

Postare care de altfel a fost publicată nu doar pe profilul propriu al premierului, ci a fost preluată și pe pagina oficială a guvernului. Totodată, și purtătorul de cuvânt – al Guvernului, evident, a venit cu precizări.

Zilele acestea, în mass-media a apărut o informație potrivit căreia premierul PNL ar fi „cosmetizat” un aspect din CV, referitor la studenție.

Mai precis, cotidianul Libertatea a publicat un articol cu titlul „Neclaritățile din CV-ul lui Ilie Bolojan. Premierul scrie că a absolvit 3 ani la o facultate unde durata studiilor era de 5 ani”. Iar toată „suflarea” din Guvern a sărit să explice.

Ar fi de menționat că Libertatea a subliniat și că „a solicitat, în scris, de la biroul de presă al Guvernului, lămuriri și dovezi în format electronic ale studiilor listate în CV-ul premierului și la câteva ore de la publicarea unui articol pe această temă în ziar, Ilie Bolojan a ales să comunice pe Facebook o serie de explicații”.

Mai întâi, Ilie Bolojan a postat fotografii cu diploma, plus câteva explicații, postarea apărând imediat și pe pagina pe care Guvernul o are pe rețeaua de socializare.

Având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la studiile mele, doresc să fac următoarele precizări:

Imediat după terminarea liceului, potrivit reglementărilor din acea perioadă, tinerii admiși la facultate efectuau 9 luni de armată, iar cei care nu intrau la facultate făceau un stagiu militar de 1 an și 4 luni. În cazul meu, am efectuat serviciul militar înainte de a începe studiile universitare, ceea ce explică acea „pauză” menționată între finalizarea liceului și începerea facultății.

În ceea ce privește durata studiilor universitare, specializarea Matematică avea, la acel moment, două trasee distincte: unul de 3 ani pentru cei care doreau să predea în învățământul gimnazial și unul de 5 ani pentru cei care vizau predarea la liceu. Eu am urmat forma de 3 ani.

Așadar, toate informațiile referitoare la parcursul meu educațional sunt clare, verificabile și conforme cu cadrul legal al perioadei respective. Consider important ca aceste precizări să fie cunoscute, pentru a nu se mai specula pe teme care pot fi ușor lămurite prin fapte și documente”, se arată în postare.


În plus, cu ocazia informării referitoare la ședința de guvern de ieri, și Ioana Dogioiu purtător de cuvânt – a adus clarificări, răspunzând întrebărilor:

Sunt două chestiuni factual incorecte în ceea ce a scris Libertatea. Unul, că premierul Ilie Bolojan n-ar fi intrat din primul an la facultate; trebuie ținut cont că, la vremea respectivă, cei care intrau la facultate trebuia să se ducă, băieții vreau să zic, se duceau un an în armată. Asta era regula jocului.

Deci întotdeauna băieții aveau un an între momentul în care erau admişi la facultate și momentul în care începea efectiv facultatea. Pe vremea aia, vă aduc aminte, sigur e din vremea noastră, a celor care am prins acele vremuri, armata era obligatorie. Nu era nici voluntară, cum urmează să fie, nici profesionalizată, cum e deja.

Deci domnul Bolojan a intrat din primul an la facultate, dar un an de zile a făcut armată. Chestiunea numărul 2, am luat-o pe rând, că am citit și eu articolul. Facultatea de Matematică avea la momentul respectiv două programe de studii. Programul de studii de 5 ani, care îți permitea să fii cadru didactic în învățământ, inclusiv în învățământul universitar, și perioada de studii de 3 ani, care îți permitea să fii profesor doar în învățământul preuniversitar.

Deci, domnul Ilie Bolojan, conform diplomei sale de absolvire eliberată de Universitatea de Vest din Timișoara, a absolvit programul de studii de 3 ani. Dacă nu mă înșel, Libertatea a și publicat un răspuns din partea Universității Timișoara exact cu acest conținut. A absolvit programul de studii de 3 ani al Facultății de Matematică din cadrul Universității Timișoara”.

Subiectul pe tema studiilor celor care conduc Guvernul nu ar fi nou. Și ex-premierul și ex-președintele PSD Marcel Ciolacu a fost într-o „morișcă” de acest fel, însă în ceea ce privește diploma de bacalaureat.

