Tor mai multe păduri din Europa, inclusiv din România, sunt tăiate pentru încălzirea locuințelor cu ajutorul lemnelor, după declanșarea războiului din Ucraina, avertizează New York Times, ziariștii afirmând că incălzirea cu lemne nu ar fi trebuit să stea niciodată la baza strategiei energetice a Uniunii Europene, potrivit .libertatea.ro.
Lemnul este cea mai mare sursă de energie regenerabilă din Europa, pariul pus pe lemn, în combaterea schimbărilor climatice, neavând succes
Pădurile din Finlanda și Estonia, considerate odată ca fiind elemente cheie pentru reducerea emisiilor de carbon din aer, sunt acum sursa atâtor exploatări forestiere, oamenii de știință din cadrul guvernelor considerând că acestea emit carbon.
„Oamenii cumpără peleți crezând că sunt o alegere sustenabilă, dar, în realitate, aceștia duc la distrugerea ultimelor păduri sălbatice din Europa”, a declarat David Gehl de la Environmental Investigation Agency
Este vorba despre o organizație de mediu cu sediul la Washington, care a studiat modul în care lemnul este utilizat în Europa Centrală. Industria exploatării lemnului s-a extins atât de mult, motiv pentru care nu s-a identificat sursa a 120 de milioane de tone de lemn utilizate pe continent anul trecut, cea mai mare parte a acestei cantități fiind probabil arsă pentru încălzire și electricitate.
Parlamentul European urmează să voteze un proiect de lege care ar elimina majoritatea subvențiilor acordate industriei, interzicând țărilor să ardă copaci întregi
Doar energia din deșeuri de lemn, cum ar fi rumegușul, este considerată regenerabilă și eligibilă pentru subvenții. Mai multe guverne susțin că nu este momentul luării unei decizii, în condițiile în care aprovizionarea cu gaz și petrol rusesc este în pericol. În Republica Cehă, oamenii au protestat în stradă, din cauza creșterii costurilor energiei, iar autoritățile franceze au avertizat că vor avea loc pene de curent în această iarnă.
Guvernul Ungariei a renunțat la normele de conservare pentru a permite creșterea exploatării forestiere în pădurile seculare.
Dezbaterea este un exemplu al uneia dintre provocările cu care se confruntă guvernele în lupta împotriva schimbărilor climatice. Și anume cum să echilibreze urgența opririi încălzirii planetei cu nevoia de locuri de muncă, energie și stabilitate economică.
În documentele privind propunerea de modificare a regulilor, Letonia a avertizat despre un „posibil impact negativ asupra investițiilor și întreprinderilor”, în timp ce Danemarca a susținut că deciziile ar trebui luate de guvernele naționale.
Dezbaterile au loc sub amenințarea unei ierni fără gaz rusesc
Experții de la Agenția pentru Investigații de Mediu, în colaborare cu o rețea de specialiști în conservarea pădurilor, au locuit aproape un an în unele dintre cele mai vechi păduri de pe continent, din , Bulgaria, Slovacia și Polonia, și au atașat dispozitive de urmărire pe copaci. Ei au analizat datele guvernamentale privind localizarea camioanelor cu lemne, urmărind copacii din parcurile naturale și ariile protejate până la fabricile de lemn. Ei au făcut legătura între exploatanții forestieri și companiile care comercializează peleți de lemn, descoperind că jefuirea ultimelor păduri sălbatice din Europa pentru a produce peleți a devenit o practică larg răspândită în Europa Centrală. Deși exploatarea forestieră nu este interzisă în pădurile protejate din Europa, guvernele sunt obligate să faca evaluări de mediu pentru a se asigura că terenurile sunt conservate, lucru care are loc rar.
Curtea Europeană de Conturi a tras un semnal de alarmă cu privire la aceste păduri presupus protejate, constatând că multe dintre ele se află „într-o stare de conservare proastă sau slabă”
Jurnaliștii The New York Times notează că, după o drumeție de 2.200 de metri pe muntele Ceahlău din România, era vizibilă o dâră de carcase de lemn , fiind vorba despre una dintre ultimele păduri seculare din Europa, unde odată se aflau copaci vechi de 200 de ani.
Jurnaliștii de la publicați americană au văzut însă cum copaci întregi din pădurile protejate ale României au fost introduși în tocătoarele Ameco.
„Producția de peleți oferă posibilitatea de a folosi deșeuri din agricultură și silvicultură”, spune compania pe site-ul său. Sacii săi de peleți sunt etichetați ca provenind exclusiv din rumeguș și așchii de lemn.
Ameco a refuzat cererile New York Times de a oferi un interviu pe această temă. Într-un e-mail, un director de vânzări al companiei a negat faptul că societatea a exploatat păduri sensibile din punct de vedere ecologic.
Conform datelor Agenției pentru Investigații de Mediu, majoritatea marilor fabrici de peleți din România au primit bușteni întregi din păduri protejate, agenția stabilind că aproximativ o treime din transporturile de lemn către aceste fabrici au provenit din zone protejate
„Odată ce tai acești copaci bătrâni, degradezi ecosistemele care au avut nevoie de secole pentru a se forma” fără prea multe intervenții din partea omului, a declarat Dan-Catălin Turiga, un inginer silvic care i-a însoțit pe reporterii americani.
„Plantarea de noi copaci nu va restabili biodiversitatea care a existat”, a completat el.
Proprietarii de păduri, de stat sau privați, trebuie să înlocuiască arborii tăiați cu alții noi în termen de doi ani, dar grupurile de mediu au arătat de-a lungul timpului că acest lucru nu se face întotdeauna. Jurnaliștii de la The New York Times au observat întinderi mari de terenuri care fuseseră înregistrate ca fiind exploatate cu ani în urmă, dar unde nu se făcuse nicio replantare.
Avertisment pentru România din partea Uniunii Europene, din cauza tăierilor ilegale de pădure