În timp ce aurul de la Certej aşteaptă să fie scos din nou la suprafaţă, autorităţile şi potenţialii investitori se războiesc în sălile de judecată. E impropriu spus că se războiesc, pentru că din procesul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti nu s-a parcurs nici măcar un pas, iar proiectul trenează de luni de zile. O afacere cu multe semne de întrebare, cu implicaţii la cel mai înalt nivel.
Nu s-au respectat procedurile, s-a modificat legislaţia sau sunt alte
interese la mijloc? Sunt doar câteva dintre întrebările neelucidate de
care se leagă scandalul proiectului aurifer de la Certej din judeţul
Hunedoara.
Un scandal izbucnit, paradoxal, într-un moment în care
toţi ochii erau aţintiţi asupra exploatării aurifere de la Roşia
Montană. Mult mai puţin mediatizat, proiectul de la Certej a reuşit să
se „strecoare” şi să obţină avizul de mediu de la Agenţia Regională de
Protecţie a Mediului Timişoara. Practic, proiectul minier de la Certej,
judeţul Hunedoara, a fost propus de către compania canadiană Eldorado
Gold Corporation, prin intermediul societăţii Deva Gold. Cu acordul în
mână, cei de la Deva Gold ar fi putut să demareze lucrările în vederea
exploatării minereului aurifer, numai că povestea ţinută bine la secret a
fost descoperită de ecologiştii care s-au răsculat şi au dinamitat
proiectul.
La începutul lunii septembrie a anului trecut, trei
asociaţii de protecţie a mediului au protestat faţă de acest acord de
mediu şi au susţinut că se creează un precedent extrem de periculos
pentru România, pentru că exploatarea se va face tor pe bază de cianuri.
Este vorba despre Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea
Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation, ai căror
reprezentanţi au declarat că proiectul Certej reprezintă prima
exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România.
În
plus, ei spun că începerea exploatării aurifere va avea un impact
devastator asupra mediului. În plus, opozanţii proiectului susţin că în
emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile
au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 milioane de
metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure
şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 – ROSPA 0132
Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare.
Acuzaţii de şpagă la nivel înalt
Protestul lor nu rămâne fără ecou, iar în problemă a intervenit
imediat ministrul Mediului, Rovana Plumb, care a cerut de urgenţă
verificarea condiţiilor în care s-a acordat avizul de mediu şi anularea
lui.
Intervenţia Guvernului a lovit direct în beneficiarul actului
oficial, adică Eldorado Gold Corporation, care este o companie minieră
canadiană,
listată la bursa din Vancouver, ce operează şi în Grecia, Turcia, China
şi Brazilia. Compania minieră a preluat, în decembrie 2011, European
Goldfields, care deţinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20%
din acţiuni fiind deţinute şi acum de Minvest Deva. Lucrurile nu s-au
oprit aici, iar activiştii de mediu s-au legat cu lanţuri de poarta
Guvernului pentru a opri exploatarea auriferă de la Certej.
Şi a
început balul. În ecuaţie a intervenit şi premierul Victor Ponta, care a
acuzat în şedinţă de Guvern fosta guvernare PDL că a luat şpagă pentru a
autoriza proiectul de exploatare a aurului de la Certej, asta după ce
i-a cerut tot ministrului Mediului, Rovana Plumb, să explice ce anume
s-a întâmplat acolo. „Asta înseamnă să guvernezi cu oamenii PDL-ului,
nu? PDL, când e vorba de o şpagă, ei dau orice. Vă rog să luaţi măsuri
imediat şi să ne propuneţi pe cât posibil. Cine e cu PDL să meargă la
PDL şi să îşi ia banii acolo, nu pe spinarea României şi nu pe spinarea
nerespectării reglementărilor noastre privind protecţia mediului”, a
afirmat Ponta.
Intervenţiile dure ale Guvernului s-au finalizat cu
un control făcut la Certej, care a vizat verificarea procedurilor urmate
în legătură cu acest acord de mediu. De asemenea, directorul executiv
al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara a fost demis
pe motiv că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea
acordului pentru acest proiect, având în vedere că este vorba de un
obiectiv de interes naţional şi internaţional.
S-au parcurs toţi paşii legali
De cealaltă parte, persoanele acuzate că au încălcat legislaţia se
apără şi susţin că totul s-a făcut perfect transparent şi legal.
