MSC Flaminia, o afacere toxică de 90 milioane de dolari

Cea ce la început părea o simplă afacere pentru statul român, care a riscat sănătatea populaţiei municipiului Constanţa pentru banii încasaţi din decontaminarea portcontainerului Flaminia, s-a transformat într-un scandal cu implicaţii internaţionale. Zeci de mii de tone de deşeuri periculoase, de care statul român habar nu a avut, se află la bordul mastodontului plutitor, iar reziduurile nu pot fi descărcate în Portul Constanţa.

Guvernanţilor nu le-a păsat câtuşi de puţin de avertizările ecologiştilor referitoare la pericolele descărcarii portcontainerului Flaminia.
La un an de zile de la incendiul care a scandalizat întreaga presă internaţională, „bomba plutitoare”, aşa cum a fost denumit portcontainerul Flaminia în urma flăcărilor izbucnite la bord, a acostat în portul Constanţa pentru descăracare. Nici unul dintre statele occidentale prin ale căror apele teritoriale a trecut nava, inclusiv ţara de pavilion a navei, Germania, nu a agreeat descărcarea resturilor toxice de la bord. După patru luni de la intrarea în Portul Constanţa, MSC Flaminia încă nu a fost descărcată, iar în magaziile navei s-au descoperit substanţe periculoase care nu au fost declarate de armator.

Groapa de gunoi a Europei

Mihail Faca

Teoretic, afacerea Flaminia părea destul de simplă. Compania germană care agenturează vasul a găsit o soluţie rapidă de a a scăpa de deşeurile toxice de la bord şi de reparaţia navei: un stat cu legi de mediu permisive, autorităţi corupte, probabil plata unor comisioane grase pentru „ungerea” rotiţelor ministeriale.
Ecologiştii români nu sunt aşa de virali precum grupările eco din vest, populaţia a fost dezinformată, iar nimeni şi nimic nu părea că poate pune beţe în roate acestui aranjament. Preţul plătit pentru această operaţiune este secret şi presa este ţinută departe de danele unde se desfăşoară descărcarea. Lucrurile s- au complicat însă, pentru că armatorul nu a declarat întreaga cantitate de deşeuri, operaţiunile de descărcare se desfăşoară în pas de melc iar termenul de intrare în şantier va fi, cel mai probabil, decalat.
La patru luni de la ancorarea navei în Portul Constanţa, au început să transpire informaţiile. În primă instanţă, senatorul constănţean Gigi Chiru a prezentat date conform cărora pe nava Flaminia se aflau 12.000 de tone de deşeuri, faţă de 9.000, cantitatea care fusese autorizată pentru descărcare. Apoi a venit rândul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Mihail Fâcă, care a recunoscut că, pe lângă cele 9.000 de tone, pe navă s-ar mai găsi încă 14.000 de tone de resturi periculoase.
„Reprezentanţii firmei care operează nava Flaminia, sub pavilion german, au primit avizul pentru gestionarea a 9.000 de tone de deşeuri care se află pe vas, însă autorităţile române nu au dat aviz pentru gestionarea altor 14.000 de tone de deşeuri, pe care le-au declarat „import ilegal”, a explicat Fâcă. Potrivit acestuia, cele 14.000 de tone de deşeuri declarate „import ilegal” va trebui să fie preluate de către statul german. Prefectul Constanţei a confirmat, la rândul său, existenţa acestei diferenţe şi a explicat că ceea ce nu se regăseşte în acte nu va fi descărcat în port. „Cantităţile care sunt în plus vor fi preluate de către armatorul german”, a precizat Eugen Bola, care a indicat că deşeurile respective vor fi transferate de la bordul MSC Flaminia direct pe o navă care va sosi în portul Constanţa. Până la urmă, acest lucru nu ar fi o problemă, însă cine va lua la verificat cantităţile transportate dacă inspectorii de mediu lipsesc de la bord?!

