Parking București pune stăpânire pe asfalt. În Sectorul 2, primăria recuperează locuri și le redă locuitorilor
În București, aproape orice porțiune de asfalt pe care încape un autoturism a devenit o oportunitate de încasare. Se trasează linii albastre, se montează indicatoare, se anunță tarife și se extinde inventarul locurilor administrate de Compania Municipală Parking București. Pentru șoferi, fiecare asemenea transformare înseamnă încă un loc pentru care trebuie să scoată bani din buzunar.
Extinderea nu este o impresie. Este consemnată chiar de Primăria Capitalei.
Într-un comunicat din 19 iunie 2026, municipalitatea anunța triumfătoare că numărul locurilor administrate de Parking București crescuse de la 43.230, la începutul anului, la 48.409. O creștere de 5.179 de locuri. Iar planurile nu se opresc aici: alte aproximativ 5.000 urmează să fie amenajate și date în folosință, în funcție de finalizarea lucrărilor.
Asfaltul se inventariază, se marchează și se tarifează. Compania își extinde activitatea, iar primarul Ciucu comunică rezultatele.
Dar nu peste tot această extindere a rămas definitivă.
La 21 septembrie 2026, primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, anunța recuperarea unor locuri de parcare administrate anterior de Parking București și transformarea lor în parcări de reședință.
Potrivit informațiilor comunicate public și relatate de AGERPRES, 207 locuri au fost preluate de la compania municipală și reamenajate pentru rezidenți: 58 pe strada Tuzla, 83 pe strada Ripiceni și 66 pe strada Luntrei.
Locuri anterior tarifate de operatorul Capitalei au revenit astfel în administrarea locală, pentru a fi atribuite locuitorilor.
Această recuperare dovedește, prin ea însăși, că administrarea anterioară a fost ilegală. Ridică și întrebări pe care expansiunea companiei le face tot mai relevante: cine decide ce spații intră în administrarea Parking București, în baza căror documente și în interesul cui?
Mai ales că entuziasmul pentru multiplicarea locurilor cu plată nu pare însoțit de aceeași preocupare pentru accesibilitatea achitării tarifului.
Pentru că, dincolo de liniile albastre și de comunicatele triumfătoare despre încasări, există o problemă elementară: în cea mai mare parte a rețelei de parcometre, Parking București nu le permite șoferilor să plătească direct cu bancnote sau monede.
Ai cinci lei în buzunar? Parking București nu știe să îi încaseze
Să presupunem că un șofer oprește într-o parcare publică a Capitalei. Nu urmărește să evite tariful. Nu contestă existența parcării cu plată. Are cinci lei și vrea să îi achite pentru o oră.
Atât.
Numai că banii săi, deși reprezintă moneda națională, nu îi sunt de folos la parcometrul din apropiere. Aparatul acceptă cardul, iar panoul de informare îl îndrumă spre aplicații, SMS sau coduri QR.
Dacă nu are telefon ori card bancar, problema plății devine problema lui. Nu a companiei care administrează parcarea.
Ziarul de Investigații a vrut să afle dimensiunea exactă a acestei situații și a adresat Parking București o solicitare oficială, în baza Legii nr. 544/2001.
Întrebarea privind numărul automatelor care acceptă numerar a primit un răspuns categoric:
„Două parcometre permit achitarea tarifului de parcare în numerar, acestea fiind amplasate în parcajul Park&Ride Pantelimon.”
Atât. Două.
În același document, compania declară că are instalate și funcționale 286 de automate de plată.
Rezultă că 284 dintre cele 286 de parcometre nu acceptă numerar, potrivit propriilor informații furnizate de operator. Iar cele două excepții sunt concentrate în aceeași parcare.
Aproximativ 99,3% dintre parcometrele declarate funcționale de Parking București nu oferă plata în numerar.
Este greu de imaginat o demonstrație mai clară a rupturii dintre dorința companiei de a încasa și disponibilitatea sa de a asigura tuturor cetățenilor o modalitate OBLIGATORIE (ȘI LEGALĂ) de plată.
