Petre‑Florin Manole nu mai este de mult doar „tânărul activist pentru drepturile romilor”. După ce a intrat în PSD în 2009, a urcat rapid treptele partidului: consilier local în Sectorul 5, membru în Colegiul CNCD, deputat de București, purtător de cuvânt și, astăzi, președinte al organizației PSD Sector 1. În spatele funcțiilor se ascunde un amestec de idealism civic și pragmatism feroce: Manole vorbește fluent limbajul drepturilor omului, dar stăpânește la fel de bine jocul de culise. Și‑a adunat susținători printre ONG‑iști, și‑a atras dușmani pe coridoarele Parlamentului, iar presa l‑a pus sub reflector deopotrivă pentru inițiative curajoase și pentru alianțe discutabile.
Formare și începuturile activismului (1983–2011)
Petre Florin Manole s-a născut la 6 octombrie 1983, în Slobozia, județul Ialomița. A urmat studiile la Facultatea de Istorie a Universității din București, pe care a absolvit-o, formarea sa academică având să îi influențeze direcția profesională ulterioară. Încă din timpul facultății, Manole s-a implicat în activități civice și proiecte legate de drepturile omului și studiul minorităților, inclusiv al minorităților sexuale. În 2006, la doar 23 de ani, a co-fondat împreună cu profesori și colegi Centrul de Studii Rome al Universității din București, evidențiind preocuparea sa pentru problematica romă și incluziunea socială. De altfel, Manole provine el însuși dintr-o familie de etnie romă, aspect pe care l-a transformat într-un motor al activismului său și care i-a definit o parte din identitatea publică (ulterior, biografia sa oficială îl menționează ca „român de origine romă”).
În perioada 2007–2011, Petre Florin Manole a lucrat ca referent relații publice la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, fapt ce i‑a adus probabil și simpatie din partea comunității evreiești. Acest rol i-a oferit și ceva experiență în domeniul memoriei istorice și al combaterii discriminării, punându-l în legătură cu organizații neguvernamentale și rețele de advocacy. Paralel, a colaborat cu mai multe ONG-uri axate pe drepturile omului și pe dezvoltare comunitară a romilor – între altele, Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Partida Romilor „Pro Europa” și Centrul Romilor pentru Politici Publice. Aceste implicări au însumat „mai bine de 10 ani” de activism, după propriile sale estimări, și au pregătit terenul pentru intrarea sa în arena politică.
Un moment definitoriu al formării sale l-a constituit participarea, în 2010, la programul internațional International Visitors Leadership Program al Departamentului de Stat al SUA, axat pe tema politicii externe și a drepturilor omului. Această experiență internațională a contribuit la dezvoltarea perspectivei sale asupra valorilor democratice și a relațiilor internaționale, aspecte ce aveau să fie reflectate ulterior în pozițiile sale publice. În ansamblu, până în 2011, Petre Florin Manole și-a construit un profil de tânăr intelectual de stânga și activist dedicat cauzelor civice, stabilindu-și reputația de apărător al drepturilor minorităților și de activ promotor al diversității.
Intrarea în politică, deci, ascensiunea (2009–2015)
În anul 2009, la vârsta de 26 de ani, Petre Florin Manole a decis să se implice direct în politică, înscriindu-se în Partidul Social Democrat (PSD). Alegerea sa de a se alătura PSD – partid aflat atunci în opoziție – a venit pe fondul convingerilor sale social-democrate și a dorinței de a promova politic politicile de incluziune socială. Manole a fost unul dintre relativ puținii activiști pentru drepturile omului care au făcut pasul către PSD, partid dominat la acea vreme de politicieni mai conservatori. Potrivit propriilor declarații, în anii de dinainte de intrarea în PSD și-a construit o rețea de susținători în zona societății civile și academice, însă pentru a se afirma în interiorul partidului a trebuit să câștige încrederea liderilor politici. Printre cei care l-au susținut în această etapă s-au numărat mentori precum Liviu Pop – cunoscut lider sindical devenit ministru – și alți politicieni din aripa progresistă a PSD, care au apreciat experiența sa în ONG-uri.
Primul test electoral al lui Manole a venit în iunie 2012, când a candidat pe listele USL (alianța PSD-PNL) pentru Consiliul Local al Sectorului 5 București. A reușit să obțină un mandat de consilier local în Sectorul 5, intrând astfel în administrația publică locală. La numai 28 de ani, Manole devenea unul dintre cei mai tineri consilieri din București, activând într-un sector cunoscut pentru problemele sale administrative și condus atunci de controversatul primar Marian Vanghelie. Experiența de consilier (2012–2016) i-a oferit lui Manole ocazia de a se familiariza cu mecanismele administrației locale și de a-și exersa abilitățile politice. Totodată, începând din noiembrie 2012, și-a făcut vocea auzită ca blogger pe platforma Adevărul, unde a publicat articole de opinie pe teme politice și sociale. Prin aceste texte – unele critice la adresa limbajului discriminatoriu din spațiul public sau a derapajelor politicienilor – Manole a continuat să-și promoveze valorile anti-discriminare și să-și construiască un profil public recognoscibil. De pildă, într-un articol din 2013, semnat ca blogger Adevărul, analiza problemele stângii din România înaintea congresului PSD, iar în alte texte a taxat exprimările rasiste din discursul unor politicieni de dreapta.