La un moment dat, Ciolacu a precizat că a dat examenul de Bacalaureat în 1986 şi că a luat o medie „suficient de bună”, dar că nu își mai amintește nota. Apoi a spus că a căutat diplomele și a găsit că a luat media 7,03, dar fără să arate documentul, despre care anterior afirmase că este o copie legalizată.

Bacalaureatul l-am susținut acum 38 de ani, când am terminat liceul. L-am luat cu media 7.03, iar dacă tot am căutat, am și diploma de licență de la facultate, unde am susținut examenul și am luat media 9.

Sper că s-au lămurit din acest moment și nu o să vină cineva acum să mă întrebe ce culoare de pix am folosit acum 38 de ani sau ce tip de stilou am folosit când am avut examenul de licență”, a spunea Marcel Ciolacu pe TikTok.


Mai apoi, și Știri pe Surse a publicat un articol, în care se preciza că Inspectoratul Școlar Județean Buzău venise cu un răspuns la o solicitare oficială. Mai precis, Ciolacu absolvise Colegiul Național „Mihai Eminescu” Buzău, diploma de bacalaureat fiind eliberată la data de 03.07.1986. Nota obținută era aceeași vehiculată de fostul premier.

Un bărbat din Cluj, trimis în judecată pentru postări legionare și fasciste pe TikTok și Facebook

Un bărbat din județul Cluj a fost trimis în judecată pentru o serie de infracțiuni legate de distribuirea simbolurilor fasciste sau xenofobe.

Toate, postate pe TkiTok sau Facebook, în decembrie anul trecut, după anularea primelor alegeri prezidențiale.

Inculpatul, trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj va răspunde la Judecătoria Turda pentru instigare publică, confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

La data de 06.12.2024 inculpatul N.R.N. a postat pe contul său N.R., înregistrat pe platforma de socializare TikTok, un conţinut video prin care îndemna publicul la revolte sociale, la adoptarea unor forme extreme de protest, instigând la revoluţie, la acte de violenţă şi acţiuni ameninţătoare împotriva statului de drept.

La data de 05.12.2024 inculpatul N.R.N. a postat pe contul de socializare Facebook conţinut privitor la simboluri legionare, respectiv o fotografie în care apar mareşalul Ion Antonescu şi Corneliu Zelea Codreanu, precum şi două fotografii în care mai multe persoane realizează salutul nazist şi legionar şi care conţin steaguri cu simboluri legionare (crucea celtică).

La data de 07.12.2024 inculpatul N.R.N. a postat la fotografia de copertă a profilului de pe rețeaua de socializare Facebook o fotografie care conținea un steag de culoare verde cu sigla simbolistică a grupării ”Mişcarea Legionară” denumită şi ”Garda de Fier” şi ”Legiunea Arhanghelului Mihail”, realizând astfel cu intenţie promovarea în public a simbolurilor fasciste, legionare”, au precizat procurorii.

Pe 7 decembrie, alegeri pentru primarul general, primarii din 12 localități și pentru președintele CJ Buzău

În decembrie vor fi organizate alegeri parțiale în mai multe județe – nu doar în București, pentru desemnarea viitorului primar general.

Aceasta este stipulat într-un proiect de hotărâre de Guvern aflat pe lista de astăzi a ședinței, astfel că, pe 7 decembrie, vor avea loc alegeri pentru primarul general, primarii din 11 comune și un oraș, dar și pentru președintele Consiliului Județean Buzău.

Se stabileşte ziua de duminică, 7 decembrie 2025, ca dată pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului Bucureşti și pentru primari în circumscripțiile electorale”, se arată în proiect.

Mai precis, vor fi organizate alegeri pentru primari în județul Bihor – comuna Remetea, județul Botoșani – comuna Mihai Eminescu, județul Caraș-Severin – comuna Marga, judeţul Constanța – comunele Dobromir și Lumina, judeţul Dâmbovița – orașul Găești, județul Dolj – comuna Sopot, județul Ialomița – comuna Valea Ciorii, judeţul Iași – comuna Vânători, județul Maramureș – comunele Poienile de sub Munte și Șieu, dar și în judeţul Sibiu – comuna Cârța.