Fostul
director al Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara, Gabriela Lambrino, a
declarat că agenţia a urmat toţi paşii legali până la emiterea
acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, iar legislaţia
nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri. Ea a mai
precizat că nu exista nici un motiv pentru a fi demisă din funcţie. De
asemenea, Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, spune că, dacă cineva
îşi imaginează că lucrurile au mers repede, se înşeală. „Suntem în
procedură din anul 2009, iar în toată această perioadă au fost comisii
peste comisii şi au avut loc o serie de dezbateri publice cu populaţia
din zonă şi întâlniri cu responsabilii din Ungaria. Acolo se va construi
totul de la zero. Este ca o casă fără fundaţie. Exploatarea propriu
zisă ar putea începe după vreo doi ani şi jumătate de la emiterea
avizului de mediu”, a explicat el. Nu ştie unde este problema reală şi
spune că a cerut clarificări la Ministerul Mediului, dar nu au primit
răspuns nici în ziua de astăzi.
Procesul blochează investiţia
Până lucrurile se vor lămuri, toate părţile implicate trebuie să
treacă mai întâi printr-un proces deschis de ANPM la cererea
Ministerului Mediului şi care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti.
ANPM
a cerut instanţei anularea avizului de mediu acordat pentru proiectul
aurifer de la Certej, pe care ministrul Rovana Plumb l-a considerat
drept „ilegal şi iresponsabil”. Aceasta a precizat că, în urma
verificărilor efectuate în perioada 4-12 septembrie, s-a constatat
faptul că acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej eliberat de
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara este ilegal,
oficialii susţinând că încalcă atât legislaţia românească, cât şi pe cea
europeană. Ministrul a mai precizat că obligaţiile de mediu de
dinaintea privatizării nu au fost transferate în acordul de mediu, cum
prevede legea, iar ARPM Timişoara nu era îndreptăţită să iniţieze
această procedură, competenţa în acest caz fiind a ANPM.
Numai că
Tribunalul Bucureşti a fixat primul termen de judecată abia la 1
octombrie 2013, ceea ce blochează orice iniţiativă şi întârzie implementarea
proiectului. Nicolae Stanca a declarat că, prin intermediul unei firme
de avocatură, vor încerca să preschimbe acest termen. „Este o întârziere
foarte mare a proiectului. Vom face demersurile să vedem dacă putem să
primim un alt termen. Este ciudat, pentru că iniţial ni s-a spus că se
va judeca în regim de urgenţă”, a spus Stanca. E
xploatarea auriferă
de la Certej se va întinde pe o suprafaţă de 456 ha, iar proiectul
presupune procesarea a 45 milioane de tone de minereu cu o concentraţie
de 1,8 g de aur pe tonă, precum şi utilizarea unei cantităţi de cianură
de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani. Reziduurile rezultate după
prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate
într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 ha.
Proiectul întârzie, şomajul rămâne
În timp ce autorităţile se răfuiesc pe aurul moţilor în sălile de
judecată, în judeţul Hunedoara mii de oameni aşteaptă demararea
proiectului, estimat la 200 milioane de euro.
Cei mai mulţi sunt
foşti mineri, cărora acest proiect le-ar aduce înapoi locurile de muncă.
În faza de construcţie aici ar urma să fie angajate 800 de persoane.
Alţi 550 de oameni vor lucra în faza de exploatare, pentru o perioadă de
20 de ani. Primarul din Certej, Petru Câmpian, speră că, odată cu
implementarea programului, să se reducă şomajul din comună, care a ajuns
la 32%. „M-aş fi bucurat să
înceapă lucrările miniere. Sunt peste 500 de cereri de angajare depuse
numai din comună şi din satele învecinate”, a precizat Câmpian. Primarul
spune că s-ar rezolva şi problema actualei poluări, ale cărei cote sunt
inimaginabile: „E o poluare excesivă, pentru că nu s-a efectuat nici un
fel de ecologizare a perimetrului exploatabil. Vorbim despre vechea
mină”. Poluarea are drept cauză gurile de mină, incorect închise, prin
care la suprafaţă ajung apele toxice care omoară fauna piscicolă. „Au
început să închidă gurile de mină, dar asta nu înseamnă că au şi tratat
acel complex chimic dăunător. Eu sper ca noul investitor să facă ceva în
acest sens”, susţine Câmpian.
Oricum, licitaţia pentru atribuirea
lucrărilor de „Închidere, punere în siguranţă şi ecologizare al
obiectivului minier Mina Certej – Iazurile Valea Mireşului si Valea
Mealu, în judetul Hunedoara”, a fost anulată de Ministerul Economiei,
alături de alte trei licitaţii similare, pentru mai multe nereguli.