După discuțiile tot mai intense din spațiul public privind implicarea PSD în soluția Curții Constituționale de respingere a candidaturii Dianei Șoșoacă, social democrații vor cumva să dovedească faptul că sunt cu „mâinile curate”.
Pentru aceasta, la Camera Deputaților au ajuns două proiecte de lege care vizează scoaterea CCR din circuitul aprobării candidaturilor la prezidențiale, detalii fiind făcute publice de vicepreședintele Senatului, social democratul Robert Cazanciuc.
De altfel, anterior, și liderul PSD Marcel Ciolacu anunța că este nevoie de o amplă reformă a CCR, deoarece „procedura actuală transformă CCR într-o instanță care nu îi oferă celui în cauză dreptul la apărare sau recurs”.
Așa că, zis și făcut. În doar două zile, Cazanciuc anunță victorios că s-au „produs” proiecte, dat fiind că „dreptul la apărare și la un proces echitabil este un drept fundamental câștigat în 1989, bazat pe principiile și valorile europene pe care ni le-am asumat și ca membrii ai Uniunii Europene”:
„Am depus la Camera Deputaților, o inițiativă pentru modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și a Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Prin aceste modificări urmărim asigurarea dreptului la un proces echitabil în care părțile să poată fi prezente la desfășurarea procedurii jurisdicționale și să își susțină cauza.
Cu toate că CCR are atribuțiile unei instanțe de drept comun, în care părțile ar trebui să aibă garanțiile unui proces echitabil, în primul rând a dreptului la apărare, judecarea de către plenul Curții a contestațiilor referitoare la candidaturi se face în procedura uzuală a unei instanțe constituționale, fără prezența părților, ceea ce poate fi apreciat ca o încălcare a garanțiilor conferite de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Această modificare are și rolul de a păstra activitatea CCR în vârful ierarhiei instituționale a statului român, ținând cont de poziția acestei instanțe supreme în arhitectura administrativă a României, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui țării, care nu înseamnă a desfășura o activitate jurisdicțională cu caracter tehnic, ci semnifică abilitarea dată de Constituție de a verifica modul în care organismele implicate în procedura electorală au respectat dispozițiile constituționale și legale în materie”.
