Niciun ministru al cabinetului Bolojan nu scapă de ochiul vigilent al suveraniștilor, respectiv de moțiuni de cenzură.
Astăzi, este rândul ministrului Dragoș Pîslaru să dea „seamă” în fața senatorilor, fiind ziua în care se va citi și dezbate moțiunea înregistrată pe numele său.
Dezbaterea și votul asupra moțiunii intitulată „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministrul fără rezultate”, adică împotriva ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene va începe, conform programului anunțat, la ora 16.00.
Așa cum se arată în document, criticile celor 44 de semnatari – senatori ai opoziției (PACE – Întâi România, AUR și neafiliați) țin de faptul că „în teritoriu vedem întârzieri, proceduri şi bani aflaţi sub semnul incertitudinii”, iar „România nu are nevoie de un ministru al cererilor de plată, România are nevoie de un ministru al banilor intraţi”.
Firește, grija principală a suveraniștilor este faptul că România pierde bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență, adică banii care vin de la Uniunea Europeană cea rea, care vrea să ne îngenuncheze… Iar vina este a celui care conduce MIPE.
„Care este suma exactă din PNRR aflată în acest moment în risc de neîncasare şi care este termenul concret până la care acest risc este eliminat? (…)
Ce condiţii concrete din PNRR au fost renegociate efectiv în favoarea României şi care este impactul financiar exact al acestor renegocieri? (…)
Care este diferenţa exactă între sumele solicitate prin cereri de plată şi sumele efectiv plătite beneficiarilor dîn România? (…)
Care este durata medie reală de evaluare a unui proiect depus în 2025-2026 şi câte proiecte sunt în prezent blocate în proceduri administrative? (…)
Câte jaloane din PNRR depind de alte instituţii şi care este mecanismul concret prin care ministerul asigură respectarea termenelor?”, vor să știe semnatarii.
Și, în context, există și o întrebare considerată „fundamentală”: „Aveți în acest moment garanţia că România va încasa integral toate tranşele PNRR asumate până la finalul programului?”.
La momentul în care a fost anunțată moțiunea împotriva sa, Pîslaru a transmis pe Facebook că vizita sa în Senat reprezintă o „oportunitate” de a lămuri anumite aspecte, asigurând că se va prezenta „cu mare plăcere”:
„O mare bucurie pentru mine: în sfârșit s-a depus în Parlament o moțiune simplă și pe numele meu. După Diana Buzoianu, Radu Miruță, Oana Țoiu, Daniel David și chiar Ilie Bolojan, mi-a venit și mie rândul.
Chiar mă întrebam câte combinații mai e nevoie să stric până să mă ia și pe mine cineva în vizor.
Cine a produs această moțiune simplă împotriva mea? Veți întreba. Un grup de războinici pentru pace (sic!) prin Parlament, care tot caută atenție. Același grup care a depus toate moțiunile de până acum. Același grup care se pretinde iubitor de țară și de neam, asta în timp ce propăvăduiesc în spațiul public propaganda rusească și învinuiesc victima pentru atacul agresorului. Din naivitate sau, evident, cu intenție și mandat.
Textul moțiunii e scris cu ChatGPT și se intitulează, creativ, „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministerul fără rezultate”.
În mod absolut ironic, sunt blamat ca fiind tehnocratul lui Cioloș (de parcă asta ar fi ceva de rău) de către consilierul de pe vremuri al lui Adrian Năstase, cel condamnat pentru fapte de corupție.
Cât privește rezultatele, situația reală e foarte simplă. Iată cifrele din primele mele șase luni la Ministerul Fondurilor Europene, comparativ cu ce a fost înainte:
Înainte de iunie 2025, statul plătea în medie 86,6 milioane de euro pe lună din fonduri europene, iar în ultimele 6 luni a ajuns la 456,2 milioane de euro pe lună – adică de peste 5 ori mai mult.
Înainte de iunie 2025, România primea înapoi de la Uniunea Europeană cam 54 de milioane de euro pe lună, iar în ultimele 6 luni a primit 374 de milioane de euro pe lună – de aproape 7 ori mai mult.
La banii europeni deja încasați, s-a trecut de la 2,9 miliarde de euro în toată perioada 2021 – iunie 2025 la 6,03 miliarde de euro – adică aproape încă o dată pe atât de când am preluat mandatul. Cu tot cu prefinanțare pe Politică de Coeziune am ajuns la peste 8 miliarde de euro (26,2%) în Top 10 la nivel european.
Rata de contractare pe coeziune a ajuns la 83,5%, locul 3 în UE, pe datele Comisiei de pe 4 martie. Anul acesta lansăm apeluri de peste 6 miliarde de euro, astfel asigurând perspectiva unei absorbții totale pe actualul exercițiu financiar.
Am resuscitat un PNRR aflat în moarte clinică și voi aduce în țară peste 3 miliarde de euro în perioada imediat următoare, aferente cererilor de plată nr. 3 și 4.
În 2026, ținta este să atragem cel puțin 15 miliarde de euro din fonduri europene, bani care să meargă direct în spitale, școli, drumuri și alte investiții importante pentru oameni. Lupt pentru acest lucru zi de zi, atât acasă, cât și în relația cu Comisia Europeană.
Aceste informații sunt publice deja, le-am prezentat de fiecare dată. E suficient să știi să citești. Dar înclin să cred că această moțiune nu mi se trage de la ce bani europeni am atras, ci mai degrabă de la faptul că am semnat protocoalele de colaborare cu Parchetul European, DNA și Departamentul pentru Luptă Antifraudă prin care le-am dat acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni.
Ceva ce niciun ministru al fondurilor nu a mai avut curajul să facă până acum. Adică acum procurorii au toate capacitățile să investigheze orice suspiciune de fraude făcute cu bani europeni. Iar asta le dă fiori multor „băieți deștepți” cu legături prin politică și instituții.
Mă voi prezenta cu mare plăcere în Parlament, din respect pentru democrație și pentru toți cetățenii cinstiți ai acestei țări.
Le mulțumesc domnilor parlamentari pentru această oportunitate!”.
