Banii Sectorului 3, drenati în latifundiile primarului Robert Negoiţă

Negoiţă. Robert Negoiţă. Investitor imobiliar şi, din vara lui 2012, primar al Sectorului 3 din Bucureşti. I-a succedat lui Negoiţă. Liviu Negoiţă. Ales primar de nici un an de zile, Robert Negoiţă pregăteşte un tun de 100.000 de euro pe an din bugetul primăriei pe care o conduce, bani care vor fi sifonaţi către investitorul imobiliar Robert Negoiţă. Şi, cum orice inginerie financiară de acest fel trebuia să capete un paravan de legalitate, Consiliul Local al Sectorului 3 a apobat înfiinţarea unei ONG, denumită pompos Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bucureşti 2020. Prefectul a cerut retragerea hotărârii, primarul a refuzat. Acum, toată tărăşenia se mută în instanţă.

Primăriile comunelor din judeţul Ilfov au terenuri, dar nu prea au bani. Robert Negoiţă este investitor imobiliar, are terenuri în judeţul Ilfov şi are şi bani.
Pentru a le creşte valoarea de piaţă, terenurile respective trebuie racordate la utilităţi. Operaţiune care costă, iar banii ar putea fi plătiţi de investitorul imobiliar Robert Negoiţă. Dar Negoiţă este şi primar la Sectorul 3, funcţie în care a fost ales în vara trecută. Şi atunci, de ce să plătească investitorul Negoiţă, şi nu primarul Negoiţă, mai exact locuitorii sectorului păstorit de Negoiţă? Mai ales că sunt mulţi, aproape jumătate de milion.
Şi tot investitorul Robert Negoiţă mai are şi un complex rezidenţial, tot în judeţul Ilfov. Locuitorii complexului au nevoie de transport în comun, pentru că nu pe toţi îi dau banii afară din casă în aşa fel încât să-şi permită o maşină. În momentul de faţă, transportul este asigurat de autobuze ale RATB, operaţiune care costă, iar banii sunt plătiţi de investitorul Robert Negoiţă. Dar dacă i-ar plăti primarul Robert Negoiţă (a se citi locuitorii sectorului 3)?
În Consiliul Local, primarul are o majoritate mai mult decât confortabilă. Douăzeci de consilieri au fost aleşi pe listele USL, patru provin de la partidul lui Dan Diaconescu Direct şi numai şase sunt membri ai PDL. O majoritate care-i permite primarului să treacă prin Consiliu cam tot ce-i trece prin cap.
Şi aşa s-a şi întâmplat. Pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei din data de 31 ianuarie 2013 a fost inclus proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Bucureşti 2020”. Entitate în care Primăria Sectorului 3 se asocia cu primăriile din Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Glina şi Cernica, scopul declarat fiind „furnizarea în comun a serviciilor de utilităţi publice”.

Supărările primarilor ilfoveni

Iacob Petre

Dar pentru a înţelege mai bine cum stau lucrurile cu primăriile din Ilfov, propun să facem o mică incursiune la Popeşti-Leordeni, oraş (cu numele, că de fapt tot comună este) unde Robert Negoiţă deţine, potrivit propriei sale declaraţii de avere postate pe site-ul de internet al Primăriei Sectorului 3, nu mai puţin de 32 de parcele, însumând 333.844 mp de teren arabil. Acestora li se adaugă alte şase parcele de teren intravilan – încă 21.023 mp.
În aceste condiţii, nu este de mirare că primarul din Popeşti-Leordeni, Petre Iacob, vorbeşte numai la superlativ de Robert Negoiţă: „Avem o relaţie specială, el a fost preşedintele PSD Ilfov. Membru PSD a fost aici, la Popeşti-Leordeni”. Dar să lăsăm osanelele inter-edili şi să vedem ce probleme stringente are Petre Iacob la nivelul oraşului.
Una dintre cele mai spinoase probleme este cea a transportului în comun care să facă legătura cu Bucureştiul. În prezent, transportul este asigurat de RATB, liniile preorăşeneşti 402 şi 414. RATB nu „bagă” însă controlori pe aceste autobuze, iar oamenii consideră că transportul este gratuit (într-adevăr, am constatat şi eu atunci când m-am dus la Popeşti-Leordeni că singura persoană care a validat cardul la urcarea în autobuz a fost subsemnatul). Unii au abonemente, dar nu le validează, aşa că în calcutatoarele RATB se înregistrează că nimeni nu a circulat cu linia respectivă. Alţii pur şi simplu nu validează pentru că nu au chef să dea bani, dacă tot nu vine controlorul…
Dar transportul nu e chiar gratis. Ultima factură lunară sosită de la RATB la Primăria din Popeşti-Leordeni indica de plată suma de 390.000 de lei. Bani pe care bugetul oraşului cu greu îi poate suporta. Primarul a încercat toate mijloacele de a-i sensibiliza pe cetăţeni. A lipit inclusiv afişe prin care cetăţenii sunt îndemnaţi să-şi valideze cardurile, pentru că altfel nu vor mai avea transport public. Degeaba.