În paralel cu activitatea din Consiliul Local, Petre Florin Manole a început să fie cooptat și în structurile guvernamentale pe filieră politică. În anul 2014 a devenit consilier al ministrului delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, în Guvernul Ponta. Această numire a reprezentat un prim semn al susținerii de care se bucura în interiorul PSD, ministrul Liviu Pop fiind cel care l-a adus în echipa sa. Rolul de consilier la Ministerul Dialogului Social, un portofoliu dedicat relațiilor cu ONG‑urile și partenerii sociali, i‑a oferit lui Manole scena perfectă pentru un exercițiu de autopromovare.
Conștient că eticheta de „activist rom” deschide uși altfel închise, a speculat fiecare întâlnire oficială pentru a‑și amplifica vizibilitatea și a‑și consolida influența. Relațiile cultivate atunci – de la greii PSD până la lideri ai organizațiilor rome – au devenit probabil monedă de schimb în cursa lui către funcții mai mari.
Apogeul ascensiunii sale inițiale a fost atins în primăvara lui 2015. La 1 aprilie 2015, Parlamentul României l-a numit pe Petre Florin Manole ca membru în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Manole avea atunci 31 de ani și a obținut această funcție în urma unui vot al plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, fiind propus de grupul PSD. Candidatura sa a întrunit 235 voturi pentru și 111 împotrivă, semn al unei susțineri politice solide, dar și al unor rezerve din partea opoziției.
HotNews remarca, în contextul validării, că Manole era cel mai tânăr membru al noului Colegiu CNCD și provenea din zona societății civile, cu un CV notabil în domeniul drepturilor omului. Profilul său publicat atunci arăta că: „Petre Florin Manole este din 2014 consilier al ministrului delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop. În CV-ul său, Manole scrie că din noiembrie 2012 este blogger la Adevărul și tot din 2012 este consilier local în sectorul 5. Anterior, el a fost ‘expert pe termen scurt’ responsabil cu Relațiile publice la ONG-ul Roma Education Fund Romania, iar în perioada 2007-2011 a fost referent responsabil tot cu Relațiile publice la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ‘Elie Wiesel’”. Se conturează, așadar, imaginea unui politician care a înțeles încă de la debutul carierei că preocupările civice și sociale îi pot deschide uși și a mizat constant pe ele pentru a‑și consolida profilul public.
Mandatul lui Petre Florin Manole la CNCD a durat din 2015 până la sfârșitul anului 2016. Deși relativ scurt (întrucât avea să-l părăsească în urma alegerii ca deputat), această poziție i-a oferit vizibilitate națională și o platformă oficială pentru a lupta împotriva discriminării. Nominalizarea sa politică a fost și ea criticată de unii jurnaliști ca parte a algoritmului partidelor de a-și plasa oamenii în instituții publice. Manole a încercat să contracareze aceste percepții păstrându-și discursul echilibrat și profesionist în cadrul CNCD.
Sprijinul politic de care s-a bucurat în această etapă a provenit în principal de la conducerea PSD (premierul Victor Ponta și cercul său), care promova la momentul respectiv o imagine de deschidere către societatea civilă. Prezența lui Manole în CNCD a fost așadar susținută de partid ca un exemplu de „infuzie de sânge proaspăt” din rândul activiștilor de stânga.
Debutul în Parlament și rolul în PSD (2016–2019)
La finalul anului 2016, cariera politică a lui Petre Florin Manole a făcut un salt important. PSD l-a inclus pe listele sale de candidați pentru Camera Deputaților în circumscripția București la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Manole a ocupat o poziție eligibilă pe lista PSD București, beneficiind de popularitatea partidului în capitală după câștigarea alegerilor locale din vară. El a fost ales deputat și validat oficial în Parlament la 21 decembrie 2016, marcând începutul primului său mandat de parlamentar (Legislatura 2016–2020). În vârstă de 33 de ani, se alătura grupului unei coaliții guvernamentale solide (PSD-ALDE) conduse inițial de Liviu Dragnea din umbră.
Ca deputat la primul mandat, Petre Florin Manole s-a concentrat pe domeniile care îi erau familiare: drepturile omului, egalitatea de șanse și administrația publică. A fost repartizat în Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale din Camera Deputaților, unde activitatea sa a fost în nota experienței anterioare de la CNCD. De asemenea, a avut intervenții pe subiecte precum incluziunea romilor și combaterea antisemitismului, folosindu-și pregătirea de activist. El a căutat să proiecteze imaginea unui deputat reformist în interiorul PSD, ceea ce l-a și diferențiat într-o anumită măsură de majoritatea colegilor de partid.
Una dintre cele mai notabile poziționări publice ale lui Petre Florin Manole în această perioadă a fost legată de inițiativa Coaliției pentru Familie de a redefini constituțional noțiunea de familie ca fiind bazată pe căsătoria între un bărbat și o femeie. La 9 mai 2017, Camera Deputaților a votat covârșitor (cu peste 70% din voturi) în favoarea revizuirii Constituției în sensul propus de Coaliție – un demers criticat de comunitatea internațională pentru impactul asupra drepturilor persoanelor LGBT. Petre Florin Manole a fost singurul deputat PSD care a votat împotrivă acestei inițiative, distanțându-se astfel de linia oficială a partidului său.