După cum se explică în nota de fundamentare, legea spune că „data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului cu cel puţin 75 de
zile înaintea votării, alegerile putând avea loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

Totodată, (…) în cazul unor alegeri locale parţiale, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 35 de zile înaintea votării”.

Lista localităților unde vor avea loc alegeri pe 7 decembrie a fost întocmită pe baza comunicărilor primite de la prefecţi, care, odată centralizate de Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă, au îndeplinit condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale.

În acest sens, în județul Buzău, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de președinte al Consiliului Județean Buzău al domnului Lucian Romașcanu, ca urmare a demisiei acestuia (…). De asemenea, în municipiul București, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar general al municipiului București al domnului Dan Nicușor-Daniel, ca urmare a demisiei acestuia (…).


Totodată, în unele circumscripţii electorale, mandatul primarului a încetat de drept potrivit prevederilor art. 160 alin. (1) din Codul administrativ, prin ordin al prefectului fiind constatată încetarea înainte de termen a mandatului de primar (…), după cum urmează:

  • în judeţul Bihor, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Remetea al domnului Ștefănică Adrian-Călin, ca urmare a condamnării prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate (…);
  • în județul Botoșani, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Mihai Eminescu al domnului Gireadă Dumitru-Verginel, ca urmare a demisiei acestuia (…);
  • în judeţul Caraș-Severin, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Marga al domnului Beg Nicolae, ca urmare a schimbării domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;
  • în judeţul Constanța, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Dobromir al domnului Iliescu Eugen, ca urmare a decesului acestuia (…);
  • în judeţul Constanța, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Lumina al domnului Chiru Dumitru, ca urmare a decesului acestuia (…);
  • în judeţul Dâmbovița, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al orașului Găești al domnului Grigore Gheorghe, ca urmare a rămânerii definitive a raportului de evaluare privind constatarea stării de incompatibilitate (…);
  • în judeţul Ialomița, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Valea Ciorii a doamnei Roșu Mihaela, ca urmare a decesului acesteia (…);
  • în judeţul Iași, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Vânători al domnului Lupu Constantin, ca urmare a decesului acestuia (…);
  • în judeţul Maramureș, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Poienile de sub Munte al domnului Alexa Chifa, ca urmare a demisiei acestuia (…);
  • în judeţul Maramureș, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Șieu al domnului Ardelean Ioan, ca urmare a demisiei acestuia (…);
  • în judeţul Sibiu, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Cârța al domnului Cândulețiu Daniel, ca urmare a rămânerii definitive a raportului de evaluare privind constatarea stării de incompatibilitate (…). În plus, ulterior desfăşurării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din data de 4 mai 2025 și a derulării procedurilor de validare a mandatelor aleșilor locali, instanţele de judecată au invalidat alegerea unui primar (…):
  • Tribunalul Dolj, prin Hotărârea nr. 710/27.05.2025, definitivă, a admis apelurile formulate de apelanţii Partidul Social Democrat şi Instituţia Prefectului Judeţului Dolj și a schimbat Încheierea civilă nr. 451/19.05.2025 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 13251/215/2025, în sensul că a respins ca neîntemeiată sesizarea de validare a mandatului primarului declarat ales și a invalidat alegerea în funcţia de primar al comunei Sopot, județul Dolj a domnului Busduceanu Costinel. Împotriva hotărârii susmenționate au fost promovate de către domnul Busduceanu Costinel mai multe căi de atac, și anume apel, contestație în anulare și, ulterior revizuire, toate aceste căi de atac fiind respinse de către instanțele judecătorești. În acest context, precizăm că Tribunalul Dolj a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de persoana în cauză, comunicând Instituției prefectului – Județul Dolj, în data de 30.07.2025 Hotărârea nr. 988/2025”, se detaliază în proiect.

Temerea unui fost ambasador de peste Prut: „Republica Moldova poate cădea victimă a expansiunii ruse”

Sursa: informatiahr.ro

Mihai Gribincea, diplomat moldovean și fost ambasador al Republicii Moldova în România, consideră că în orice moment Rusia poate pune „ochii” pe teritoriile de peste Prut.

Prezent în România, la Miercurea Ciuc, diplomatul în vârstă de 62 de ani a subliniat că, atât timp cât Moscova își menține trupele în Transnistria și recurge la o retorică asemănătoare celei de dinaintea invaziei Ucrainei, „Republica Moldova poate cădea victimă a expansiunii ruse”.

