Jaful de la Rodipet sare de 35 de milioane de euro

Aventura libanezo-americanului Hassan Awdi la compania Rodipet SA, se apropie de sfârşit. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Hassan Awdi şi a celorlalţi vinovaţi de devalizarea reţelei naţionale de difuzare a presei.

În total, nouă persoane sunt acuzate de iniţiere, constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, delapidare şi spălare de bani. Awdi deţine o avere uriaşă, realizată în România, în mare parte prin afaceri ilicite, susţin surse apropiate anchetei. În 2003, privatizarea Rodipet a stârnit un imens scandal. Rodipet a fost un „cadou” pentru Hassan Awdi, cabinetul Năstase emiţând o ordonanţă specială, prin care libanezul a reuşit să devină proprietarul reţelei de difuzare a presei. El a apelat la o schemă financiară complexă, prin care a reuşit să îndatoreze Rodipet şi, în acelaşi timp, să câştige sume uriaşe.

Urmăriţi penal

Privatizarea Rodipet SA s-a făcut la 23 decembrie 2003, când între Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (AVAS) şi SC Magnar System Com SRL Otopeni s-a încheiat un contract pentru vânzarea pachetului majoritar de acţiuni. La momentul privatizării, Rodipet avea un capital social de 2.264.350.000 lei, împărţit în 90.574 acţiuni, cu o valoare nominală de 25.000 lei fiecare. Societatea avea 42 de sucursale pe întreg teritoriul ţării, deţinând clădiri, terenuri şi puncte de vânzare.

Prin contract, cumpărătorul se obliga ca pe o perioadă de 5 ani de la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor să nu facă disponibilizări, să nu înstrăineze sub orice formă, să nu închirieze şi să nu greveze cu sarcini activele proprietatea societăţii, iar pentru susţinerea activităţii curente a Rodipet se obliga să realizeze o infuzie de capital circulant în valoare de 2 milioane de dolari, dar şi investiţii pentru dezvoltare în valoare de 3.750.000 de euro. Investiţiile au fost garantate prin instituirea unei garanţii reale mobiliare asupra acţiunilor. De asemenea, cumpărătorul se obliga să nu schimbe destinaţia punctelor de vânzare şi nici să le închidă. Pe perioada realizării obligaţiilor contractuale, Magnar System nu avea dreptul să cesioneze către o altă persoană fizică sau juridică acţiunile Rodipet.

Nerespectarea contractului de privatizare a Rodipet SA a făcut obiectul dosarului penal nr.390/D/P/2006, înregistrat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală. Anchetatorii suspectau operaţiuni de spălare a banilor, desfăşurate de reprezentanţii mai multor societăţi comerciale, controlate de fraţii Hassan şi Mehdi Awdi, dar şi de acoliţii lor, printre care Lopsan Investment LTD Cipru, Uni Export Plus SRL, Restaurant Mioriţa SRL, Miati Prod SRL, Bucharest Confort Suites SRL, Mirelle Company SRL şi multe altele.

Prima încălcare a contractului de privatizare s-a produs la 19 august 2004, când Magnar System a cesionat 60.220 din acţiunile Rodipet către Supremo Corporation SRL şi Monalisa Investments SRL, firme controlate tot de familia Awdi.În 2007, contrar dispoziţiilor contractului de vânzare-cumpărare a acţiunilor, la Registrul Comerţului au fost înregistrate SC Rodipet Abonamente SRL, SC Rodipet Courier SRL, SC Rodipet Business Solution SRL şi SC Star Collection Agency SRL. Aceste societăţi, care erau controlate de clanul Awdi, au preluat părţi din obiectul de activitate al Rodipet SA.

Politică de falimentare

Încă de la privatizare, susţin procurorii DIICOT, Hassan Awdi ar fi dus o politică de falimentare a Rodipet, profitând de inexistenţa controalelor din partea AVAS şi ANAF, dar şi de poziţia dominantă în Adunarea Generală a Acţionarilor. Astfel, reprezentanţii Rodipet au încheiat o serie de contracte de împrumut, consultanţă, reprezentare, vânzare, prestări de servicii, defavorabile societăţii. Aceste contracte erau încheiate de fiecare dată cu firme controlate sau deţinute, direct sau prin interpuşi, de către membrii grupului Awdi.

În 2004, Rodipet SA a împrumutat SC Supremo Corporation SRL (controlată de Hassan Awdi) cu 280 miliarde lei vechi, pe o perioadă de 10 ani. În 2008, Rodipet SA, transformată între timp în Network Press Concept SA, a încheiat cu SC Best Consult SRL mai multe contracte de consultanţă şi reprezentare, în valoare de câteva milioane de lei, pentru vânzarea de chioşcuri şi imobile (lucru interzis prin contractul de privatizare). Ulterior, aceste chioşcuri se vor regăsi în patrimoniul SC Rodikiosk SRL, societate controlată, de asemenea, de grupul Awdi.