Gestul său, deși izolat în grupul PSD (unde restul deputaților au urmat indicațiile conducerii), a fost remarcat de presă și apreciat de organizațiile pentru drepturile omului, acesta fiind momentul in care Manole a atras simpatia comunității LGBT. Dacă a fost doar o mișcare politică nu știm. Un editorial publicat în Adevărul a subliniat caracterul „rușinos” al zilei în care aproape întregul spectru politic a susținut inițiativa, notând că „partidul așa-zis Social Democrat a avut doar un vot împotrivă […] venit din partea deputatului Petre Florin Manole”. Acest vot de conștiință l-a plasat pe Manole în postura de dizident intern moderat, evidențiind tensiunea dintre valorile sale progresiste -LGBT- și orientarea conservatoare pe care PSD o afișa în acel moment sub conducerea lui Liviu Dragnea.
Reacțiile la gestul său din 2017 au împărțit scena publică: activiștii pro LGBTQ+și o parte a presei l‑au aplaudat pentru că a pus drepturile unei comunități mai presus de dorința partidului, în timp ce, în interiorul PSD, s‑a instalat o tăcere aproape stânjenitoare. Nici o sancțiune oficială—doar un murmur iritat, înghițit de liderii conștienți că oricum inițiativa trecuse fără emoții. Momentul i‑a pus lui Petre Florin Manole eticheta de „voce atipică” în PSD: deputatul care, spre deosebire de colegii săi ce au votat la unison, simpatizează și înțelege comunitatea LGBT.
În restul mandatului 2016–2020, Manole a continuat să se implice în teme de politică socială. A susținut, de exemplu, propuneri legate de combaterea antisemitismului (adoptarea definiției IHRA la nivel național) și a luat cuvântul în Parlament pentru a condamna public derapajele naționaliste sau xenofobe. Totodată, a cultivat relații bune cu lideri ai PSD București, precum primarul general Gabriela Firea, precum și cu unii reprezentanți ai minorităților.
În 2019, când Liviu Dragnea a fost înlăturat de la șefia PSD și înlocuit de Viorica Dăncilă (iar apoi Marcel Ciolacu interimar), Manole s-a poziționat de partea noii conduceri reformiste. Între slogane despre binele public și ședințe foto cu pancarte, Manole a scos rapid din buzunar 225.000 de lei pentru PSD, la final de 2019, când partidul își lingea rănile după prezidențiale. Un „împrumut” – așa îi spune el – menit să acopere afişe și clipuri electorale pentru Viorica Dăncilă.
Presa l‑a întrebat pe bună dreptate cum poate un deputat, plătit din bani publici, să strângă un sfert de milion. Răspunsul? Afirmă că pune deoparte 10.000 de lei pe lună, cash la saltea, „om chibzuit”, cum ar veni. Europa Liberă a făcut calculele și a ridicat din sprâncene: tânărul parlamentar joacă rol de mic magnat creditând partidul. Manole jură că banii vin doar din salariu și indemnizații, iar gestul e pur „benevol”, din loialitate față de echipă. Loialitate? Sau bilet VIP spre următoarea listă electorală?
Pe plan personal, anii următori au adus și evenimente importante: Petre Florin Manole s-a căsătorit (soția sa, Monica Maria Mitrea, fiind jurist de profesie și lucrând la PPC). Nu oricine îți pune cununa pe cap, iar Manole a ales ca naș pe însuși Gruia Stoica, baronul GFR cu o condamnare penală la activ. Povestea a dat pe dinafară abia în 2022, când finul curta fotoliile guvernamentale, iar presa a scos la lumină legătura cu „regele șinelor”. Iar de aici începe speculația: fix în aceeași perioadă, Manole a „împrumutat” PSD cu 225.000 de lei – bani declarați ca fiind strânși din leafă de parlamentar.
Cinicii fac rapid legătura, amintindu-și de averea colosală a nașului și întrebându-se dacă nu cumva bruscul gest de generozitate al finului miroase a motorină GFR. Oficial, totul e despre loialitate de partid; neoficial și pur speculativ, combinația Stoica–Manole poate seamăna cu un bilet VIP spre următoarea listă electorală.
Spre finalul primului său mandat parlamentar, Petre Florin Manole era perceput așadar ca un politician tânăr promițător al PSD, cu profil de reformist și activist, dar care încă nu deținuse funcții de prim-plan în partid. Acest lucru era pe cale să se schimbe odată cu alegerile din 2020, când aveau să survină evenimente definitorii pentru cariera sa.
Schimbări după 2020: între eșec electoral și leadership local (2020–2021)
Alegerile parlamentare din decembrie 2020 l‑au aruncat pe Petre Florin Manole de pe pista VIP direct în sala de aşteptare. Degeaba cotizase cu 225.000 de lei la PSD şi se afişase la braţ cu naşul milionar Gruia Stoica – Capitala i‑a întors spatele. Poziţia 10 pe listă s‑a dovedit o treaptă prea jos, iar mandatele PSD Bucureşti au fost prea puţine.
Manole a privit cum uşa Parlamentului se închide în nasul lui, în timp ce pe hol intra nestingherit Daniel Tudorache, acelaşi pe care dosarele penale ar fi trebuit să‑l lase pe tuşă. Ciolacu a promis „o soluţie”, Tudorache s‑a autosuspendat două săptămâni iar după, s‑a întors zâmbind în bancă. Rezultatul? Manole a rămas supleant – fără microfon, fără imunitate şi, mai ales, fără dovada că injecţia de cash şi prieteniile de nuntă pot aduce promovarea dorită. Se vede treaba că cineva, mai sus în ierarhia PSD, n‑a fost convins că pariul Manole merită răs-plătit.
