Afacerea Algele, milioanele din ograda lui Borbely

Orice turist, fie el român sau străin, care şi-a petrecut vacanţa pe litoralul românesc, s-a declarat dezgustat dacă a avut ghinionul să dea de munţii de alge pe care echipele de muncitori nu reuşeau să le adune peste noapte de pe mal.Puţini îşi pot însă imagina că dezgustul mizeriei verzi, care taie pofta turiştilor de a mai reveni pe litoral bagă milioane în buzunarele unui SRL, SC Socum Trans, care câştigă, an de an, licitaţia pentru curăţarea plajelor, la care este singurul participant. Ecuaţia este simplă: SRL –ul curăţă plaja cu mijloace rudimentare (tractoare şi oameni cu lopeţi), transportă algele putrezite pe străzile Constanţei şi apoi este plătită, din bani publici, de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (fosta Direcţia Apelor Dobrogea Litoral). Administraţia are grijă ca Socum SRL să nu-şi piardă cumva sursa de venituri – contractele grase pe banii ministerului condus de Laszlo Borbely. Aceeaşi Administraţie „îngroapă” orice iniţiativă sau metodă care ar putea rezolva problema algelor şi ţine sub cheie utilajele performante pe care le-a cumpărat în trecut pentru curăţarea plajelor.

Aproape toate statele cu deschidere la mare şi industrie hotelieră pe litoral s-au lovit de problema algelor. Denumit în termen ştiinţifici „înflorire algală”, acest fenomen le provoacă mari neplăceri turiştilor. În timp ce în statele civilizate s-au aplicat soluţii mult mai simple şi ieftine pentru limitarea accesului algelor în zonele de îmbăiere, pe litoralul românesc flora marină se strânge cu lopata. Toate acestea pentru ca o firmă privată să beneficieze de contracte bănoase plătite de stat.

În pragul fiecărui sezon estival Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral organizează licitaţii pentru igienizarea plajelor şi curăţarea acestora de alge pe perioada verii. Licitaţiile au, invariabil, acelaşi câştigător şi unic participant: SC Socum Trans SRL din Constanţa.

Cum au fost tocaţi 800.000 euro

Dacă, în 2007 a fost în pragul dizolvării, Socum Trans, a devenit în prezent un client fidel al contractelor cu statul având ca obiect plajele. Firma îl are ca asociat unic pe Mihail Adrian Badiu, un apropiat al conducerii Apelor Române Dobrogea dar şi al lui Claudiu Iorga Palaz, actualul prefect al Constanţei. Badiu nu este un necunoscut nici la Oil terminal SA, unde presa a relatat ca Socum SRL ar fi încasat, în ultimii ani, aproape 20.000.000 lei cu titlul de chirie pentru câteva utilaje, multe dintre ele nefiind niciodată folosite de angajaţii companiei.

Revenind la afacerea algelor să menţionăm că anul acesta, pe 14 februarie, firmei i s-a atribuit contractul numărul 59 – Lucrări de „Pregătire a suprafeţelor de plajă aferente litoralului Mării Negre”, în valoare de 745.944 lei iar pe 16 mai contractul numărul 120 – Servicii de curăţare a suprafeţelor de plajă aferente litoralului Mării Negre în sezonul estival 2011, în valoare de peste 2, 2 milioane lei. Tot anul acesta, pe 25 iulie, Socum a primit şi un „mărunţiş”, respectiv contractul 148 – Servicii Reparaţii Pompe, în valoare de 34.980 lei.

În 2010 pregătirea suprafeţelor de plajă a costat 875.936 lei, iar curăţarea plajelor de alge s-a ridicat la peste 2,2 milioane lei. Dintr-o firmă propusă spre desfiinţare, Socum Trans a ajuns pe primul loc în „Top Profit România 2010” pe judeţul Constanţa. Comparativ cu anii precedenţi, valorile contractelor încheiate cu Socum au crescut constant, astfel că 2012 ar putea fi anul în care afacerea plajelor să depăşească pragul de un milion de euro.

Utilajele statului stau degeaba

Mai grav este că în timp ce Apele Române Dobrogea atribuie contracte grase unei firme private, are la dispoziţie propriile utilaje, mult mai performante, achiziţionate în perioada 2000 – 2006.