Filiala Harghita a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” a organizat ieri, 22 octombrie, „un nou eveniment cultural-istoric, cu un invitat de excepţie: Mihai Gribincea, consilier de strategie la Banca Naţională a României, istoric şi diplomat”.

Iar Mihai Gribincea a vorbit la eveniment nu doar despre istorie și cărțile sale, ci și despre similitudinile dintre ceea ce s-a întâmplat cu Ucraina, înaintea invaziei ruse, și modul în care se raportează Moscova acum la Republica Moldova.

Eu consider că Republica Moldova poate cădea victimă a expansiunii ruse, pentru că atât oficialii de la Moscova, de la președinție, cât și de la Ministerul de Externe la adresa Republicii Moldova folosesc un limbaj care amintește foarte mult de limbajul pe care-l folosea Rusia la adresa Ucrainei înainte de invazia din februarie 2022. (…)

Rușii nu ascund faptul că își doresc ocuparea Odesei și a întregului țărm al Mării Negre, pentru a face joncțiune cu Transnistria. Dar, ocupând Transnistria, evident că nu i-ar impedica să treacă Nistru să ocupe și Republica Moldova, pentru că, iarăși, conform ideologiei propagate de Rusia, Moldova este văzută ca un teritoriu istoric al Rusiei, își mențin acolo trupele în Transnistria, deci sunt toate ingredientele, dacă pot spune așa, că Moldova ar putea cădea victimă expansiunii rusești”, a explicat diplomatul, citat de Agerpres.

Însă, conform acestuia, faptul că Ucraina a rezistat în această perioadă atacurilor armate constante, este cumva o garanție pentru spațiul de peste Prut:

Atâta timp cât rezistă Ucraina, sunt sigur că acest pericol al ocupării Moldovei de către Rusia nu există”, a arătat acesta.

Mihai Gribincea a fost Ambasador al Republicii Moldova în România, și prin cumul în Serbia, din noiembrie 2015 până în iulie 2020. Anterior, a fost Ambasador al Republicii Moldova în Regatul Belgiei, iar prin cumul și în Regatul Țărilor de Jos și în Luxemburg.

Cauțiune de un milion de lei, stabilită de DNA în sarcina unui administrator acuzat de evaziune cu mașini second-hand

Cars.ro

Un administrator al unei firme care se ocupă de comerțul cu autoturisme second-hand a fost plasat sub control judiciar pe o cauțiune de un milion de lei, într-un dosar în care s-au reținut mai multe fapte de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de peste 29,2 milioane de lei.

Dosarul este instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și vizează, totodată, și faptele unui al doilea inculpat, administrator al aceleiași firme.

După percheziții domiciliare derulate în 12 locații situate pe raza județelor Ilfov, Prahova, Dâmbovița, Brașov, Bihor și Suceava, la domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale, doi inculpați au fost plasați sub control judiciar, fiind acuzați că, în calitate de administratori ai unei firme de autoturisme second-hand, prin folosirea de documente false, ar fi comis un prejudiciu de peste 29,2 milioane lei.

Primul inculpat, administrator în fapt al respectivei societăți comerciale, este cercetat pentru evaziune fiscală, în formă continuată (67 de acte materiale), „constând în omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, precum și evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive”.

O altă acuzație adusă inculpatului este aceea de utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA, în formă continuată (12 acte materiale, aferente celor 12 deconturi de TVA depuse de societate).

Acesta este și cel care a fost plasat sub control judiciar pe cauțiune, cuantumul acesteia fiind în valoare de 1.000.000 de lei. Conform procurorilor, suma trebuie depusă în termen de 10 zile, urmând a fi consemnată pe numele inculpatului, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție.

În ceaa ce îl privește pe al doilea inculpat, plasat sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile, acesta este acuzat că, în calitate de administrator special al aceleiași societăți comerciale, ar fi comis aceleași infracțiuni.

În perioada aprilie 2022 – ianuarie 2025, cu intenție și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, cei doi inculpați menționați anterior, ar fi omis să înregistreze în evidențele contabile ale societății comerciale pe care o dețin și să declare organelor fiscale operațiuni comerciale și venituri obținute din comercializarea pe piața internă a unor autoturisme second–hand achiziționate din spațiul intracomunitar.
Prin aceste demersuri, cei doi inculpați ar fi cauzat un prejudiciu în cuantum de 841.233 lei.

