Septembrie 2025. Piedone vorbea despre reforma statului, nu despre tăieri
Pe 29 septembrie 2025, la Sala Palatului din București, Cristian Popescu Piedone lansa Partidul Naționalist Reformarea României. Dincolo de discursurile politice și de ambițiile electorale, PNRR prezenta un program care propunea schimbări structurale în administrația românească.
Programul partidului prevedea reorganizarea României în zece euroregiuni, desființarea consiliilor județene și a prefecturilor, precum și constituirea unui București metropolitan, administrat unitar, cu un singur buget și un singur sistem de urbanism.
Dar partea interesantă nu era doar reorganizarea instituțională. Era principiul pe care partidul își construia propunerile: reforma nu trebuie să însemne reduceri de pensii și salarii, eliminarea locurilor de muncă, suprataxare sau recesiune.
O asemenea abordare muta discuția de la cât mai poate încasa statul de la contribuabili la cât poate economisi prin propria-i reorganizare.
Firește, programul nu demonstra că toate aceste obiective puteau fi realizate simultan. Nu conținea calcule bugetare și nici proiectele legislative necesare. Dar propunerile existau, erau formulate explicit și au fost prezentate public de c[tre Cristian Popescu Piedone.
Octombrie 2026. Grindeanu pune pe masă reforme care sună izbitor de cunoscut
Astăzi, 26 octombrie 2026, după reuniunea conducerii PSD, Sorin Grindeanu anunță că îi va propune premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Guvernului pe două reforme: reorganizarea administrativ-teritorială și restructurarea aparatului guvernamental.
Prima presupune comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice. A doua vizează reducerea și comasarea agențiilor, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat care înregistrează pierderi ori nu își mai justifică existența.
Termenul avansat de Grindeanu este martie 2027.
În aceeași zi, liderul social-democrat afirmă că taxele pentru populație și companiile românești nu vor crește în anul următor.
Punând alături programul PNRR din 2025, programul Guvernului Niculescu și declarațiile actuale ale președintelui PSD, apar cinci direcții de convergență: reorganizarea administrativ-teritorială, simplificarea structurilor statului, administrarea metropolitană, continuarea finanțării investițiilor și limitarea presiunii fiscale.
Soluțiile nu sunt identice. PNRR propunea zece euroregiuni și dispariția administrației județene. Guvernul urmărește, deocamdată, comasări voluntare, servicii administrative comune și o dezvoltare metropolitană mai bine coordonată.
Dar obiectivul general este apropiat: un stat organizat mai eficient, ale cărui costuri de funcționare să nu fie permanent o povară fiscală pentru cetățeni.
Avem, așadar, un caz interesant de convergență politică. În septembrie 2025, Piedone susținea public asemenea direcții de reformă. În octombrie 2026, Grindeanu le aduce, într-o altă formulă instituțională, în centrul agendei guvernamentale.
După Bolojan, România „riscă” să intre pe direcția corectă
În august 2025, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, în cadrul măsurilor fiscal-bugetare ale guvernării Bolojan. A fost una dintre intervențiile prin care statul a încercat să ”corecteze” dezechilibrele bugetare prin creșterea veniturilor fiscale.
Acum, discursul politic se schimbă. Cel puțin declarativ.
Grindeanu susține că reforma administrativă trebuie să preceadă construcția bugetului pentru 2027. Este o schimbare de ordine care merită remarcată. Mai întâi reorganizarea statului și evaluarea efectelor bugetare, apoi stabilirea cheltuielilor.
Totuși, promisiunea privind taxele nu este încă o decizie fiscală. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu a exclus categoric eventuale majorări în 2027, invocând necesitatea finanțării programelor guvernamentale.
Prin urmare, nu avem încă dovada unei schimbări efective de politică fiscală. Avem însă un angajament politic explicit și două reforme pentru care liderul PSD solicită un calendar precis.
Iar dacă aceste angajamente se materializează, România „riscă” să descopere că reducerea cheltuielilor statului și îmbunătățirea administrației pot constitui soluții reale, nu doar capitole obligatorii în programele electorale.
Nu ar fi o descoperire extraordinară. Asemenea reforme ar fi trebuit realizate în urmă cu două decenii. Faptul că reorganizarea administrativă continuă să fie tratată, în 2026, ca un proiect de anvergură spune suficient despre întârzierile acumulate.
Ideile au fost formulate. Acum contează aplicarea lor
PNRR a formulat public aceste direcții în 2025. PSD le susține astăzi, în forme adaptate propriei viziuni politice, iar Guvernul Niculescu are responsabilitatea transformării angajamentelor în măsuri aplicabile.
Deocamdată, vorbim despre propuneri, nu despre rezultate.
Dacă reformele vor conduce la o administrație mai eficientă, la reducerea costurilor de funcționare ale statului și la diminuarea presiunii fiscale, noi, românii, vom avea motive concrete să reținem atât cine a formulat propunerile, cât și cine le-a pus în practică. Inclusiv atunci când vom reveni la urne.
