Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să declanșeze un nou val de scumpiri la carburanți în România, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. Dacă prețul petrolului se stabilizează în zona 90–100 de dolari/baril, depășirea pragului de 9–10 lei/litru la pompă devine un scenariu realist.
28 februarie 2026 – posibil punct de cotitură
Potrivit analizei AEI, atacurile din Iran și reaprinderea tensiunilor în jurul Strâmtorii Ormuz – prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul consumat zilnic la nivel global – pot marca un moment de referință pentru piețele energetice.
Strâmtoarea Ormuz nu este doar o rută maritimă, ci un adevărat „robinet energetic global”. Piețele nu așteaptă blocarea completă a traficului pentru a reacționa. Simplul risc de întrerupere este suficient pentru a genera creșteri de preț.
Prețul petrolului reflectă nu doar cererea și oferta, ci și anticiparea riscului. Odată cu deschiderea burselor, este posibil să vedem ceea ce economiștii numesc „premiul de risc geopolitic” – o majorare încorporată în cotații pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea.
Ce înseamnă asta pentru România?
Înaintea escaladării, petrolul Brent se situa deja la 72–73 dolari/baril. Scenariile analizate de piețe sunt următoarele:
- Tensiuni persistente, fără blocaj major: +10–20 dolari/baril
- Perturbări serioase ale exporturilor: peste 90–100 dolari/baril
- Blocaj major în Ormuz: risc de criză energetică globală
Creșterea petrolului este un multiplicator economic: costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor și inflație persistentă.
România nu este implicată militar, dar este expusă economic. Petrolul este o marfă globală, iar prețul se aliniază internațional. Dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, competiția pentru alte surse (SUA, Africa, Marea Nordului) crește, iar prețurile urcă peste tot.
Cât ajunge la pompă?
Structura prețului carburanților în România este aproximativ:
- 50–55% taxe (accize + TVA)
- 30–35% cost produs (țiței + rafinare)
- restul – distribuție și marjă
O creștere a petrolului cu:
- +10 dolari/baril → aproximativ +70 bani/litru
- +20 dolari/baril → aproximativ +1 leu/litru
- +30 dolari/baril → până la +2,5 lei/litru
Dacă țițeiul se stabilizează la 90–100 dolari/baril, prețul de 9–10 lei/litru devine posibil.
Efectul nu apare peste noapte. Există un decalaj de câteva zile până la 2–3 săptămâni, în funcție de stocuri, contracte, cursul valutar și politica comercială a rețelelor de distribuție.
Efect în lanț
Energia este cost de bază în orice economie. Petrol mai scump înseamnă:
- industrie cu costuri mai mari
- agricultură afectată (combustibil, îngrășăminte)
- transport mai scump
- transferul costurilor către consumator
Inflația, care începuse să se tempereze în Europa, poate primi un nou impuls exact în momentul în care băncile centrale încercau să relaxeze politica monetară.
Pot OPEC sau marile economii să stabilizeze piața?
OPEC și OPEC+ ar putea crește producția, iar marile economii pot elibera rezerve strategice. Totuși, aceste măsuri pot doar amortiza șocul, nu elimina riscul militar sau instabilitatea geopolitică. Capacitatea reală de creștere rapidă a producției este limitată.
Întrebarea reală pentru România
Petrolul rămâne, în 2026, barometrul stabilității geopolitice. Însă întrebarea esențială nu este doar cât va urca barilul, ci câtă reziliență economică are România pentru a absorbi un nou șoc energetic major.
Răspunsul nu se află în Golful Persic.
Se află în politicile interne, în structura economiei și în capacitatea noastră de a reduce dependența de volatilitatea globală.