Ratarea intrării în Parlament ar fi trimis orice politician obișnuit la colțul rușinii. Nu și pe Petre Florin Manole, eternul activist al PSD. Partidul, veșnic grijuliu cu propriii favoriți, l‑a cocoțat instant în fruntea organizației Sector 1 – 29 noiembrie 2020, notați data – ca să dea cu mătura peste Daniel Tudorache, fugărit de DNA. Manole a acceptat misiunea de „sanitar” cu un zâmbet larg și un discurs bombastic despre reformă și primenire, numai bun de postat pe Facebook. Analiștii au vorbit solemn despre înnoire. Însă s-au oprit repede.
Preluând conducerea PSD Sector 1, Florin Manole a trebuit să rezolve o situație complexă. Pe de o parte, organizația încă îl avea în rândurile sale pe Daniel Tudorache, care rămăsese membru (și deputat) deși oficial „autosuspendat” în 2020. În practică, Tudorache continua să participe la unele ședințe ale PSD București și menținea influență în filiala Sector 1, ceea ce crea o ambiguitate și tensiune. Manole a clarificat public, într-un interviu pentru Libertatea în februarie 2023, că “statutul domnului Tudorache de la autosuspendare nu s-a schimbat” și că fostul primar nu participă la ședințele conducerii organizației de sector, chiar dacă a fost văzut la reuniuni ale PSD București. Cu alte cuvinte, Manole a încercat să păstreze o linie dură față de Tudorache în filiala Sector 1, delimitându-se de problemele penale ale acestuia.
Cu toate acestea, realitatea era mai nuanțată: Tudorache activa în continuare ca deputat PSD (inclusiv în grupul parlamentar, contrar promisiunilor inițiale), iar influența sa informală nu putea fi ignorată. Manole a recunoscut că Tudorache a participat la unele ședințe ale organizației PSD București după 2020, dar a subliniat că acest lucru era posibil deoarece la ședințele municipale participă toți parlamentarii și aleșii locali PSD din București, indiferent de situațiile individuale. În esență, coabitarea dintre noul lider interimar și vechiul suspendat a fost una delicată, Manole fiind nevoit să echilibreze între cerințele de integritate impuse de conducerea centrală (Ciolacu și Firea) și realitățile de pe teren.
Rămas fără mandat, Manole n‑a stat nici cât ai clipi pe margine: când PSD a revenit la guvernare, în noiembrie 2021, l‑au paraşutat direct în birourile de lux ale Secretariatului General al Guvernului, cu rang de secretar de stat. Funcţia – vândută public drept premiu pentru «expertiza în societatea civilă» – este, de fapt, răsplata clasică pentru soldaţii utili care au ratat la urne. A depus jurământul în decembrie 2021, iar în februarie 2022 şi‑a etalat deja prima declaraţie de avere: semn că sinecura fusese betonată rapid.
În acelaşi timp rămâne şeful PSD Sector 1, orchestrând asaltul roşu‑galben împotriva primarului USR. Cu un picior în Guvern şi altul în filiala din Banu Manta, Manole jonglează cu influenţa pe două fronturi, împărţind promisiuni şi favoruri după nevoie. Compensaţie, fidelizare sau, poate, o notă de plată întârziată pentru împrumutul de 225.000 lei? Oricum i‑ai spune, concluzia rămâne cinică: politicianul care n‑a convins electoratul primeşte, totuşi, un birou la Palatul Victoria – ”plată cash” pentru obedienţă.
Numele său a început să apară în presă în contexte legate de avere și asociere cu personaje controversate, odată cu preluarea funcției guvernamentale. La scurt timp după numirea sa, în 2022, site-ul Europa Liberă a realizat o investigație despre averea lui Florin Manole, concentrându-se pe două aspecte: sumele mari apărute în declarația sa de avere (datorii de peste 350.000 lei și împrumuturi acordate altor persoane) și nunta sa fastuoasă, la care naș a fost omul de afaceri Gruia Stoica.
În articolul „Averea lui Manole. Secretarul de stat a primit la nuntă aproape 90.000 de euro, naș a fost Gruia Stoica” (publicat pe 6 septembrie 2022), se arată că Manole declarase cadouri de aproximativ 90.000 de euro primite la nuntă, eveniment desfășurat după relaxarea restricțiilor pandemice. Întrebat despre această sumă, Manole a răspuns că, într-adevăr, a avut „o nuntă foarte mare” și că după căsătorie a trebuit să includă în declarația de avere bunurile și veniturile soției (care deținea o casă și teren).
Mai sensibil a fost subiectul nașului Gruia Stoica, condamnat în 2016 pentru dare de mită. Petre Florin Manole a ținut să precizeze pentru Europa Liberă că „fundamentul relației cu Gruia Stoica este etnic, nu politic, nu business”, sugerând că legătura lor vine din comunitatea romă (ambii fiind de origine romă) și nu implică interese de afaceri sau de partid. Manole a insistat că răspunderea penală este individuală și că asocierea cu nașul său nu îl afectează legal pe el, însă percepția publică a fost totuși șifonată de această informație.