Există însă și o împrejurare care face situația și mai dificil de justificat.
La Pantelimon, compania poate încasa numerar. Acolo tehnologia funcționează, încasarea este posibilă, iar municipalitatea a prezentat public această facilitate la deschiderea parcării.
În restul rețelei, nu.
Legea spune că numerarul trebuie acceptat. Parking București a găsit propria interpretare
Aici discuția încetează să mai fie despre confortul utilizatorului și intră direct în domeniul obligațiilor legale.
Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, la articolul 16, stabilește că bancnotele și monedele emise de BNR și neretrase din circulație reprezintă mijloace legale de plată care:
„Trebuie acceptate la valoarea nominală pentru plata tuturor obligațiilor publice și private.”
Textul nu transformă numerarul într-un privilegiu acordat de operatorul economic. Îi consacră statutul juridic.
Desigur, articolul 16 nu conține o instrucțiune tehnică potrivit căreia fiecare parcometru trebuie prevăzut cu un dispozitiv pentru bancnote. Dar obligația de acceptare a numerarului nu poate fi golită de conținut prin organizarea unui sistem în care cetățeanul nu îl poate utiliza efectiv la locul unde i se solicită plata.
Cu atât mai mult într-un serviciu public municipal.
În paralel, HCGMB nr. 95/2018 stabilește, la articolul 22, obligațiile operatorului de parcări.
Litera b) impune aplicarea hotărârilor autorității locale. Litera d) se referă la eliberarea tichetelor și urmărirea vânzării lor prin puncte de vânzare. Litera e) stabilește accesul nediscriminatoriu, iar litera i) privește dotarea parcajelor cu automate de plată.
Mai important, articolul 22 litera ț) obligă operatorul să asigure condițiile de încasare a tarifelor de parcare.
Nu doar să pretindă tarifele. Să asigure condițiile încasării lor.
Iar HCGMB nr. 705/2022, la punctul 3.1 din anexă, enumeră tichetele preplătite, tichetele orare eliberate de operator sau prin parcometru, SMS-ul și plata online.
Prin urmare, numerarul, tichetele, automatele și posibilitatea efectivă de achitare nu pot fi eliminate din discuția juridică prin simpla invocare a digitalizării.
Digitalizarea unui serviciu public trebuie să simplifice viața cetățeanului, nu să transforme posesia unui telefon și a unui card bancar într-o condiție practică pentru exercitarea unui drept.
Parking București minte prin omisiune: invocă SelfPay în răspunsul oficial, dar tace pe panourile de informare
Cea mai neverosimilă explicație din răspunsul companiei apare când Ziarul de Investigații solicită să afle cum poate achita numerar, la momentul și la locul staționării, o persoană fără telefon, card bancar sau cont bancar.
Răspunsul merită citit integral:
„Persoanele care nu dețin telefon mobil, card bancar sau cont bancar au posibilitatea de a achita în numerar tariful aferent serviciului de parcare prin intermediul staţiilor de plată SelfPay amplasate în incinta centrelor comerciale.”
Așadar, parchezi mașina și pleci să cauți un magazin. Pare așa, ușor, de noaptea minții!
Nu se precizează care magazin. Nu se indică adresa. Nu se spune dacă terminalul este la 50 de metri, la 500 de metri sau la câțiva kilometri.
Dar asta nu este tot! Mai urmează!
Pe panourile oficiale Parking București fotografiate în oraș, la rubrica „Cum plătești?”, apar aplicațiile mobile, codul QR și SMS-ul la 7576.
SelfPay nu apare. Numerarul nu apare. Dar amenda de 200 de lei apare!
Prin urmare, compania prezintă într-un răspuns oficial o soluție pe care nu o comunică prin panoul de informare verificat. O indică presei, dar nu îi explică șoferului unde o poate utiliza.
În loc să răspundă cum se poate plăti la locul staționării, invocă o alternativă externă, fără amplasamente și fără instrucțiuni concrete pe panoul destinat utilizatorului.