În concret, cei doi inculpați ar fi achiziționat autoturisme second-hand, fie de pe platformele de licitații, fie de pe site-uri de profil la prețul net (fără TVA), pe care ulterior le-ar fi vândut către clienții finali din România cu același preț la care mai adăugau costurile de transport, formalitățile de înmatriculare, precum și comisionul societății.

În perioada 24 mai 2024 – 25 aprilie 2025, cu intenție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, cei doi inculpați menționați anterior, în cadrul unei scheme frauduloase, ar fi utilizat și prezentat organelor fiscale declarații fiscale tip D 300 – decont de TVA incorecte, aferente perioadei fiscale menționate anterior.

În concret, societatea administrată de cei doi inculpați ar fi achiziționat intracomunitar, în regim de taxare inversă, autoturisme second-hand în valoare totală de peste 200.000.000 lei, din care ar fi livrat pe teritoriul național autoturisme second-hand în valoare totală de 178.965.052,27 lei.

Deși aceste operațiuni ar fi trebuit să urmeze un regim normal de taxare al TVA (TVA 19%), cei doi inculpați ar fi declarat aceste operațiuni în declarațiile fiscale menționate anterior ca fiind livrări scutite de TVA, fără drept de deducere (TVA 0 %) și astfel nu ar fi colectat și plătit către bugetul de stat TVA-ul aferent, diminuând resursele bugetului de stat cu suma de 28.394.615 lei.

În cauză, procurorii anticorupție au instituit măsura asiguratorie a sechestrului cu privire la toate bunurile mobile și imobile ce aparțin celor doi inculpați până la concurența sumei de 29.235.848 lei, pentru a garanta recuperarea prejudiciului creat în dauna statului.

Totodată, au fost puse sub sechestru două autoturisme a căror valoare cumulată depășește suma de 260.000 de euro, precum și sumele de 165.500 de euro și 19.500 de lei, identificate în urma perchezițiilor efectuate la cei doi inculpați.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații B.P.B. și C.I.C. trebuie să respecte o serie de obligații între care: să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la organul de urmărire penală, să nu părăsească teritoriul României fără acordul procurorilor DNA, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar și să nu desfășoare activitățile în exercitarea cărora au săvârșit faptele, respectiv să nu exercite funcția de administrator special al societății respective și nici să efectueze acte de administrare în cadrul societății”, detaliază DNA.

Cazul Piedone și testul imparțialității judecătorului. De ce invocarea „mediului din care provine inculpatul” contravine standardelor CEDO

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații

Trece Justiția granița dintre lege și moralism?

În motivarea deciziei prin care a fost menținut controlul judiciar al lui Cristian Popescu Piedone, fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), judecătorul de cameră preliminară a făcut trimitere la „circumstanțele personale care creionează profilul inculpatului” și la „mediul din care provine acesta”.

Formularea ar putea părea banală pentru ochiul neavizat, însă în dreptul penal procedural ea reprezintă o abdicare gravă de la principiul imparțialității. Într-o decizie privind o măsură preventivă – care trebuie să se bazeze strict pe date din dosar – o asemenea expresie introduce un element moralizator, o evaluare de caracter, nu una juridică.

În fapt, în spațiul public au circulat anterior fragmente din viața privată a lui Piedone, scurse în presă din dosarul penal: discuții conjugale, filmări în care apărea sub influența alcoolului, aprecieri moralizatoare despre „stilul balcanic” al personajului. Procurorii au negat scurgerea, dar niciun responsabil nu a fost identificat.

Cu toate acestea, expresia „mediul din care provine inculpatul” apare exact în motivarea deciziei de menținere a controlului judiciar, alături de referiri la „anturajul și comportamentul inculpatului”, „elementele de factură obiectivă și subiectivă” și „circumstanțele personale care ilustrează gradul de pericol social al faptei”. Coincidență? Greu de crezut.


Viața privată nu este probă

Viața privată nu are relevanță probatorie într-un dosar de corupție administrativă. Piedone nu este cercetat pentru comportamente morale, ci pentru presupusa divulgare a unui control ANPC către un operator economic. Iar a evalua „mediul” din care provine un inculpat fără probe directe în dosar echivalează, juridic, cu o contaminare a raționamentului judiciar.