Potrivit ABADL, în perioada amintită au fost achiziţionate şase noi utilaje performante pentru sfărâmat scoici, colectare alge la ţărm, dar şi un utilaj de evacuare a algelor din apă cu sistem de separare a materialului solid de lichid. Costurile pentru aceste utilaje au depăşit suma de 1,5 milioane de lei. Toate aceste noi mijloace tehnice s-au adăugat celor pe care instituţia le deţinea deja în baza auto, parc care numără câteva zeci de utilaje. În această situaţie, este cel puţin curios cum ABADL nu poate asigura igienizarea plajelor prin forţe proprii.

S-a ales praful de proiectul francez

Pentru profitul Socum, Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (actuala Administraţie Bazinală de Apă Dobrogea Litoral) a abandonat şi proiectul-pilot privind procesarea algelor care invadează litoralul, iniţiat în 2008. Conducerea de atunci a instituţiei a trimis mostre de alge în Franţa pentru expertiză, s-a apelat chiar şi la un specialist francez în domeniu, iar turiştii şi constănţenii deopotrivă au fost înştiinţaţi despre ceea ce trebuia să devină o premieră pe litoralul românesc – prima instalaţie de procesat alge marine. Franţa nu a fost desemnată întâmplător drept colaborator în acest proiect, ci pentru că este liderul european în procesarea vegetaţiei acvatice. La acea dată s-a vehicul ideea construcţiei unei fabrici de procesat alge în apropierea litoralului, precum şi atragerea unui investitor francez care să suporte costurile achiziţiei unor utilaje speciale pentru recoltarea algelor. La începutul lui 2009, şefii DADL au fost înlăturaţi, iar proiectul abandonat.

Plasele anti-alge ar băga profitul la apă

La fel s-a întâmplat şi cu proiectul privind amplasarea unor plase anti-alge în largul mării. Potrivit organizaţiei ecologiste Oceanic Club, o soluţie pe termen scurt pentru stoparea asaltului algelor este instalarea unor plase din material plastic semirigid sau a altor tipuri de plase în largul coastelor în perioada 30 aprilie-15 septembrie. Ecologiştii au indicat chiar un model de plasă utilizat cu succes în Africa de Sud, Australia şi Statele Unite ale Americii pentru protectia plajelor turistice contra invaziilor de meduze periculoase.

Cu aceste plase se pot închide, la costuri reduse, golfurile turistice ale staţiunilor din sudul litoralului şi se pot constitui baraje de masa algală în zona de nord a litoralului. De altfel, şi patronii hotelurilor de pe litoral au solicitat ABADL  amplasarea unor plase de protecţie, însă conducerea administraţiei bazinale susţine că este imposibil. În lipsa unei expertize pe această temă, nu se ştie cu exactitate dacă plasele pot constitui o soluţie. Un lucru este însă cert: montarea plaselor de protecţie împotriva algelor ar baga rău la apă afacerile Socum, care astfel ar rămâne fără obiect de activitate.

Hotelierii sunt disperaţi: „Suntem la nivelul furcilor şi lopeţilor”

Hotelierii au făcut nemunărate demersuri pentru montarea unor plase de protecţie contra algelor, însă până în prezent nu s-a intreprins nici o măsură în acest sens. „Problema algelor există peste tot în lume, chiar şi la Miami. În străinătate, autorităţile similare cu ABADL acţionează foarte repede, spre deosebire de noi, care suntel la nivelul furcilor şi lopeţilor”, a declarat Nicole Bucovală, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia. Acesta a explicat că în mod normal se intervine cu utilaje speciale amfibii, care au capacitatea să colecteze algele într-un timp scurt, astfel încât să nu deranjeze turiştii. Dacă în fiecare staţiune ar acţiona câteva astfel de mijloace tehnice, litoralul ar scăpa de problema algelor. Referitor la costurile de achiziţie a acestor utilaje, Nicolae Bucovală susţine că „nu sunt atât de scumpe pe cât încasează ABADL de la agenţii economici din turism”. „Nu vă pot spune oficial care sunt preţurile, însă un utilaj nu cred că poate să coste mai mult de 100.000 de euro. Nu este nevoie de o alocaţie bugetară suplimentară la ABADL. Un agent economic plăteşte între 15 şi peste 20 de lei pe metrul pătrat de plaja”, a conchis reprezentantul hotelierilor.

Străinii scot bani din flora marină

În timp ce România aruncă la gunoi, în fiecare vară, zeci de mii de tone de alge, în Occident din flora marină se fabrică biocombustibil şi curent electric. Uscate şi prelucrate, algele pot fi arse în termocentrale.

Un exemplu în acest sens este oraşul italian Veneţia. Aici, autorităţile se confruntă cu aceeaşi problemă ca la Mamaia, faimosul oraş, situat în capătul unei lagune, fiind invadat de alge. Soluţia găsită de autorităţi este colectarea acestor alge şi folosirea lor pentru alimentarea unei noi termocentrale cu o putere de 40 MW, care să alimenteze oraşul şi portul cu energie electrică.

