Ankara – punctul de plecare al unei strategii regionale
Orice analiză a Gülermak trebuie să înceapă în Turcia.
Nu în România.
Nu în Polonia.
Nu în Cluj.
În Ankara.
Acolo se află nucleul economic al grupului. Acolo s-a consolidat compania în infrastructura grea, în lucrări subterane, în metrou și tuneluri. Acolo se află structura care, în mod rezonabil, definește direcția de extindere externă.
Gülermak nu este o firmă locală care a ajuns accidental în Europa Centrală. Este o companie mare în Turcia, parte dintr-un ecosistem industrial puternic, cu capacitate financiară și tehnică suficientă pentru a concura pe proiecte urbane majore.
Expansiunea sa externă nu este un accident de piață. Este o strategie.
Modelul de extindere: juridic, progresiv, calculat
Expansiunea Gülermak în Europa nu a urmat modelul zgomotos al achizițiilor agresive. Nu a existat o preluare spectaculoasă a unor jucători locali. Nu a existat un salt mediatic.
A existat însă altceva:
- înființarea de vehicule juridice;
- participarea în consorții;
- utilizarea calității de terț susținător;
- repoziționare procedurală atunci când contextul o impune.
Această arhitectură nu este întâmplătoare. Ea permite:
- adaptabilitate la legislația locală,
- separare juridică a riscurilor,
- flexibilitate în raport cu autoritățile contractante.
Este modelul tipic al unui conglomerat care nu improvizează, ci planifică.
Polonia – platforma europeană
Polonia devine un nod strategic în această arhitectură.
Prezența în Varșovia, participarea la proiecte de metrou finanțate european și consolidarea entității locale indică un pas clar: integrarea într-o piață UE printr-un vehicul propriu.
Nu este o simplă subcontractare. Este poziționare.
În momentul în care un grup industrial din afara UE își creează o platformă juridică stabilă în interiorul Uniunii, avem deja un indicator de strategie regională, nu de oportunitate punctuală.
România – cronologia integrării în rețea
România nu este prima țintă. Este o etapă.
2021 – apariția sucursalei
Se înființează sucursala entității turce în România. Prezență juridică directă. Nu parteneriat informal. Nu reprezentanță comercială. Sucursală.
Decembrie 2024 – GULERMAK ROMANIA S.A.
Se constituie societate pe acțiuni distinctă.
Nu o simplă extensie administrativă.
O entitate structurată formal, cu administratori numiți simultan.
Schema relațională principală – Structura relațională a entităților Gülermak active în România și conexiunile cu structurile din Turcia și Polonia.
Schema arată un lucru limpede: conexiuni verticale.
Entitatea românească nu este izolată. Este legată direct de entitățile din Ankara și de vehiculul polonez.
Rețeaua de legături între persoane și entități din ecosistemul Gülermak. Suprapunerea de persoane între structuri indică o integrare internă consistentă. Nu avem indicii publice privind autonomie decizională locală.
Administratorii GULERMAK ROMANIA S.A. este administrată exclusiv de cetățeni turci, numiți la aceeași dată – 18.12.2024.
Administratorii sunt:
- Kefeli Candan
- Urfuoglu Fatih
- Yilmaz Umutcan
Toți numiți simultan.
Toți cetățeni turci.
Mandate identice.
În practica structurilor multinaționale, filialele implementează strategia stabilită la nivel central. În cazul Gülermak, nu există indicii publice că vehiculul românesc ar defini autonom direcția economică.
România apare, astfel, ca piață de execuție integrată într-o rețea regională, nu ca pol de comandă.
Metroul Cluj – între șantier și realitate
În 11 februarie 2026, Gülermak publică un videoclip de 12 secunde despre lucrările la metroul din Cluj-Napoca.
Imagini din dronă. Mesaj scurt. Progres sugerat.
Se menționează lucrări la piloți plastici, grinzi de ghidaj, mobilizare de utilaje.
Reacțiile publice sunt însă rezervate. Comentatorii observă absența utilajelor de foraj de mare capacitate și dificultatea de a distinge progresul concret.
Proiectul metroului din Cluj este deja tensionat de întârzieri și dezbateri privind ritmul real al execuției.
Episodul video nu este minor. El arată un aspect esențial al expansiunii regionale:dorința de control al narativului.
În piețe sensibile politic și public, comunicarea devine instrument economic. Nu doar șantierul contează, ci percepția asupra șantierului.
Pentru un conglomerat aflat într-o expansiune agresivă regională, menținerea legitimității publice este parte din strategie.