Articolul nota și că după ratarea mandatului de deputat, Marcel Ciolacu a decis ca Manole „să fie angajat la partid, cu un salariu de peste 10.000 de lei lunar”, ceea ce arată grija conducerii PSD de a-l menține pe linia de plutire financiar și politic. De asemenea, se menționa că în 2021 Manole avusese și două contracte de consultanță cu Banca Mondială, totalizând aproximativ 55.000 lei, pe tema incluziunii romilor – colaborări pe care acesta le-a prezentat drept independente de PSD și legate de expertiza sa în domeniu.
Toate aceste detalii au conturat în presă imaginea unui lider PSD în ascensiune, însă înconjurat de umbre financiare și de relații potențial compromițătoare. Manole a încercat să fie transparent și să explice fiecare aspect – de exemplu a povestit cum împrumutase bani de la tatăl său și de la soție pentru a investi într-un proiect imobiliar în care era asociat cu prietenii (un mini-bloc în care își construiesc împreună locuințe). El a prezentat totul ca pe niște aranjamente personale obișnuite, insistând că nu are nimic de ascuns. Cu toate acestea, episodul a reprezentat primul semn de vulnerabilitate mediatică pentru Petre Florin Manole, numele său fiind vehiculat nu doar pozitiv (ca activist pro LGBTQ+ sau politician), ci și în contextul criticii privind finanțele și anturajul. Aceste subiecte aveau să reapară și mai târziu, pe măsură ce Manole urca în ierarhia PSD.
Purtător de cuvânt al PSD și parteneriat cu PNL la Sectorul 1 (2022–2023)
În ciuda absenței din Parlament, anii 2022–2023 au fost marcați de creșterea influenței lui Petre Florin Manole atât în interiorul PSD, cât și pe scena politică locală a Bucureștiului. Ca președinte al PSD Sector 1, Manole a devenit principalul opozant al primarului USR Clotilde Armand, canalizând nemulțumirile cetățenilor și ale consilierilor PSD+PNL față de administrația acesteia. Încă din 2022, el a adoptat un ton combativ împotriva primăriței.
Un moment notabil a fost în noiembrie 2022, când Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat un posibil conflict de interese în acțiunile primarului Armand (aceasta se numise manager al unui proiect finanțat din fonduri europene și își acordase un bonus financiar). Florin Manole a solicitat public demisia primarului Clotilde Armand, argumentând că USR ar trebui să fie consecvent cu propriul slogan „Fără penali în funcții publice” și să își retragă sprijinul pentru un edil aflat „în situație de incompatibilitate și cu suspiciuni penale”. Într-o conferință de presă ținută la sediul Primăriei Sectorului 1, Manole a declarat: „Am venit aici pentru a-i cere doamnei Armand ceea ce cei din USR au cerut întotdeauna când au existat suspiciuni în legătură cu un om politic, și anume demisia… când cineva, în cazul ăsta Clotilde Armand, este în situație de incompatibilitate și cu suspiciuni penale… omul politic trebuie să facă un pas înapoi”.
De asemenea, liderul PSD Sector 1 a subliniat că Armand „pare că nu înțelege că nu se poate pune pe sine manager de proiect”, criticând „culmea penibilului”, faptul că primărița și-a dat bani necuveniți din bugetul unui proiect, culmea, chiar anticorupție. Aceste declarații dure au fost preluate de mass-media, Manole folosind frecvent apelativul „inculpata Clotilde Armand” după ce, în aprilie 2024, DNA a decis trimiterea în judecată a acesteia. Practic, în perioada 2022–2024, Manole a devenit principalul comunicator al opoziției PSD-PNL din Sectorul 1, taxând vehement fiecare scandal de la primărie – de la gunoaiele neridicate, la litigii și până la presupuse deturnări de fonduri. Acest rol de critic fervent al primarului USR i-a adus atât susținere din partea coaliției PSD-PNL, cât și vizibilitate sporită în rândul electoratului local nemulțumit.
În interiorul PSD, recompensele loialității nu întârzie niciodată. Pe 26 mai 2023, dintr‑un simplu vot de Birou Permanent, Florin Manole, fără mandat de parlamentar, devine peste noapte purtătorul de cuvânt național. Cum se explică?
Fidelitatea? Carisma? Sau, poate, dorința conducerii de a arbora o față „proaspătă” înainte de rotația guvernamentală din vara lui 2023 și de anul electoral 2024? Sorin Grindeanu îl anunță cu aplomb – dar cât de „logică” este promovarea unui supleant? La urma urmei, PSD nu duce lipsă de comunicatori cu vechime.
În spatele gestului se ghicește un calcul: Manole vine din ONG‑uri, vorbește fluent limbajul drepturilor omului dar și pe cel comunităților LGBTQ+, și așa ”îndulcește” și imaginea partidului. Pariu îndrăzneț sau mutare disperată? Și, dacă pariul nu prinde, cine își va asuma factura mediatică? Deocamdată, noul purtător de cuvânt devine vocea oficială, umăr la umăr cu liderii de vârf. Dar aplauzele de azi vor răsuna și mâine? În politică, totul depinde și de context, și de omul din vârf. Cu cât omul din vârf este mai discret, cu atât puterea lui este mai mare. Despre Sorin Grindeanu se știe că este discret…
În calitate de purtător de cuvânt, Manole a participat la numeroase declarații de presă și emisiuni, susținând pozițiile PSD pe teme variate: de la rotativa guvernamentală și programul de guvernare, la relația cu PNL și atitudinea față de opoziția AUR. De pildă, într-o declarație din iunie 2023, el a ținut să diferențieze PSD de extremiști, afirmând: „PSD va merge cu toată deschiderea la discuțiile de la Cotroceni. Noi nu suntem nici pe departe AUR, suntem un partid constructiv”, mesaj menit să sublinieze că social-democrații rămân responsabili și pro-europeni.