Dezvoltarea biocombustibililor din alge începe să înregistreze primele succese în industria aeronautică. Compania americană Continental Airlines a efectuat cu succes primul zbor al unui avion propulsat cu un amestec de biodiesel obţinut din alge şi combustibil convenţional. Zborul aeronavei Boeing 737-800 a durat 90 de minute şi a decurs fără incidente.

De asemenea, Marina SUA a prezentat la sfârşitul anului trecut conceptul Command Boat (RCB-X), o barcă de 16,5 metri care funcţioneaza cu un amestec în proportii egale dintre un combustibil NATO şi biocombustibil obţinut din alge.

Biodieselul prezintă interes şi pentru industria auto. În prezent, există câteva companii care cercetează biodiesel-ul obţinut din alge marine. Una dintre acestea, Solazyme, a demonstrat deja viabilitatea ideii, cu un prototip Mercedes C320 alimentat cu biodiesel din alge marine. Aceste proiecte ar fi cu atât mai utile pentru România cu cât în ultimii zece ani s-a înregistrat o creştere a cantităţilor de alge aduse la mal de curenţi. În vara care tocmai s-a încheiat, echipele de muncitori au ajuns să colecteze până la 1.000 de tone de alge pe noapte.

Drept la replica publicat in nr. 21 „Jurnal de Investigatii”:

Socum Trans nu a fost în insolvenţă

Urmare articolului „Afacerea Algele” publicat în numărul 19 al Jurnal de Investigaţii, SC Socum Trans SRL ne-a solicitat să facem următoarele precizări:

„1 Din eroare, Jurnalul de investigaţii a publicat, în numarul 19/septembrie 2011 informaţia că ”…dezgustul mizeriei verzi, …,bagă milioane în buzunarele unui SRL, SC Socum Trans, care câştigă an de an, licitaţia pentru curăţarea plajelor, la care este singurul participant”.

Afirmaţia susmenţionată este neconformă cu realitatea, întrucât cu excepţia anului 2011, în anii anteriori, la licitaţia organizată de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, pentru „Servicii de curăţare a suprafeţelor de plajă aferente litoralului Mării Negre”, au participat mai mulţi ofertanţi, şi numai în anul acesta societatea noastră a fost singurul ofertant al contractului (evident nu din vina subscrisei).

Menţionăm că, în fiecare an, procedura de atribuire a contractului în cauză a fost prin ”licitaţie publică”, fiind derulată, cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale în acest domeniu, iar subsemnata şi-a îndeplinit corect şi cu bună credinţă toate obligaţiile asumate contractual.

2. De asemenea, aţi afirmat că „Dacă în 2007 a fost în pragul dizolvării, Socum Trans a devenit în prezent un client fidel al contractelor cu statul având ca obiect plajele”.

Afirmaţia de mai sus este falsă şi tendenţioasă, deoarece susţineţi nefondat că:

– societatea subscrisă s-ar fi aflat , în anul 2007, în pragul falimentului, şi doar cu sprijinul material substanţial, obţinut în urma contractelor avantajoase încheiate cu statul, subscrisa ar fi reuşit să se salveze de la faliment.

Susţinerea dvs. este neconformă cu realitatea, deoarece subscrisa nu a fost niciodata în incapacitate de plată sau în procedura insolvenţei (faliment sau reorganizare judiciară), nici în anul 2007 şi nici în altă perioada, aspect probat cu bilanţurile contabile ale societăţii pentru aceşti ani şi facil de stabilit prin consultarea Buletinului procedurilor de insolvenţă (documente publice pe care le-aţi fi putut consulta dacă aţi fi manifestat un mimim de bună credinţă).

Subliniem faptul că subscrisa nu a fost niciodată în incapacitate de plată sau în procedura insolvenţei (faliment sau reorganizare judiciară)”.

Nota Redacţiei: Am fost de acord cu publicarea celui de-a doilea punct din precizări, chiar dacă (aşa cum puteţi constata chiar din afirmaţia Socum Trans), redactorul nostru a consemnat că Socum s-a aflat în pragul dizolvării, nicidecum al falimentului sau al insolvenţei. Consemnăm  totuşi şi această precizare pentru a ne dovedi buna credinţă şi pentru că este o bună ocazie, inclusiv pentru cei care ne-au trimis replica, să facă diferenţa între dizolvare

Share: