Guvernul Bolojan a adoptat aseară bugetul pe anul în curs, „ușor” mai târziu față de alți ani.
Premierul Ilie Bolojan a transmis că este vorba despre „un buget echilibrat”, iar PSD a anunțat că miniștrii săi vor vota doar pentru a „depăși blocajul provocat de premierul Bolojan”, cu mențiunea că „rezolvă în Parlament ceea ce a fost blocat”.
În sfârșit, România are buget pe anul în curs. De fapt nu încă, legea abia trecând de „ochiul vigilent” al miniștrilor, chit că, vă vine să credeți sau nu, social democrații, prezenți activ în coaliția de guvernare, au nemulțumiri.
Reprezentanții PSD din Guvern au transmis deja că vor aviza, cu obiecții, „proiectul de buget pentru a depăși blocajul provocat de premierul Bolojan, în elaborarea acestui act normativ esențial pentru economia românească”, iar „mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din Coaliție să transpună în Legea Bugetului toate elementele respinse în mod nejustificat de către șeful Executivului”.
Aceasta în condițiile în care preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, avertiza că abia duminică, în şedinţa de la partid, vor hotărî dacă vor vota bugetul sau nu şi dacă vor depune amendamente, ca şi grup, precizând că, dacă vor depune amendamente, va fi fără negocieri şi o să apeleze la buna credinţă a parlamentarilor.
Ieri însă, după ședința de Guvern, premierul Ilie Bolojan anunța că „am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea la Parlament” astăzi, unde ar trebui aprobat.
„În primul rând, s-a adoptat hotărârea privind creșterea salariului de bază minim brut pe țară de la jumătatea anului, de la 1 iulie anul acesta, cu 6,8% față de valoarea de astăzi, ajungând la 4.325 de lei. De asemenea, a fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină, care este dedicată transportatorilor. (…)
De asemenea, a fost aprobată ordonanța pentru simplificare și debirocratizare. Această ordonanță practic cuprinde trei reforme (…). Cele mai importante, proiectele (…) aprobate țin de bugetul de stat și de bugetul asigurărilor sociale de stat.
Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulențele pe care le vedem pe piețele externe, atât din punct de vedere al dobânzilor, care sunt foarte volatile, dar și din punct de vedere al creșterii prețurilor la combustibili în general.
Ținând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una din cele mai importante provocări a fost să reducem deficitul bugetar și practic este primul pas important în care reintrăm în traiectoria pe care România și-a asumat-o acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului după derapajul pe care l-am avut în anii trecuți.
Și, deci, reducerea deficitului este o provocare, pentru că înseamnă că trebuie practic să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte ușor, dar forma în care este propus urmărește atingerea acestui obiectiv.
O altă provocare importantă înseamnă să reducem deficitele în condițiile în care nu putem reduce bugetele de investiții. Dimpotrivă, pentru că acest an este un an de final de perioadă de absorbție, așa cum știți, PNRR-ul se închide pentru toate țările europene la sfârșitul lunii august, practic, anul acesta, bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut, atât datorită componentelor care țin de PNRR, de peste 10 miliarde de euro, la care se adaugă cofinanțările noastre, dar și datorită celorlalte componente care țin de SAFE.
Și acest proiect de investiții ține cont de proiectele pe care autoritățile locale le derulează, le asigură cofinanțări importante în așa fel încât proiectele din PNRR să poată fi finalizate, pentru a nu pierde bani și pentru a nu avea corecții care țin de nerespectarea acestor angajamente.
O altă provocare ține de reducerea de cheltuieli. Așa cum știți, în pachetul de reformă în administrație aveam o reducere care este prevăzută la 10% în administrația din România, atât în administrația centrală, cât și în cea locală, și va fi o provocare în perioada următoare să reducem aceste cheltuieli în așa fel încât, prin reducerea cheltuielilor de bază, prin redistribuirea de personal, prin reducerea de personal, acolo unde se constată că este supradimensionat, să ne reducem pe fond cheltuielile de funcționare ale statului în așa fel încât sumele care sunt eliberate prin aceste reduceri să fie direcționate către serviciile de bază, nu știu, educație, sănătate, de exemplu, sau către zona de investiții și să ne permită relansare în anii următori.
O altă componentă importantă este partea de relansare economică, și acest buget, în modul în care este construit, având niște predicții care sunt moderate, atât din punct de vedere a creșterii economice, cât și din punct de vedere a reducerii ratei inflației, asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică, iar prin pachetul de relansare care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiții pentru ca economia României să fie reașezată pe niște baze economice cât mai corecte, în așa fel încât în anii următori să putem să avem o creștere și să creăm condiții mai bune pentru români”, a explicat Bolojan.