Iar dacă persoana nu are telefon, cum ar trebui să localizeze terminalul? Să caute pe internet? Cu ce dispozitiv?
Să intre în magazine, unul după altul, întrebând dacă există SelfPay? Să lase mașina neplătită până termină căutarea?
Întrebările nu sunt artificiale. Sunt consecințele practice ale răspunsului oferit de companie.
Mai ales că punctul 3.6 din anexa HCGMB 705/2022 impune plata anticipată a parcării.
Anticipată!
Cum achită anticipat un șofer pe care operatorul îl obligă practic să părăsească locul de parcare pentru a identifica un terminal aflat în altă parte?
Și ce se întâmplă dacă, între timp, mașina este verificată?
Parking București nu răspunde.
Compania recunoaște că nu există o hotărâre de eliminare expresă a numerarului
Mai departe, răspunsul oficial devine o mărturie despre propriile contradicții administrative.
Ziarul de Investigații a solicitat identificarea actului prin care, începând cu 27 februarie 2026, a încetat încasarea în numerar prin personalul autorizat, precum și a documentelor care au fundamentat măsura.
Parking București răspunde:
„Nu există o hotărâre prin care să fi fost dispusă în mod expres eliminarea plății în numerar a tarifului de parcare.”
O a doua întrebare viza existența unei hotărâri a Consiliului General care să modifice, completeze sau abroge punctul 3.1 din HCGMB 705/2022.
Răspunsul:
„Nu a fost identificată o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București prin care pct. 3.1 din Anexa la H.C.G.M.B. nr. 705/22.12.2022 să fi fost modificat, completat sau abrogat.”
Două recunoașteri oficiale.
Compania nu identifică nici actul concret solicitat pentru încetarea încasării prin personalul autorizat, nici documentele de fundamentare ale măsurii.
Inexistența unei hotărâri exprese de eliminare nu demonstrează singură că orice modificare operațională ar fi ilegală. Dar tocmai de aceea Parking București trebuie să explice în baza cărei decizii a reorganizat încasările și cum respectă toate obligațiile care au rămas în vigoare.
Nu poate pretinde că răspunsul „există SelfPay în centre comerciale” rezolvă automat aceste probleme.
Și nu poate trata întrebările privind legalitatea propriilor proceduri ca pe niște inconveniente de comunicare.
21.115 înștiințări de plată. Câte ar fi existat dacă numerarul putea fi folosit efectiv?
Ajungem la cifra care dă dimensiunea reală a problemei.
Între 27 februarie și 13 august 2026, Compania Municipală Parking București a emis ”21.115 note de constatare și înștiințare de plată”, în temeiul punctului 4.3 din anexa HCGMB 705/2022.
Informația provine chiar din răspunsul oficial transmis ZIN.
Punctul 4.3 prevede o penalitate civilă de 200 de lei/autovehicul/24 de ore, pentru neachitarea tarifului, în condițiile stabilite de hotărâre.
Nu confundăm această penalitate cu amenda contravențională pe care o poate aplica Poliția Locală. Sunt două mecanisme juridice distincte.
Dar distincția nu modifică problema fundamentală: operatorul are mijloace pentru a constata neplata și a pretinde penalități.
Cetățeanul care vrea să plătească numerar este din start vinovat.
Nu susțin că toate cele 21.115 persoane au încercat să plătească numerar. Nici că toate înștiințările au fost emise nejustificat.
Întrebarea este alta: câte dintre aceste înștiințări nu ar mai fi existat dacă fiecare utilizator ar fi avut posibilitatea efectivă să achite în numerar la locul parcării?
Zece? O sută? O mie?
Parking București nu prezintă date care să permită identificarea acestor situații.
În schimb, știe exact câte note de constatare a emis.
Aici se află dubla măsură administrativă: pentru șofer, compania are tarife, termene, proceduri, note de constatare și penalități. Pentru propriile obligații de încasare și informare, oferă explicații incomplete, contradicții și trimiteri către magazine neidentificate.