Specialiștii în drept penal subliniază că în asemenea situații judecătorul se raportează la percepția publică, nu la probatoriu. Iar aceasta este exact linia roșie pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului o interzice, în mod constant, în jurisprudența sa:
Hauschildt c. Danemarca (1989) – aparența de imparțialitate este la fel de importantă ca imparțialitatea efectivă;
De Cubber c. Belgia (1984) – orice indiciu că un magistrat ar fi influențat de factori extrajuridici impune retragerea acestuia;
Morice c. Franța (2015) – referirile la caracterul personal al unui inculpat într-o hotărâre penală echivalează cu o prejudecată morală.


Precedente românești: când instanța a ales echilibrul, nu eticheta

Cazul Piedone nu este singular, dar contrastează violent cu alte decizii din justiția românească, unde instanțele au știut să delimiteze măsura preventivă de moralism.

1. Laura Codruța Kovesi (2019)
În 2019, Secția specială a impus control judiciar fostei șefe a DNA. Înalta Curte de Casație și Justiție a revocat măsura după doar șase zile, motivând că nu exista nicio legătură între acuzațiile aduse și necesitatea restricției. Instanța supremă a reafirmat atunci un principiu esențial: măsurile preventive trebuie să fie proporționale și fundamentate pe probe concrete, nu pe percepții publice.

2. Ludovic Orban (2016)
În cazul fostului premier, controlul judiciar impus de DNA în context electoral a fost revocat de ÎCCJ la mai puțin de o lună, după ce s-a constatat că acuzele se bazau pe suspiciuni vagi și că menținerea restricției ar fi avut un efect de stigmatizare politică. Curtea a reținut, în esență, că justiția nu poate opera pe zvonuri și imagine publică.

3. Călin Georgescu (2025)
Deși nu e politician, cazul său ilustrează aceeași idee: instanța a redus durata controlului judiciar de la 60 la 45 de zile, considerând că măsura devenise disproporționată față de faptele imputate. Un exemplu de ajustare rațională, bazată pe actualitatea temeiurilor și nu pe presiune mediatică.

Toate aceste cazuri au în comun o lecție simplă: judecătorul nu are voie să moralizeze. Are obligația doar să aplice legea.


Dosarul Piedone: motivare cu fisuri?

În cazul Piedone, decizia de menținere a controlului judiciar este plină de formule vagi: „circumstanțele reale”, „mediul din care provine inculpatul” (oare la ce s-a referit Onorata Instanță?), „pericolul social relevat de anturaj”. Niciuna dintre aceste expresii nu este ancorată în fapte, probe sau expertize.

Apărarea ar putea susține, pe bună dreptate, că avem de-a face cu un raționament moral, nu juridic, ceea ce încalcă standardele interne și internaționale privind motivarea hotărârilor penale.

Art. 6 din CEDO, art. 4 și art. 23 alin. 11 din Constituție și art. 202 din Codul de procedură penală impun ca orice măsură preventivă să fie justificată exclusiv prin probe. A invoca reputația, anturajul sau stilul de viață al inculpatului este o formă de abuz subtil, dar periculos.


Imparțialitatea nu se declară, se demonstrează

Un observator rezonabil, citind motivarea deciziei în cazul Piedone, ar putea conchide că judecătorul a fost influențat – poate inconștient – de imaginea publică a inculpatului. Or, jurisprudența europeană este fermă: trebuie doar să fii imparțial!

Într-un context în care justiția română este adesea acuzată de dublu standard, astfel de formulări nu sunt simple scăpări de stil, ci semnale de alarmă.

A face dreptate nu înseamnă a judeca omul, ci fapta. Iar atunci când o instanță amestecă „mediul din care provine inculpatul” cu analiza juridică, ea riscă să transforme un act de justiție într-un exercițiu de moralizare publică.


Testul CEDO, inevitabil

Dacă apărarea lui Piedone va ridica excepția privind încălcarea imparțialității obiective, cazul are șanse reale să ajungă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iar acolo, istoria este clară:
– Orice influență a imaginii publice asupra deciziei judiciare este sancționată;
– Orice menținere automată a măsurii preventive, fără reevaluare concretă a riscurilor, este considerată abuzivă (cauza Buzadji c. Republica Moldova, 2016);
– Orice trimitere la moralitate în locul faptelor este incompatibilă cu dreptul la un proces echitabil.