Instrumentele juridice – extensia competiției economice
În achizițiile publice, competiția nu se desfășoară doar pe șantier. Se desfășoară și în plan procedural.
Calitatea de terț susținător.
Interesul legitim.
Contestarea rezultatului.
Acestea sunt mecanisme legale.
Un episod recent de blocare temporară a atribuirii unui contract major de metrou în București arată că grupul utilizează aceste instrumente atunci când consideră necesar.
Nu este ilegal.
Este sofisticare strategică.
Într-un model de expansiune agresivă regională, utilizarea tuturor pârghiilor legale face parte din strategie.
Anatomia unei strategii regionale
Punând cap la cap:
- nucleu economic consolidat în Turcia;
- platformă juridică în UE;
- vehicule locale administrate din structuri centrale;
- utilizare activă a mecanismelor procedurale;
- gestionare atentă a comunicării publice;
rezultă profilul unui conglomerat care nu operează fragmentat, ci integrat.
Teza nu este că subsidiarele „nu fac nimic de capul lor”.
Teza, susținută de structura observabilă, este că direcția strategică pare concentrată la nivelul grupului-mamă, iar entitățile locale funcționează ca instrumente economice într-o arhitectură regională coerentă.
Varșovia.
București.
Cluj.
Nu sunt centre independente, ci noduri într-o rețea economică definită în Ankara.
Indicatorii expansiunii – cronologie internațională
Expansiunea regională nu se demonstrează prin declarații, ci prin ritm și succesiune.
Privind cronologic evoluția Gülermak în afara Turciei, se pot identifica mai multe etape care conturează o strategie coerentă de extindere.
Faza I – Consolidarea internă – Turcia
Înainte de a ieși în exterior, Gülermak își consolidează poziția în infrastructura grea turcă – lucrări subterane, proiecte de transport urban, execuții complexe. Această etapă este esențială: fără capital tehnic și reputație internă, accesul la contracte europene majore ar fi fost improbabil.
Aceasta este baza economică a expansiunii.
Faza II – Primele proiecte externe și testarea piețelor
Intrarea în piețe externe are loc prin proiecte punctuale, în consorții sau în roluri tehnice specializate. Modelul nu este unul de dominare imediată, ci de inserție graduală.
Această etapă permite:
- acumularea de referințe internaționale,
- adaptarea la legislații diferite,
- testarea capacității de operare în medii administrative diverse.
Faza III – Platforma europeană
Polonia devine pivot. Participarea la proiecte de metrou în Varșovia și consolidarea entității locale transformă prezența din oportunitate punctuală în infrastructură permanentă.
Aceasta nu este doar execuție tehnică. Este stabilire de platformă.
O companie care creează vehicule stabile în UE nu urmărește un contract singular, ci poziționare pe termen lung.
Faza IV – Extinderea simultană în Europa Centrală și de Est
În paralel cu consolidarea în Polonia, apar mișcări în România:
- 2021 – înființarea sucursalei;
- 2024 – constituirea GULERMAK ROMANIA S.A.;
- structură administrativă sincronizată cu nucleul turc.
Ritmul este relevant: într-un interval relativ scurt, grupul creează o prezență formală în două piețe strategice ale infrastructurii urbane din regiune.
Nu este dispersie. Este sincronizare.
Faza V – Poziționarea în proiecte majore urbane
Metroul devine segmentul central:
- Varșovia,
- București,
- Cluj.
Nu sunt proiecte minore. Sunt investiții urbane de amploare, cu impact financiar și politic major.
Pentru un conglomerat industrial, ocuparea simultană a acestor piețe indică ambiție regională.
Faza VI – Integrarea juridică și procedurală
Pe lângă execuție, grupul utilizează instrumente procedurale disponibile în fiecare jurisdicție. Această componentă nu este secundară.
În competiția pentru contracte publice mari, poziționarea juridică devine parte a strategiei economice. Faptul că entitățile din Polonia și România sunt integrate într-o arhitectură comună permite reacții rapide și coordonate.
Nu există indicii publice că aceste mișcări sunt autonome la nivel local; dimpotrivă, structura de conducere sugerează coordonare centralizată, în Ankara.
Cronologie
Privită în ansamblu, cronologia arată:
- consolidare internă în Turcia;
- inserție graduală externă;
- stabilire de platformă în UE;
- extindere simultană în mai multe piețe;
- utilizare integrată a instrumentelor juridice și operaționale.
Aceasta este definiția unei expansiuni agresive regionale.