Hotărârea Consiliului General a ajuns să funcționeze, în practica descrisă de documente, ca un mecanism de constrângere financiară pentru șoferi, fără o demonstrație corespunzătoare că operatorul și-a îndeplinit integral propriile obligații.
Și atunci întrebarea este inevitabilă: cu ce autoritate morală pretinzi respectarea unei hotărâri dacă tocmai tu nu demonstrezi că o respecți?
Ciucu a trimis Poliția Locală să amendeze șoferii. Cine trimite controlul la Parking București?
La 20 ianuarie 2026, primarul general Ciprian Ciucu declara foarte grav că serviciul de parcări al Capitalei este „o glumă”.
Nemulțumirea sa privea încasările: în medie, din 12 ore de ocupare a unui loc de parcare, municipalitatea încasa echivalentul a numai două ore.
Logica lui a fost intensificarea sancțiunilor.
Primarul declara că dăduse dispoziție Poliției Locale să aplice amenzi celor care nu achită parcarea
Nimeni nu contestă dreptul autorităților de a sancționa încălcările legii. Problema apare când aceeași administrație nu manifestă o exigență comparabilă față de operatorul său municipal.
Pentru că și Parking București poate fi controlată.
Articolul 42 alineatul (2) din HCGMB 95/2018 prevede dreptul autorității administrației publice locale, prin Corpul de Control al Primarului General, de a sancționa operatorul în condițiile stabilite de regulament și contractul de delegare, inclusiv pentru neîndeplinirea indicatorilor contractuali de calitate și eficiență.
Există, așadar, instrumente administrative pentru verificarea companiei.
Au fost folosite? A cerut cineva explicații pentru cele 284 de parcometre fără numerar? A verificat cineva dacă informarea șoferilor este completă? A analizat Corpul de Control legalitatea și accesibilitatea procedurilor de încasare?
În administrația Ciucu, fermitatea sancționatorie față de șoferi este exprimată public și fără echivoc. Fermitatea controlului asupra propriei companii municipale rămâne, cel puțin în acest moment, nedemonstrată. Este contrastul dintre imaginea unei administrații ”exigente” și realitatea unor obligații administrative rămase fără explicații convingătoare.
Iar problema plății în numerar nu este izolată: constatările zilnice de teren ale autorului indică dificultăți similare și în sistemele de parcare publică din sectoarele 3 și 4.
Pentru cetățean, 200 de lei. Pentru compania municipală, cine răspunde?
În tot acest mecanism există două părți obligate să respecte regulile.
Cetățeanul trebuie să plătească parcarea.
Operatorul trebuie să asigure condițiile legale și efective în care plata poate fi făcută.
Compania Municipală Parking București a demonstrat că știe să urmărească prima obligație. Are evidențe, automate, proceduri de constatare și un mecanism de penalizare.
În schimb, propriul răspuns oficial arată că încasarea numerarului la parcometre este practic inexistentă, că eliminarea plății cash nu este justificată printr-o hotărâre expresă și că alternativa invocată pentru persoanele fără mijloace electronice presupune căutarea unor terminale în centre comerciale.
Articolul V din HCGMB 705/2022 însărcinează compania municipală și structurile de specialitate ale primarului general cu punerea în aplicare a hotărârii.
A hotărârii. Nu doar a prevederilor care permit încasarea banilor.
Un serviciu public nu poate fi administrat după principiul potrivit căruia obligațiile cetățeanului sunt absolute, iar obligațiile operatorului sunt negociabile. Nu poți transforma dificultatea de a plăti într-o problemă exclusivă a celui care trebuie să achite.
În București, potrivit răspunsului oficial, 284 de parcometre nu primesc numerar. În același oraș, compania a emis 21.115 înștiințări de plată în mai puțin de șase luni.
Dacă șoferului i se pot pretinde 200 de lei pentru că nu a plătit, ce i se întâmplă companiei municipale atunci când nu asigură condițiile necesare unei plăți accesibile și conforme cu legea?
Și, mai ales, cine are curajul administrativ să verifice acest lucru?
