Nuclearelectrica va împrumuta cu 5, 5 milioane lei compania de proiect a rectoarelor 3 și 4

După ce le- a făcut vânt chinezilor din proectul de finalizare a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, guvernarea liberală caută acum să dreagă busuiocul. Mai exact a umflat cu bani grei conturile companiei EnergoNuclear, responsabilă de cele două reactoare, pentru a o face mai atractivă pentru eventualii investitori. Acționarii SN Nuclearelectrica au decis luni, în ședință extraordinară, majorarea cu 1.500.000 RON, respectiv o valoare maximă totală de 5.500.000 RON, a cuantumului Contractului de Împrumut acționar, convertibil în acțiuni, către filiala EnergoNuclear SA. Altfel spus, reactoarele în funcțiune 1și 2 împrumută cu bani grei unitățile 3 și 4 în speranța apariției unui sau unor investitori străini care să suporte o parte importantă din constul finalizării reactoarelor.

Liberalii nu au vrut reactoare Made in China

Orban a rupt pisica cu chinezii

Reamintim că Nuclearelectrica a semnat pe 9 noiembrie 2015, cu reprezentantii companiei China General Nuclear Power Corporation, Memorandumul de Intelegere privind construirea Unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda. Potrivit memorandumului, cele două parți ar fi urmat să înființeze o companie de proiect, de tip joint- venture, în care compania chineză va deține o participație de cel puțin 51% și care va prelua valoarea investiției Nuclearelectrica în filiala sa EnergoNuclear SA (vechea companie de proiect). Lucrurile nu s- au materializat însă așa cum își doreau oficialii români, tratativele au intrat în impas iar noua guvernare liberală a pus punct acestei colaborări.

Proiect blocat

Fata bătrână a industriei nucleare

Proiectul finalizării celor două reactoare nucleare a fost iniţiat de statul român în 2007, iar în anul 2009 a fost înfiinţată oficial compania EnergoNuclear SA. Structura de acţionariat era următoarea :Nuclearelectrica deţinea o cotă de participare de 51% din capitalul social, celorlalți investitori în proiect revenindu- le participaţii după cum urmează: RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola câte 6,2%. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat, la sfârşitul anului 2010, la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect. După retragerea celor patru companii, proiectul a stagnat întrucât statul nu a reuşit să atragă alţi parteneri. După telenovela cu chinezii, la 11 ani de la înființare, EnergoNuclear a rămas tot fată bâtrână.