Tot în 2008, Rodipet SA a încheiat cu Rodipet Courier SRL, reprezentată de fratele lui Hassan Awdi, Mehdi, un contract păgubos pentru recepţionarea, prelucrarea, ambalarea şi transportul publicaţiilor la diferite destinaţii din reţeaua naţională de

distribuţie a presei. Prin acest contract, susţin procurorii, activitatea de distribuţie a Rodipet SA a fost externalizată nejustificat, în contradicţie cu obligaţiile asumate prin contractul de privatizare.

Contracte fictive

Hassan Awdi a încheiat numeroase contracte fictive, prin care au fost scoase din Rodipet sume mari de bani. Unul dintre acestea atestă un împrumut de 1.000.000 de euro făcut de Rodipet de la SC Balbec Retail SRL. În contul datoriei fictive neachitate, Balbec Retail (controlată de Awdi) a devenit proprietara a cinci spaţii comerciale şi a unui spaţiu de depozitare, aparţinând Rodipet.

Contracte fictive au fost încheiate şi cu SC Agroindcom Chitila SA şi SC Ecogreen SA, în valoare de 3 milioane de lei, pentru achiziţionarea de materiale de construcţii, în condiţiile în care prima firmă avea ca obiect de activitate creşterea animalelor, iar cea de-a doua, servicii de consultanţă.În 2006, Rodipet a  recepţionat un imobil, pentru construcţia căruia a plătit firmei Terasanta SRL (controlată de Awdi) 1,8 milioane de lei. Cu toate că era proprietara clădirii, Rodipet a plătit, ulterior, firmei Supremo Corporation, cu titlul de chirie, 127.000 de lei/lunar.Una dintre ultimele lovituri date de către fraţii Awdi a fost la 12 ianuarie 2009, când interpuşii acestora au închiriat de la Rodipet 28 de imobile (apartamente şi vile situate în zone centrale din mai multe oraşe). Contractul a fost încheiat pe 49 de ani, la o chirie lunară de 50 de euro pentru fiecare locaţie. Prin contract, s-a interzis în mod expres locatorului să facă orice demersuri pentru rezilierea actului înainte de termenul de 49 de ani. Practic, prin acest contract, proprietatea imobilelor a fost înstrăinată în favoarea unei firme controlată de grupul Awdi.

Decapitalizarea Rodipet

În mai 2009, AVAS a activat clauza de reziliere a contractului de privatizare, pentru nerespectarea obligaţiilor, devenind acţionar majoritar. Câteva luni mai târziu, Rodipet SA a intrat în procedură de insolvenţă, fiind numit un lichidator judiciar al societăţii.

Hassan Awdi a semnat însă acte în numele Network Press Concept SA, ulterior datei la care AVAS reziliase contractul de privatizare. Astfel, la trei zile după anularea privatizării, Awdi, prin interpuşi, a încheiat un contract de franşiză cu SC Westland Investment SRL, prin care se transmitea dreptul de a desfăşura activităţi de vânzare a presei în toate punctele de vânzare ale Network Press Concept.

Prin acest contract s-a realizat decapitalizarea Rodipet. Practic, importante lichidităţi au fost transferate din conturile acesteia către alte societăţi deţinute sau controlate de membrii grupului Awdi, urmărindu-se ca, prin transferuri succesive, să se piardă urma banilor, susţin surse judiciare.Tot după reziliererea privatizării, Awdi a încheiat ilegal, în numele Rodipet, mai multe contracte de prestări servicii şi de închiriere cu propria firmă, SC Rodikiosk SRL, în valoare totală de aproape 4 milioane de lei. Potrivit anchetatorilor, din grupul infracţional organizat iniţiat de Hassan Awdi mai făceau parte fratele său Mehdi, Istambouly Bassam, Matly Marwan Georges, El Mokdad Bilal Mohamad, toţi cetăţeni libanezi şi românii Iordan Bădeanu, Florin Lungoci şi Angela Coman. Procurorii au stabilit că Awdi a adus un prejudiciu Rodipet SA în valoare de peste 35,5 milioane de euro.

Probarea infracţiunilor a fost extrem de dificilă, din cauza complexităţii operaţiunilor financiare şi a implicării unor persoane care se bucură de poziţii sociale şi profesionale dintre cele mai bune, susţin sursele judiciare.