Totodată, Manole s-a pronunțat despre posibile liste comune PSD-PNL la alegerile locale din 2024, sugerând că în unele locuri ar fi util ca cele două partide să aibă candidați comuni împotriva primarilor incompetenți din alte partide – cu referire indirectă la sectoare precum 1, unde primar era de la USR. Această declarație (din octombrie 2023) arăta coordonarea strânsă PSD-PNL în București sub conducerea unor oameni ca Florin Manole la PSD Sector 1 și George Tuță la PNL Sector 1.
Relația cu George Tuță, liderul PNL Sector 1 și, între timp, primar instalat cu sprijinul PSD, arată ca un târg făcut pe colțul mesei: ne unim să o dăm jos pe Clotilde Armand, apoi împărțim Primăria. Odată ce Tuță a depus jurământul, Manole a deschis imediat discuția despre „procentul” PSD ‑ direcții din subordinea primăriei, consilii de administrație, bugete. A ridicat tonul, invocând voturile din Consiliul Local și sprijinul logistic din campanie. Surse prezente la negocieri povestesc cum Tuță a cedat parțial ‑ câteva direcții, un număr limitat de posturi‑cheie ‑ dar s‑a împotrivit când lista lui Manole a devenit prea lungă. Pentru câteva săptămâni, pe culoarele Primăriei s-a vorbit despre „războiul rece” dintre cei doi.
Tensiunea nu a durat: PNL are nevoie de majoritate, PSD are nevoie de acces la resurse, iar electoratul ‑ deja sătul de scandaluri ‑ nu ar fi iertat un divorț la doar câteva luni după victorie. Astăzi, alianța merge înainte, dar fisurile rămân vizibile: Manole a obținut o parte din ce voia, Tuță și‑a păstrat controlul pe proiectele mari care îi pot aduce și al doilea mandat dacă vor fi duse la bun sfârșit, iar armistițiul se sprijină pe interesul comun de a ține USR la distanță. Cât va rezista această pace de conjunctură? Maxim, încă un an și jumătate îmi permit să spun…pentru că Manole râvnește la funcția lui Tuță. Doar că îi lipsește anvergura.
Astfel, până la sfârșitul lui 2023, Petre Florin Manole acumulase o experiență și o putere considerabilă: conducea filiala PSD Sector 1 (ca președinte ales, nu doar interimar – foarte probabil organizându-se alegeri interne care i-au confirmat mandatul, deși sursele nu menționează explicit, dar faptul că e numit „președinte” și nu „interimar” sugerează că a fost validat între timp), era purtătorul de cuvânt național al PSD și deținea o funcție guvernamentală (secretar de stat la SGG). Acest traseu îl transformase într-un personaj influent în viața partidului, cu legături strânse atât la vârful PSD (Ciolacu, Grindeanu, Firea), cât și pe orizontală cu partenerii de coaliție (PNL Sector 1 prin George Tuță). Manole părea să fie unul dintre exponenții „noii generații” de lideri PSD, promovați pentru a îmbunătăți imaginea partidului.
Chiar şi cu întreg arsenalul de PR, aura lui Manole nu păcăleşte pe nimeni. Criticii îi lipesc, fără milă, eticheta de ipocrit: predică demisii la rivali (cazul Armand), dar trece cu vederea naşul cu pedigree penal, Gruia Stoica. Pe G4Media, un comentator l‑a taxat drept „Mexicanu’” – ăla care dă din coate să ajungă în faţă – şi „pui de pesedist veritabil”, un soi de Victor Ponta în miniatură. Oricât s‑ar vopsi în culorile „noua generaţie”, Manole rămâne produs de serie: ambalaj tineresc, dar înăuntru acelaşi manual PSD de avansare.
Alegerile din 2024 și situația astăzi
În anul electoral 2024, România a traversat patru scrutine – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Petre Florin Manole a fost direct implicat în toate, dar mai cu seamă în competiția pentru Primăria Sectorului 1 și în tentativa de a reveni în Parlament.
Alegerile locale 2024: Mandatul primăriței Clotilde Armand expira în toamna 2024, iar coaliția PSD-PNL era hotărâtă să câștige Primăria Sectorului 1. După numeroase scandaluri și o administrație marcată de conflicte, Armand se confrunta cu o ostilitate crescândă din partea consilierilor locali și a unei părți a populației. PSD și PNL au cochetat cu ideea unei candidaturi comune la primărie, dar în final au mers formal separat. PNL l-a propus pe George Tuță drept candidat, în timp ce PSD nu și-a anunțat niciun candidat. În culise, existau scenarii ca Petre Florin Manole însuși să intre în cursă din partea PSD sau ca PSD să-l sprijine tacit pe Tuță. La nivel declarativ, Manole a evitat să confirme din timp candidatul PSD, spunând în 2023 că acesta nu va fi stabilit înainte de anul electoral efectiv. Presa a speculat asupra alianței: Adevărul nota „scenariile coaliției pentru înlocuirea lui Clotilde Armand” și indica faptul că PNL va merge cu deputatul Tuță, iar PSD ar putea susține candidatul PNL în baza unei înțelegeri de partajare a sectoarelor.
