Indiferent de puterea politică, Compania Naţională „Loteria Română” atrage căpuşele ca un magnet. În ultimele două luni, mai multe ziare şi posturi TV au bătut monedă pe nereguluile descoperite în 2011. Noi vă prezentăm cele mai „fierbinţi” scheme de fraudare ale Loteriei, care au ieşit la lumină în urma controlului Curţii de Conturi din 2012, documente despre care restul presei vorbeşte doar din auzite.
Ultimul raport al Curţii de Conturi se află acum pe masa de lucru a procurorilor DNA şi conţine isprăvile Loteriei Naţionale din mandatul lui Gheorghe Benea. Afacerile descoperite acum de inspectorii Curţii de Conturi sunt de-a dreptul nesimţite, prejudicierea Loteriei Naţionale cu zeci de milioane de euro fiind flagrantă, la prima vedere. Doar pe vremea lui Nicolae Cristea, directorul de tristă amintire, a mai fost, parcă, atât de evidentă, decizia managerilor Loteriei de a-şi frauda propria instituţie.
Graficele furtişagului
Vă prezentăm trei astfel de exemple. Nu vom insista, deocamdată,
asupra numelor de persoane, sau asupra apartenenţei lor politice, o vom
face în numerele viitoare.
Nu aceştia sunt atât de importanţi, în
primă instanţăm, cât fenomenul. Actorii fraudelor se tot schimbă,
furturile continuă. Când vine vorba de bani, interesele nu mai ţin cont
de culoarea politică. Şi în acest caz, deşi vorbim de mandatul unui
director general, numit de PDL şi susţinut, spunea el, chiar de fostul
premier Emil Boc, banii supţi de căpuşele Loteriei s-au dus spre firme
în care interesele acţionarilor s-au colorat în galbenul naţional
liberalilor.
Pe 5 octombrie 2011, Compania Naţională „Loteria Română”
(CNLR) a semnat un contract în valoare de 20,85 milioane de lei cu
firma SVF Management Prod Serv SRL (lider în asocierea cu SC Industrial
Computer Group SRL), pentru implementarea sistemelor Data Center şi Disaster
Recovery. Conducerea CNLR a manipulat datele licitaţiei astfel încât
doar SC SVF Management Prod Serv SRL a depus oferta înainte de data
limită! Oferta a fost evaluată, verificată şi declarată câştigătoare în
aceeaşi zi, iar contractul s-a semnat o zi mai târziu, fără a se mai
respecta termenul legal de 11 zile.
Licitaţia a fost contestată şi
anulată, pe 21 februarie 2012, de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti,
dar paguba se produsese deja, prin grija clujeanului Benea: în numai
trei luni scurse de la încheierea contractului, Loteria cumpărase deja
toate echipamentele pe care trebuia să le achiziţioneze în doi ani.
Benea a avut grijă să plătească toţi banii, dar sistemul nu funcţionează
nici în prezent. Aceasta pentru că nimeni nu s-a gândit că pentru
aparatura pe care au plătit 20 de milioane trebuie şi un sistem de
climatizare industrială de precizie.
Criminalitate economico-financiară
În dosarul înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Curtea de
Conturi face următoarele menţiuni: ”În circuitul tranzacţiilor
comerciale a fost implicată SC Professional Clima Instal SRL care a
facturat SC SVF Management Prod Serv SRL produse şi servicii care nu
reflectă operaţiuni reale, societatea nedesfăşurând nici o activitate
comercială şi neavând personal angajat. La cererea SC Professional Clima
Instal SRL, la data de 16.03.2012, după retrageri succesive de sume
substanţiale în numerar, contul bancar al societăţii a fost închis, iar
la data de 20.09.2012 societatea era în stare de faliment. Retragerile
de numerar au fost efectuate de către o persoană, în calitate de
împuternicit, care era, în acelaşi timp şi împuternicit administrator al
SC Expert Services Company SRL, societatea căreia SC Professional Clima
Instal SRL i-a facturat servicii fictive în valoare de 13.369.113 lei.
Andreescu Nicolas Brian, angajat al unei cunoscute firme de pază şi
protecţie, a fost împuternicit ca administrator al SC Expert Services
Company SRL pe o perioadă de numai trei luni, respectiv perioada în care
s-au desfăşurat tranzacţiile aferente contractului încheiat de CNLR cu
SC SVF Management Prod Serv SRL”.
Descrierea de mai sus a
fenomenului economic făcută de experţii Curţii de Conturi arată, aproape
fără dubii, existenţa unui grup organizat de criminalitate
economico-financiară.
Vodafone, antrenată în afaceri dubioase
Un alt contract extrem de dubios, dar mai ales păgubos pentru bugetul Loteriei Române este cel de prestări servicii, din data de 13 aprilie 2011, în valoare de 57.382.000 lei fără TVA, încheiat între CNLR şi SC Grupul Industrial GIR SA, lider în asociere cu Vodafone România SA.
În primul rând, valoarea de 57,382 milioane de lei era estimată pentru sisteme de comunicaţii pentru 2.160 de locaţii. Numărul de locaţii a scăzut aproape la jumătate, ajungând la numărul de 1.143, dar suma a rămas aceeaşi. În al doilea rând, asocierea GIR – Vodafone a cerut de la Loterie 49,85 milioane de lei. Loteria a zis nu, noi vrem să dăm 57,3 milioane. Şi atât au dat. Încă 7,5 milioane de lei. În al treilea rând, cursul euro a fost stabilit la 4,7 lei, în loc de 4,3 lei, de unde rezultă o diferenţă de aproape cinci milioane de lei.
Apoi, Omnilogic a facturat echipamente către GIR în valoare de 2,36 milioane de lei. GIR a facturat aceleaşi echipamente, către Loterie, cu 6,97 milioane lei (4,6 milioane de lei în plus).
Până la data de 18 iunie 2012, Vodafone şi Romtelecom au facturat către GIR servicii de 5,521 milioane de lei. GIR a facturat-o Loteriei cu 7,35 milioane de lei. În total, Compania Naţională Loteria Română a cheltuit suma de 19,356 milioane de lei pentru produse şi servicii care au costat numai 7,9 milioane de lei, potrivit verificărilor făcute de Garda Financiară.
Cea mai mare parte a diferenţei vine din tranzacţia „fantomă” încheiată cu firma CAF Prodserv (culoarea roşie pe grafic). Aceasta nu are niciun angajat, deci nu putea, în aceeaşi zi, să verifice, să configureze şi să testeze echipamentele. Contractul acesteia cu GIR a fost semnat de acelaşi Andreescu Nicolas Brian, personaj pe care îl regăsim şi în prima schemă.
Acord pentru fraudă
Cea
de-a treia schemă este cazul unei căpuşe clasice şi vizează
achiziţionarea a 61 de echipamente multifuncţionale A3 (copiator,
scaner, imprimantă).
Semnatarul acordului cadru de 5,5 milioane de
lei cu Loteria, SC Euroco, avusese o cifră de afaceri medie de 140.000
de lei şi derulase doar două contracte de acest tip, în valoare totală
de 3.051 lei. Euroco a fost de fapt, doar un intermediar pentru
produsele şi serviciile livrate de societatea Top Edge Engineering şi
Xerox România, pentru care a plătit 1,57 milioane de lei, dar a încasat
de la CNLR cu patru milioane de lei mai mult. Dar, aşa cum deja am
subliniat, Euroco a fost un intermediar, denumirea ştiinţifică pentru
„căpuşă”.