Premierul Marcel Ciolacu a participat astăzi la deschiderea Forumului Studenților Români de Pretutindeni (FSRP) – ediția 2023, ocazie cu care a fost pus în postura de a răspunde în fața acestora vizavi de anumite decizii.
Dincolo de discursul său, Ciolacu s-a arătat deschis să răspundă întrebărilor, care nu au lipsit.
Pe final, Ciolacu a asigurat că, în funcție de discuțiile care vor fi făcute în cadrul evenimentului, studenții vor găsi înțelegere și sprijin „măcar pe proiectele de cercetare”, „să încercăm cât mai multe dintre ele să le implementăm, să le brevetați, șamd”.
Până acolo însă, premierul a fost chestionat vizavi de direcția Guvernului și măsurile care vor fi luate pe viitor, mai ales pe sectorul de tineret, educație, cultură. Iar Ciolacu a încercat să convingă că există priorități, explicând totodată în linii mari că toate criticile recente, în ceea ce privește sectorul cultural, nu sunt întemeiate:
„Vorbim de niște măsuri de ajustare fiscală necesare României pentru a depăși acest sfârșit de an și abordarea pe anul viitor pe lucruri – pe care nu Marcel Ciolacu, dar nici nu pot să fiu ipocrit, pentru că reprezint statul român, vremelnic, că așa e viața și nici nu-mi doresc mai mult – noi avem niște angajamente, ne încadrăm în anumite deficite financiare.
Vom încerca, prin dialog cu Uniunea Europeană, pentru că e un parteneriat între statele membre și Comisia Europeană, e normal, la fel cum viața e atât de dinamică și eu am făcut apel la dumneavoastră de a vă implica în activitatea noastră direct și decizional. E normal că lucrurile pe care l-am semnat acum doi ani și reprezentau prioritățile Comisiei Uniunii Europene, a României, acum doi ani, ele s-au modificat. (…)
Eu vă întreb altceva: cum a fost posibil ca cel mai mare program al României postdecembriste, PNRR, să nu aibă niciun euro alocat pentru tineret? Cum a fost posibil ca în PNRR, foștii guvernanți să nu treacă niciun program și nicio reformă pentru tineret? Ce vă pot eu asigura: o să încercăm la această negociere cu Comisia Europeană, care este până pe 31 august, să prindem anumite proiecte pentru tineret și să remediem acest lucru.
Și ce vă pot promite foarte clar, că nicio măsură de ajustare fiscală nu va afecta activitatea de tineret sau culturală. E normal să fie critici. Poate câteodată sunt prea multe, dar ele creează știrile. Să știți că pentru lucrurile bune există publicitate. Lucrurile rele creează știri. Poate și frântura de informație. Era normal să existe un draft la Ministerul de Finanțe, un draft de lucru. Acel draft a mers la presă. Nu mă deranjează cu nimic. Nu are nimeni nimic de ascuns. Poate în urma feedback-urilor şi remediem anumite lucruri.
Oameni buni, iertați-mă, nu putem să avem cei mai mulți ordonatori de credite din lume. Este inacceptabil așa ceva. Nu poți. Fiecare bibliotecă din România, fiecare teatru, mai mic sau mai mare, fiecare agenție mai mică sau mai mare, toți suntem ordonatori de credite. Rolul unui director de teatru e să conducă activitatea culturală. Rolul unui şef de agenție pentru tineret este să conducă activitatea tineretului, nu să aibă în subordine o structură cu servicii suport cât Teatrul Național, un teatru de provincie. Confundăm lucrurile. (…)
Un singur lucru am spus foarte clar. Eu nu mai doresc atâția ordonatori de credite. Nu trebuie fiecare să facă achiziții publice. Acelea se pot face centralizat la nivel de județ, de consiliul județean. Să cumperi un creion îţi trebuie director economic, îți trebuie șef la juridic, îți trebuie specialist în achiziții, că nu e simplu, trebuie să faci caiete de sarcini. Mai trebuiesc încă cinci din care să faci o comisie. Nu. Asta este infrastructură comunistă. Trăim în alte vremuri. Acele vremuri au fost depășite. Nu atinge nimeni activitatea de cultură, de tineret. Cu adevărat, nu cred că statul român mai poate suporta o infrastructură atât de stufoasă”.
Un alt sector despre care Ciolacu a arătat că este „susținut total” ar fi cel privind programele pentru noile întreprinderi sau micro-întreprinderi, premierul arătând că „avem programe în desfășurare”:
„În acest moment e Start-Up Nation, e în nu știu al câtelea an. Încercăm acum să-i dăm o latură și pentru românii care sunt plecați în străinătate, să aibă acces la această platformă. (…)
Toate aceste programe continuă. Micro-întreprinderile – există o singură abordare diferită a Comisiei – faptul că ele au devenit un fel de offshore în interiorul unui stat. (…)”.