Daţi un leu pentru Leordeni

Şi atunci, este de înţeles voioşia cu care Petre Iacob a îmbrăţişat ideea de a se asocia cu fostul său şef pe linie de partid Robert Negoiţă. Zis şi făcut. La finele lunii aprilie, Primăria Popeşti-Leordeni a plătit pentru înfiinţarea ADI suma de 10.000 de lei. Cât a plătit însă Primăria Sectorului 3? „Având în vedere că Primăria Sectorului 3 este o primărie mai mare, ei au o contribuţie mai mare, cu o sumă mult mai mare”, ne spune Iacob.
Dar cât, mai exact? Şi pentru asta îi părăsim pe zarzavagiii din Popeşti-Leordeni şi ne întoarcem la Bucureşti. Suma este indicată negru pe alb la articolul 9 al Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 3 nr. 22 din data de 31 ianuarie 2013, actul normativ ce aprobă înfiinţarea ADI: Se aprobă participarea Consiliului Local al Sectorului 3 Bucureşti, în calitatea de reprezentant al Municipiului Bucureşti la patrimoniul iniţial al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bucureşti 2020, cu o contribuţie în numerar în valoare de 70.000 de lei”.
La următorul articol, se merge pe principiul „daţi un leu pentru Ateneu”. Cotizaţia anuală a Primăriei Sectorului 3 este stabilită la un leu pentru fiecare locuitor domiciliat în sector. Adică 470.000 de lei pe an, după calculele fostului viceprimar Victor Tărtăcuţă, acum consilier local PDL. Toţi cei şase consilieri PDL au votat împotriva hotărârii, dar au fost înfrânţi de majoritatea USL. Cei patru pepededişti s-au abţinut.

Prefectura sesizează ilegalitatea

Agerpres 6483412 Confort City

Tărtăcuţă a atacat la Prefectura Bucureştilor cinci hotărâri ale Consiliului Local. Alături de HCL 22, au mai fost atacate şi altele, care se refereau la amplasarea de terase prin parcuri, de chioşcuri prin intersecţii şi la ridicarea autovehiculelor staţionate neregulamentar. Instituţia Prefectului a transmis Primăriei că toate cele cinci HCL sunt ilegale şi a cerut anularea lor. Consiliul Local a anulat însă doar patru dintre ele, menţinând HCL 22. În consecinţă, Prefectura se va adresa în contencios pentru a cere anularea hotărârii.
„Ce nu înţelegeţi? Este un business de familie. Nu e firesc să vrei să-ţi facă statul utilităţile la terenurile tale?”, se întreabă ironic consilierul Victor Tărtăcuţă.
Am putea crede că Tărtăcuţă este cârcotaş şi tendenţios, aflându-se acum în opoziţie. Ei bine, chiar şi cei de la „putere” recunosc că miza asociaţiei este aceea de a creşte valoarea unor terenuri, în condiţiile în care, aşa cum am arătat, Robert Negoiţă este mare latifundiar în Ilfov. „Practic, înseamnă utilizarea în comun a teritoriului intravilan, acest buffer dintre zona de margine a Sectorului 3 şi unităţile administrativ-teritoriale din Ilfov, beneficiind de aporturile pe care le pot furniza fiecare dintre părţi: teren, pe de o parte, în Ilfov, care aparţine consiliilor locale din localităţile învecinate, şi, pe de altă parte, finanţarea pe care o primărie mare ca Primăria Sectorului 3 ar putea să o asigure pentru lucrările de infrastructură de adus până la terenurile respective. Scopul asociaţiei este de a demara viabilizarea acestor terenuri în aşa fel încât ele să poată primi fondurile necesare, având în vedere că bugetele localităţilor vecine sunt mici comparativ cu bugetul unui sector. Putem veni cu investiţii în acele zone, în limita în care şi bugetul local o permite”, declara, pentru b365.ro, arhitectul-şef al Sectorului 3, Ştefan Dumitraşcu.
În plus, se pregăteşte şi înfiinţarea unei societăţi de transport public, după cum spune primarul de la Popeşti-Leordeni. De serviciile acesteia nu vor beneficia locuitorii Sectorului 3, care se deplasează cu autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele RATB, ci ilfovenii. Şi, ca bonus, locatarii din Confort City, complexul rezideţial al fraţilor Robert şi Ionuţ Negoiţă de pe raza administrativă a Popeştiului.
Am încercat în zadar să obţinem un punct de vedere atât de la primarul Robert Negoiţă cât şi de la city-managerul Sectorului 3, Constantin Mitache, membru în Consiliul Director al ADI. Din toată această inginerie, toată lumea are de câştigat. Mai puţin locuitorii Sectorului 3, care sunt consideraţi turci de către primarul Negoiţă. Că, deh, turcul plăteşte.