Protecţia mediului, doar pe hârtie

Badragan.Jpg (1)

„Am fost de trei ori în danele unde se descarcă Flaminia. Nu am văzut nici un inspector de mediu”, a precizat ecologistul Dumitrul Bădrăgan.
Acesta susţine că pe navă se află o cantitate necunoscută de deşeuri toxice. „Din informaţiile existente în spaţiu public, respectiv afirmaţiile avocaţilor familiilor marinarilor decedaţi în urma incendiului, reiese că tocmai încărcătura navei a fost cea care a generat focul”, a mai spus ecologistul. El susţine că trebuie făcut public cargoplanul (graficul de încărcare – n.red.) al navei. „ Există un cargoplan în posesia autorităţilor, dar exploziile şi incendiul se pare că au produs efecte grave, făcând imposibil să garanteze cineva ce şi unde s-ar afla amplasat pe navă”, mai susţine Bădrăgan.
Aceasta mai trage un semnal de alarmă referitor la un alt aspect ignorat de autorităţi. „Jumătate din navă este acoperită. Restul magaziilor sunt expuse ploilor. Am avut precipitaţii de 30 şi 40 de litri pe metrul pătrat. Cantităţi importante de apă au ajuns în magazii şi s-au amestecat cu şlamul de acolo. A verificat cineva, s- au luat probe?”, se întrebă, evident retoric, ecologistul.
Potrivit Lloyds List Australia, suma totală pusă în joc în cazul MSC Flaminia este de 90 milioane de dolari, 40 de milioane reprezentând asigurarea propriu-zisă a navei, iar restul, poliţa pentru containerele distruse. În conformitate cu Lloyds List, 1.000 din cele 2.900 de containere de la bordul vasului au fost avariate în incendiu. Este lesne de înţeles că, raportat la această sumă imensă, preţul plătit de armator statului român este mare.

Epopea bombei plutitoare

Eugenbola

MSC Flaminia a luat foc pe 14 iulie 2012, în timp ce naviga în Oceanul Atlantic. Incidentul s-a soldat cu doi morţi, un dispărut şi mai mulţi marinari răniţi.
Nava fost abandonată de echipaj şi a ars timp de mai multe zile pe apă. După ce focul a fost stins iar echipajul s-a întors la bord, Flaminia nu a primit permisiunea să intre în porturile din Occident. Într-un singur an, Flaminia a făcut o singură escală, portul german Wilhelmshaven, unde au fost descărcate doar containerele neatinse de foc, după care portcontainerul s-a întors pe apă. Părţile implicate în acest transport s-au chinuit să păstreze secretul asupra încărcăturii de la bord şi a condiţiilor în care s-a produs evenimentul.
Avocaţii au solicitat „general average”, respectiv clauza de avarie comună, situaţie în care toţi clienţii păgubiţi sunt despăgubiţi, pentru a păstra tăcerea. Principala suspiciune care planează asupra vasului este prezenţa în magazii a câtorva sute de containere care, în urma incendiului, au devenit toxice. Printre mărfurile periculoase încărcate pe MSC Flaminia figurează clorhidrat, disulfiţi, gaze refrigerante, distilaţi de petrol, lichide corozive, substante toxice şi inflamabile, uleiuri auto, nitrometan şi altele. Aceste substanţe combinate şi expuse la foc, asta dacă nu cumva tocmai aceşti compuşi au corodat containerele şi s-au autoaprins, au fost la originea incendiului prelungit. În fine, MSC Flaminia acostat, pe 17 mai, în Portul Constanţa.


Containerele morţii

Flaminia 1

Potrivit specialiştilor, probabilitatea ca o astfel de navă să ia foc de la propriile instalaţii sau echipaj este foarte mică, dacă nu inexistentă. MSC Flaminia este un portcontainer modern, din clasa Panamax (300 de metri lungime) şi a fost construit în 2001 de DMHI Coreea. „Toate portcontainerele construite după anul 2000 dispun de sisteme sofisticate de detectare şi stingere a incendiilor, iar toată nava este monitorizată. În cazul unui incendiu la bord, se dă automat alarma”, a precizat, sub protecţia anonimatului, un comandant de portcontainer. Acesta a explicat că, în practica transportului de containere, mărfurile periculoase se depozitează în partea de mijloc a navei, sub linia de plutire. Pântecele navei este cel mai sigur loc pentru containerele încărcate cu compuşi toxici şi exact locul unde a izbucnit incendiul de pe Flaminia. „Nava nu avea cum să ia foc din cauza neglijenţei echipajului”, a explicat comandantul. Tocmai din aceste motive planează multe suspiciuni în acest caz. După ce va fi descărcat de resturile periculoase, portcontainerul va fi reparat în şantierul Daewoo Mangalia Heavy Industries.