Justiția, între morală și lege

Cazul Piedone devine astfel un test al sistemului judiciar românesc: poate acesta să se desprindă de reflexul de a judeca imaginea înaintea faptelor? Poate să aplice legea rece, fără tentația de a corecta moral?

Deciziile din cazurile Kovesi, Orban și Călin Georgescu arată că se poate. Instanțele pot fi echilibrate, pot acționa fără emoție și fără tentația de a satisface publicul.

Când însă o hotărâre ajunge să evalueze „mediul din care provine inculpatul”, nu mai vorbim despre drept, ci despre prejudecată. Iar prejudecata, odată intrată în sală, nu mai iese decât printr-o nouă decizie.

Alegerile pentru Primăria Capitalei, în decembrie

Primaria București

Nu prea cad de acord ușor membrii pro-europeni ai coaliției de guvernare, dar și când cad de acord… stabilesc date pentru alegeri cu termen depășit.

Mai precis, după amenințări, critici și o întreagă dezbatere pe subiect, se pare că s-a ridicat „fum alb” în ceea ce privește decizia pentru organizarea alegerilor locale pentru desemnarea primarului general al Capitalei.

Nicușor Dan a lăsat scaunul de primar general gol, iar de atunci mandatul a fost preluat interimar de liberalul Stelian Bujduveanu. Iar zilele acestuia la șefie sunt acum efectiv numărate, dat fiind că membrii coaliției de guvernare au agreat ca alegerile locale să aibă loc pe 7 decembrie.

Mai departe, Guvernul condus de Ilie Bolojan urmează să dea Hotărârea de Guvern prin care se va stabili detaliile. Conform Hothews, acordul din coaliție prevede și că fiecare partid să aibă candidat separat șa aceste alegeri, în condițiile în care PNL și USR luau în calcul să aibă candidat comun, ceea ce nemulțumea profund PSD.

Însă potrivit unui sondaj realizat de CURS luna aceasta, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale în București, în continuare Daniel Băluță (PSD) s-ar situa pe primul loc, cu 25% din voturi. Pe poziția a doua se află Cătălin Drulă (USR) și Ciprian Ciucu (PNL), ambii cu 18%.

Anca Alexandrescu (independentă) are 10%, Cristian Popescu Piedone (PNRR) – 9%, Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) și Mihai Enache (AUR) – câte 5%, iar Vlad Gheorghe (DREPT) și Ana Ciceală (SENS) – fiecare 3%.

Rezultatele indică o competiție strânsă între PSD, USR și PNL, cu un electorat fragmentat și fără un favorit detașat”, este interpretarea sondajului.

Pe de altă parte, același sondaj indică și că Nicușor Dan are cea mai bună imagine pozitivă (37%), dar și o rată ridicată de opinii nefavorabile (60%), fiind urmat la mică distanță de același Băluță (31% imagine bună, 65% proastă) și Ciprian Ciucu (26% bună, 67% proastă).

Cristian Popescu Piedone are 25% imagine bună, în timp ce lideri precum Cătălin Drulă și Sorin Grindeanu sunt evaluați pozitiv de 22% dintre respondenți.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
0 ° C
0.1 °
0 °
93 %
4.1kmh
100 %
mie
1 °
J
10 °
vin
10 °
S
10 °
D
9 °

Ultimul articol

AUR depune moțiune de cenzură împotriva unui ministru PSD

După succesul pe care l-au avut grație sprijinului PSD la adoptarea moțiunii simple împotriva ministrei USR Diana Buzoianu, parlamentarii AUR au trecut și la...

Grevă la compania de transport public din Constanța

Angajații CT Bus - compania de transport care operează în municipiul Constanța, sunt, pentru a doua zi consecutiv, în grevă. Ieri, compania anunța că este...

Fost ministru al Transporturilor, reținut; este acuzat că a încercat să-l mituiască pe directorul...

Răzvan Alexandru Cuc, fost ministru PSD al Transporturilor în guvernele Grindeanu și Tudose, a fost reținut ieri de procurorii anticorupție, într-un dosar de dare...