Percheziţii domiciliare

În 22 iunie, procurorii DIICOT, însoţiţi de poliţişti şi de jandarmi, au făcut 24 de percheziţii în locaţii din Bucureşti şi din judeţele Constanţa şi Ilfov, aparţinând grupului Awdi. Cea mai mare desfăşurare de forţe a fost la sediul Rodipet, din Piaţa Presei Libere. Timp de câteva ore, anchetatorii au scotocit prin birourile Rodipet, sigilând mai multe încăperi şi ridicând saci cu documente. În faţa anchetatorilor a fost adus doar Mehdi Awdi, fratele său Hassan, creierul grupării, fiind plecat din România de mai multă vreme. Pentru recuperarea prejudiciului, anchetatorii au pus sechestru asigurator pe cinci hoteluri, dintre care trei în Bucureşti (în Piaţa Kogălniceanu, în Colentina şi în zona Batiştei) şi alte două pe litoral (Mamaia şi Venus), precum şi pe 20 de apartamente. Totodată, au fost sechestrate peste 150 de maşini şi utilaje agricole, în dosarul privind falimentarea Rodipet.

Afaceri ilegale

Grupul iniţiat de Hassan Awdi este implicat în numeroase afaceri ilegale. Membrii grupării Awdi sunt libanezi cu mai multe cetăţenii, stabiliţi în România imediat după Revoluţie, iar primele afaceri au fost cu electronice. Awdi este acţionar, direct sau prin interpuşi, la sute de firme. Afacerile i-au adus lui Awdi nu numai bani, dar şi sprijin politic. Cu ajutor politic, libanezii au reuşit mai multe privatizări frauduloase, printre care Rodipet, Mesagerie SA, Aluniş SA etc. Potrivit surselor judiciare, cea mai mare parte a banilor a fost spălată prin intermediul unor firme-fantomă, înfiinţate în paradisul fiscal Delaware (SUA).

Tunul de la Casa Bucur

O altă lovitură a clanului Awdi a fost la Casa Bucur. În 2000, firma Monalisa Trading Co SRL, ai cărei acţionari sunt Hassan Awdi şi soţia acestuia, a cumpărat de la de la Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) pachetul majoritar de acţiuni al societăţii Aluniş SA. Tranzacţia a fost perfectată pentru aproximativ trei miliarde de lei vechi, în condiţiile în care activele societăţii valorau de zeci de ori mai mult.

Patrimoniul imobiliar al Aluniş SA totaliza 20 de braserii şi restaurante. Printre activele societăţii a fost inclus, în mod abuziv, monumentul istoric Casa Bucur (transformat în restaurant), aflat doar în administrarea Aluniş SA, nu însă şi nu în proprietatea acesteia. Deşi proprietarii de drept ai imobilului, care erau în litigiu cu statul, au făcut numeroase notificări, Casa Bucur a fost înstrăinată în favoarea lui Hassan Awdi pentru numai 15.000 de dolari. Ulterior, Awdi a vândut activul altei firme pe care o controla, pentru 500.000 de dolari.

Mesagerie SA, pusă pe butuci

Prin aceeaşi firmă, Monalisa Investments SRL, clanul Awdi a reuşit să dea o altă lovitură. În 2004, firma libanezului a cumpărat CFR Mesagerie SA, care se ocupa cu transportul coletăriei şi presei pe calea ferată, pentru 7,27 miliarde de lei vechi. La scurt timp, după metoda “Rodipet”, Awdi a reuşit să falimenteze societatea în mod deliberat. După un an de la privatizare, 500 din cei 800 de angajaţi ai societăţii au fost concediaţi. Ceilalţi nu şi-au mai primit salariile luni la rând. Hassan Awdi a stopat şi plăţile altor drepturi băneşti conexe, deşi reţinuse, prin stopaj la sursă, contribuţiile individuale ale salariaţilor Mesageriei.

În actul de vânzare al CFR Mesagerie SA s-a stipulat clar că toate drepturile salariaţilor existente înaintea privatizării vor fi menţinute de noul proprietar, contractul colectiv de muncă şi contractele individuale de muncă pentru angajaţii Mesageriei fiind anexe la contractul de vânzare.Nerespectarea clauzei contractuale privind pastrarea întregului personal ar fi trebuit să atragă, de drept, anularea contractului de privatizare, ceea ce nu s-a întâmplat.Nenumăraţi angajaţi ai Mesageriei au câştigat procesele intentate patronatului pentru neplata drepturilor salariale. Cu toate acestea, nici până în ziua de azi aceştia nu şi-au văzut banii

Share:

Author: Andrei Sidorov