A început și campania oficială internă a USR PLUS, în weekend având loc prezentarea candidaturilor la președinția USR PLUS.
Pe lângă actualii co-președinți, Dan Barna (aripa USR) și Dacian Cioloș (aripa PLUS), în cursă s-a înscris și senatorul de Brașov Irineu Darău (USR). Barna încearcă să convingă cu moțiunea „La Guvernare 2024”, Cioloș – „Uniți, reușim”, iar Darău cu „Împreună USR-PLUS”.
Și, poate pentru că Barna este cel implicat direct în actul de guvernare și ar avea cele mai multe critici de înfruntat din partea colegilor, acesta explicat de ce promisiunile făcute alegătorilor nu s-au concretizat.
Din ce spune Barna, multe proiecte din programul de guvernare au fost blocate de partnerii din coaliție, subliniind că au fost momente în care PNL şi UDMR „au tras pe sfoară” USR PLUS. Unul dintre acestea, cel legat de alegerea primarilor din două tururi, obiectiv asumat, dar neconcretizat nici măcar până acum.
Potrivit unui raport în care este prezentat stadiul angajamentelor USR PLUS, în cele opt luni de când se află la guvernare, obiectivul este trecut la capitolul „acceptat în programul de guvernare, dar blocat în aplicare”. Vicepremierul USR PLUS a arătat că proiectul de lege privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi a fost refuzat de UDMR, unul dintre parteneri coaliției de guvernare, iar demersurile pentru lămurirea problemei nu au avut sorți de izbândă.
„Pentru a nu bloca crearea gGuvernului, am decis crearea unei comisii parlamentare pentru Cod electoral și libertatea fiecărui partener de a negocia parlamentar pentru aceste chestiuni. Am arătat bunăvoință la crearea Guvernului acceptând că decidem chestiunile electorale ulterior, în Comisia parlamentară pentru cod electoral. Ulterior, a fost blocată chiar crearea comisiei în sine.
Este unul dintre cele mai mari semne de întrebare legate de funcționarea coaliției. Ca să fie spus clar: Am fost trași pe sfoară”, a găsit explicația vicepremierul Dan Barna în fața colegilor din conducerea partidului, citat de Adevărul. Totodată, potrivit aceleiași surse, partenerii poartă vina și pentru faptul că Secţia pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție încă funcționează, dar și pentru blocarea unor demersuri precum legea vaccinării, educaţia pentru sănătate, depolitizarea şcolilor, legea offshore și așa mai departe.