Rezultatul alegerilor locale din Sectorul 1 a confirmat planul coaliției. George Cristian Tuță (PNL) a câștigat Primăria Sectorului 1, punând capăt dezastrului adminsitrativ. Petre Florin Manole nu a candidat la funcția de primar, concentrându-se în schimb pe campania pentru Consiliul Local și pe sprijinul acordat alianței. După victorie, PNL și PSD au oficializat alianța la nivel local, împărțind responsabilitățile: PNL s-a ales cu funcția de primar prin Tuță, iar PSD a obținut poziția de viceprimar și controlul asupra unor instituții cheie subordonate primăriei.
Potrivit unei înțelegeri între George Tuță (PNL) și Florin Manole (PSD), cei doi și-au împărțit instituțiile și companiile administrației locale din Sectorul 1, iar DGASPC a fost plasată sub coordonarea viceprimarului PSD Sector 1, Maria‑Daniela Stanciu.
Astfel, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 1 a ajuns sub controlul PSD, iar alte structuri – de la Poliția Locală la Administrația Domeniului Public – au fost împărțite între cele două partide. În februarie 2025 s‑a aflat că primarul George Tuță l‑a instalat la conducerea DGASPC pe Bogdan‑Nicolae Grigorescu, fost secretar general în era Andrei Chiliman și condamnat pentru corupție într‑un dosar în care apare și Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov. Numirea, spun angajați ai Primăriei, a avut girul atât al lui Tuță, cât și al PSD Sector 1 condus de Florin Manole.
Schimbarea administrației USR a reactivat hidra PSD, mereu flămândă de bugete. DGASPC Sector 1 pare că s‑a transformat într‑o pușculiță de partid, de unde se scot bani publici cu lingura mare sub pretextul protecției sociale. Manole, care își poartă eticheta de reformist ca pe un costum de gală, patronează fără ezitare acest festin de clientelism.
Predica anticorupție dispare instant când partidul flutură contracte și funcții, iar adversarii vorbesc, pe bună dreptate, despre restaurația penalilor. În 2025, Sectorul 1 respiră din nou aerul închis al baronilor roșii, cu Manole la pupitru, hotărând cine primește și cine rămâne la ușă. Cât timp îl va putea ține George Tuță în frâu pe Manole? Deși Manole pare să acționeze fără piedici, Tuță nu are voie să uite promisiunile din campanie și va trebui să dovedească, nu doar să proclame, că le poate onora.
Alegerile parlamentare din 2024 au adus și ele vești bune pentru Petre Florin Manole. Fiind unul dintre liderii organizației de București, el a fost plasat din nou pe listele PSD pentru Camera Deputaților, de data aceasta pe un loc considerat eligibil. News.ro a relatat în septembrie 2024, înainte de alegeri, că „printre cei care vor candida la parlamentare în Capitală se numără […] liderul PSD Sector 1, Petre Florin Manole”, iar pe lista de candidați ai PSD București, din partea PSD Sector 1 vor prinde locuri eligibile Petre Florin Manole și Diana Tușa.
Aceasta confirmă că partidul l-a poziționat favorabil, în primele 5-6 locuri la Camera Deputaților pe București. În consecință, la scrutinul din 6 decembrie 2024, Petre Florin Manole a fost ales din nou deputat de București, revenind astfel în Parlament după o pauză de patru ani. Mandatul 2024–2028 îl găsește așadar în postura de parlamentar al deocamdată coaliției PSD-PNL.
După ce și‑a recuperat locul în Camera Deputaților, Manole s‑a așezat la butoane de parcă n‑ar fi lipsit nicio clipă. Își păstrează tronul de președinte PSD Sector 1 și se întinde comod în cercul restrâns al megafonilor de partid. Funcția de purtător de cuvânt național? Oficial, nimeni nu știe; neoficial, nu îndrăznește nimeni să‑i taie microfonul cât timp Marcel Ciolacu ‑ protectorul de serviciu ‑ zâmbește aprobator încă din vârful piramidei. Așa că, la început de 2025, Manole defilează în continuare cu eticheta de «reformist», deși a reformat nimic, consolidându‑și poziția cu zelul unui oportunist care știe prea bine că sistemul îl (va mai) ține în brațe.
În 2025, provocările pentru Petre Florin Manole sunt multiple. Pe plan local, el trebuie să gestioneze guvernarea Sectorului 1 în coaliție cu PNL și să demonstreze că alianța poate aduce rezultate, nu doar împărțire de funcții. În același timp, va trebui să facă față acuzațiilor de nepotism și corupție care deja apar în presă legate de noile numiri (precum cazul DGASPC) – o situație ingrată, dat fiind discursul său anterior anti-corupție. Pe plan parlamentar, Manole și‑a tras rapid un mănunchi impresionant de titluri, numai bune de afișat în CV:
- Grupul parlamentar al PSD – vicelider (o poziție confortabilă pentru a da ordine fără să‑și asume prea multe riscuri).
- Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională – vicepreședinte, deși expertiza sa reală este mai degrabă la capitolul retorică decât la strategii de securitate.
- Comisia pentru Politică Externă – membru, un loc ideal pentru selfie‑uri cu steaguri și diete de hotel la Bruxelles.
- Comisia specială comună pentru combaterea traficului de persoane – președinte; ironia e delicioasă, având în vedere cât trafic de influență mișună prin partid.
- Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO – președinte, funcție perfectă pentru a adăuga timbre exotice în pașaport pe banii contribuabilului.
În loc să livreze rezultate palpabile, Manole colecționează titluri ca pe insigne, lăsând electoratul să se întrebe unde se termină fanfaronada și încep realizările.
Dușmănii… critici: În vârful listei de inamici ai lui Petre Florin Manole se află Clotilde Armand—obsesia lui politică—urmată, la pachet, de USR‑ul local. Tiradele cu „inculpata” și promisiunile de „pușcărie directă” au ridicat conflictul la rang de vendetă personală. Armand nu se lasă: îl acuză pe Manole că, alături de camarila PSD, blochează proiectele sectorului și ține în viață rețelele baronilor roșii. Pe scurt: două ego‑uri supradimensionate, un singur ring, scandal garantat.
Gafă antologică: apărarea penibilă a colegului‑doctor Cătălin Cîrstoiu. În primăvara 2024, PSD şi PNL îl ung „salvator” al Capitalei, iar presa îl surprinde plimbându‑se relaxat cu un BMW X6 care nu apărea nicăieri în declaraţia de avere. Când scandalul ia foc, doctorul abandonează bolidul şi coboară sfios în metrou, doar‑doar se lipeşte de „oamenii simpli”. Se cațără pe scenă Florin Manole, portavocea PSD, şi serveşte la RFI replica‑perlă: nu poţi bănui candidatul că e rupt de popor doar pentru că a luat metroul două staţii. Dacă ipocrizia ar avea sunet, aşa ar răsuna. Rezultatul? Un autogol de manual, PR de grădiniţă şi încă un motiv ca presa să pună stampila „ridicol” pe gestionarea subiectelor delicate de către Manole.
Per ansamblu însă, Petre Florin Manole a fost relativ precaut și bine pregătit în aparițiile publice, neavând derapaje majore. Presa l-a taxat mai degrabă pentru contradicțiile între discurs (etică, anti-corupție) și anumite realități (colaborarea cu oameni condamnați, loialitatea față de PSD în pofida idealismului declarat). Criticii i-au reproșat că s-a „adaptat” metehnelor PSD pe măsură ce a urcat în ierarhie, renunțând la idealismul de activist. Susținătorii și colegii săi subliniază însă că Manole rămâne un „pesedist atipic”, cu contribuții valoroase și o viziune pro-reformă în interiorul partidului.
Petre Florin Manole a parcurs în ultimii ~15 ani un traseu complex, de la un tânăr activist pentru drepturile omului la un lider politic influent în PSD. A fost susținut în ascensiune de figuri ca Liviu Pop, Gabriela Firea și Marcel Ciolacu, care au văzut în el o punte către electoratul urban și progresist. A deținut funcții diverse – consilier local, consilier ministerial, demnitar la CNCD, deputat, lider de filială, secretar de stat și purtător de cuvânt – confirmându-și abilitățile organizatorice și de comunicare. În viața partidului, Manole a jucat rolul unui vector de imagine pozitivă, subliniindu-se adesea background-ul lui în societatea civilă și atitudinile moderate. Totodată, în plan local, a demonstrat pragmatism politic, aliindu-se cu liberalii pentru a recuceri Sectorul 1 și luptând aprig cu adversarii din USR.
Dincolo de luciul de vitrină al „reușitelor”, Manole târăște după el un sac de schelete: nașul Gruia Stoica cu dosarul lui, algoritmii clasici de împărțit sinecuri și un portofel care se umflă parcă mai repede decât indemnizația de deputat. Echilibru între idealuri și compromisuri? Haideți, seriozitatea nu e punctul forte al PSD: compromisurile dau ora exactă, idealurile sunt simple decoruri de conferință de presă.
La 42 de ani și cu două mandate bifate, Manole visează deja la fotolii ministeriale sau la Primăria Sectorului 1 de parcă funcțiile i s‑ar cuveni din oficiu. Numai că, viitorul îl va trage curând de mânecă: Sectorul 1 așteaptă asfalt și servicii, nu storytelling pe Facebook, iar presa adulmecă fiecare iz de corupție. Marea întrebare nu este dacă Manole vrea mai mult, ci dacă are cu adevărat anvergura sau e doar încă un povestitor de partid cu ambiții supradimensionate.
Cariera lui, construită la intersecția dintre activism și mașinăria grea a PSD, demonstrează că adaptarea la jocul politic poate deschide uși – dar nu garantează și reformă reală. Parcursul său din 2012 până în 2025 scoate în evidență atât potențialul de schimbare din interior, cât și zidurile groase ridicate de propriul partid. Da, Manole și‑a adunat aliați influenți și a bifat titluri sonore, însă fiecare pas în sus a venit la pachet cu compromisuri care îi erodează credibilitatea.
Rămâne sub semnul întrebării dacă, în anii care vin, va continua să fie „gura de aer proaspăt” pe care o revendică sau va ajunge un nume în plus pe lista celor înghițiți de sistem. Va transforma reputația de reformist într‑un proiect concret, sau se va mulțumi să navigheze comod printre fotolii și ceremonii? Electoratul, presa și chiar colegii de partid se vor uita cu lupa: vor vedea rezultate palpabile sau doar o altă poveste bine lustruită? În politică, viitorul nu iartă pe nimeni.
