Piedone trece de la declarații la plângere penală
Cristian Popescu Piedone a depus marți plângerea penală anunțată împotriva lui Dominic Fritz.
Președintele Partidului Naționalist Reformarea României Piedone a făcut public demersul pe Facebook, într-un mesaj amplu construit în jurul a cinci întrebări pe care spune că și le-a pus după discursul liderului USR de la Timișoara.
„Așa cum v-am promis, am depus astăzi plângerea penală pe numele FOSTULUI primar al Timișoarei, caporalul Fritz”, își începe Piedone mesajul. Discursul politic susținut de Fritz la finalul mandatului ajunge acum în fața organelor judiciare.
Totul pornește de la discursul „Timișoara. Revoluția continuă”
Duminică, 27 septembrie, Dominic Fritz și-a adunat susținătorii la evenimentul „Timișoara. Revoluția continuă”, cu trei zile înainte de încetarea mandatului.
În discursul său, liderul USR a declarat că mandatul primit prin vot în 2024 nu se încheie pentru că alegătorii s-ar fi răzgândit, ci pentru că „o majoritate politică toxică pentru România” a decis întreruperea sa „brutal și neconstituțional”.
Fritz a spus, de asemenea, că nu se retrage din viața politică și că va continua lupta politică și juridică.
„Dacă crede cineva că scoțându-mă din Primărie mă poate scoate din viața politică, nu mă cunoaște”, a declarat acesta.
Evenimentul s-a încheiat cu Dominic Fritz cântând la pian „Deșteaptă-te, române!”, cu eșarfa tricoloră la gât.
Exact această combinație dintre discursul politic, referirile la Revoluție și simbolistica momentului este atacată acum de Piedone.
„Majoritate toxică pentru România”. Piedone vorbește despre un discurs care poate genera ură
A doua dintre cele cinci întrebări formulate de Piedone privește expresia „majoritate toxică pentru România”.
„Să numești o majoritate aleasă democratic «toxică» nu este, prin el însuși, un act fascist – este o formulă populistă, adică un precursor al fascismului”, afirmă președintele PNRR Piedone.
El continuă:
„Când adversarul politic este generalizat și devine «toxic», «dușman» sau ceva ce trebuie eliminat din viața publică, discursul începe să alunece pe o pantă periculoasă.”
Piedone îl acuză pe Fritz și pe cei pe care îi numește „acoliții săi ideologici” că îi califică drept extremiști pe cei care vorbesc despre patriotism, naționalism, Biserică, familie sau tradiții, în timp ce, spune el, practică la rândul lor un discurs care produce dezbinare.
Comparația este dusă până la perioada interbelică:
„În timp ce sădesc dezbinare și agresivitate. La fel ca înaintașii lor din interbelic.”
Piedone: când devine critica instituțiilor un atac asupra regulilor?
Un alt punct al plângerii pornește de la modul în care Fritz a contestat situația juridică ce conduce la încetarea mandatului său.
Piedone face diferența între critica unei hotărâri sau a unei instituții și contestarea sistemului juridic în ansamblu.
„A declara însă că «dreptul» însuși este pervertit pentru că o instituție nu produce rezultatul dorit de tine este cu totul altceva: ajungi să muți discuția de la contestarea unei decizii la contestarea regulilor.”
Piedone își introduce aici propria experiență judiciară și afirmă că a respectat hotărârile instanțelor inclusiv atunci când acestea i-au fost nefavorabile.
Mesajul este evident construit în contrapondere cu atitudinea lui Fritz față de încetarea mandatului.
Fritz a anunțat însă public că va continua demersurile judiciare, inclusiv la nivel european, împotriva măsurii pe care o consideră neconstituțională.
„Revoluție”, „luptă”, „rezistență”
Al patrulea punct ridicat de Piedone privește vocabularul politic utilizat în jurul evenimentului de la Timișoara.
„«Lupta» și «rezistența» sunt cuvinte perfect legitime în limbajul politic”, admite Piedone.
Problema, afirmă acesta, apare dacă respectivele noțiuni sunt folosite într-un context care ar putea îndemna la trecerea de la protest pașnic la „confruntare, nesupunere sau violență”.
Este unul dintre punctele pe care organele judiciare vor trebui să le analizeze în măsura în care plângerea depusă indică existența unei posibile fapte prevăzute de legea penală.
Discursul relatat public al lui Fritz conține apeluri la continuarea „luptei”, la implicare politică și la apărarea democrației.
Revoluția din 1989, al cincilea punct atacat de Piedone
Piedone atacă folosirea Revoluției de la Timișoara și a simbolisticii din decembrie 1989 în contextul situației politice și juridice a liderului USR.
„Memoria celor care au murit în decembrie 1989 a ajuns recuzită de campanie și certificat de bună purtare pentru Dominic Fritz?”, întreabă Piedone.
Și continuă:
„Poți invoca Timișoara, Revoluția și libertatea, pentru a împrumuta din aura de prestigiu și sacrificiu a unor eroi?”
La ”evenimentul” din 27 septembrie, Fritz și-a construit discursul tocmai în jurul ideii de continuare a unei lupte politice pentru libertate și democrație, într-un oraș a cărui identitate publică este inseparabilă de Revoluția din 1989.
Cea mai mare miză: poate pierde Fritz cetățenia română?
Prima întrebare formulată de Piedone este, de fapt, cea cu cea mai mare greutate juridică:
„Este pasibil Fritz de retragerea cetățeniei?”
Dominic Fritz a devenit oficial cetățean român pe 18 decembrie 2025, când a depus jurământul de credință la Autoritatea Națională pentru Cetățenie. El și-a păstrat și cetățenia germană.
Legea face o distincție importantă între cetățenia dobândită prin naștere și cea dobândită ulterior.
Articolul 25 din Legea nr. 21/1991 prevede expres că cetățenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naștere.
În cazul cetățeniei dobândite ulterior, retragerea este posibilă, dar numai în situațiile stabilite de lege.
Piedone: „Să se pronunțe Justiția”
Cristian Popescu Piedone își leagă argumentația și de propriul trecut judiciar.
„Eu am fost justițiabil, în două momente grele ale existenței. Într-un caz, Statul și-a admis greșeala și m-a declarat nevinovat, după ce am executat, degeaba, un an de închisoare. În celălalt, a decis că am greșit și mi-a interzis să candidez timp de 3 ani.”
Mesajul său pentru cazul Fritz este explicit:
„Să se pronunțe Justiția și în cazul grofului de import, de la Timișoara, zic.”
Dar din momentul depunerii unei plângeri penale, următoarea etapă nu mai aparține Facebook-ului, ci procurorilor.
Piedone și-a încheiat mesajul în același registru:
„Până va decide Justiția ce face cu noul nostru compatriot, eu vă rămân alături, cu bune și rele.”
