Turbine eoliene şi sonde pentru extracţia gazelor de şist. Acesta va fi peisajul care va putea fi „admirat” în curând pe litoralul românesc, chiar şi în zone istorice şi ecologice protejate. Primarii care păstoresc localităţile Costineşti, Vama Veche şi Adamclisi nici măcar nu au fost anunţaţi că în zona lor vor apărea sonde. În final, de pătimit va avea turismul românesc, şi aşa concurat serios de cel practicat de Bulgaria, ţară care a interzis acest tip de exploatare a gazelor.
Chevron România Holding BV a câştigat trei perimetre de explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră din Dobrogea, cu o suprafaţă de pe 2.500 kmp, în urma organizării rundei a X-a de apel public de ofertă.
Compania şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) au semnat pe 23 martie 2011 acordurile de concesiune petrolieră, pentru explorare, dezvoltare şi exploatare în perimetrul EX-17 Costineşti, în perimetrul EX-18 Vama Veche şi în perimetrul EX-19 Adamclisi. În cazul în care se va trece la exploatare, Chevron va trebui să plătească redevenţă pe producţia de ţiţei şi gaze. „Aportul la bugetul general consolidat nu va fi substanţial, deoarece perimetrul de explorare nu este creditat cu rezerve de ţiţei şi gaze naturale. Redevenţa petrolieră se va plăti din momentul în care se va trece la faza de exploatare, inclusiv exploatare experimentală” , se arată în nota de fundamentare a ANRM.
Durata acordurilor petroliere va fi de 30 de ani, incluzând perioada de explorare, cu posibilitatea de prelungire de până la 15 ani. Gigantul energetic Chevron a anunţat că va fora prima sondă de explorare a gazelor de şist pe în a doua parte a acestui an. Chevron mai deţine un perimetru în zona Bârladului, unde lucrările de explorare mai avansate. Referitor la potenţialul zăcămintelor de gaze de şist, un raport din 5 aprilie 2011 al Energy Information Administration arăta că România, Ungaria şi Bulgaria au împreună rezerve recuperabile de gaze de şist de 19 trilioane de picioare cubice, aproximativ 550 miliarde de metri cubi.
Sonde în staţiunea tineretului
Prima pe lista de concesiuni a statului român este Costineşti. Denumită şi „staţiunea tineretului”, localitatea numără 2.100 de suflete, asta fără să mai punem la socoteală zecile de mii de turişti care vin în fiecare vară la mare.
ANRM a concesionat aici perimetrul EX 17, denumirea zăcământului fiind de fapt singurul lucru care a fost făcut public în mod oficial până acum. Nimeni nu ştie nimic despre cantitatea de gaze care ar putea fi exploatată şi cu atât mai puţin alte detalii despre locul unde vor fi amplasate primele sonde. Primarul comunei nu cunoaşte detalii în cea ce priveşte începerea exploatărilor gazului de şist. „Nu a venit nimeni la primărie. Ar fi culmea, dacă sunt atât de nocive (n.r. procedurile de fracturare hidraulică), să se procedeze aşa. Trebuie să obţină autorizaţii de construcţie, avize etc”, a precizat Traian Cristea, primarul din Costineşti.
Într-o totală contradicţie cu politica statului de a aduce în Costineşti tehnologiile de extracţie considerate de ecologişti drept extrem de poluante, autoritatea locală are priorităţi „verzi”: amenajarea unui port turistic în valoare de opt milioane de euro în nordul staţiunii, reabilitarea ţărmului, extinderea reţelelor publice şi alte investiţii pentru dezvoltarea turismului. Cum va reacţiona comunitatea locală dacă va începe exploatarea în masă a gazului de şist la Costineşti, deocamdată nimeni nu poate spune, însă mai mult ca sigur sondele, cisternele şi echipele de petrolişti nu vor alcătui un tablou plăcut pentru turiştii care se cazează în fiecare an în staţiune.
Foraje la nudişti
Al doilea perimetru concesionat este EX 18 şi se află la Vama Veche. Localitatea constituie, alături de satul învecinat 2 Mai, ultima redută a turiştilor non-conformişti.
Comuna Limanu, de care aparţin cele două localităţi, este ultima aşezare românească de la frontiera cu Bulgaria, stat care a interzis acest procedeu de extracţie a gazului. „Nu m-a întrebat nimeni”, spune Nicolae Iustin Urdea, primarul din Limanu. El a explicat că nu se pune problema unei explotări terestre iar zăcământul concesionat s-ar afla în mare. „Statul nu mai are teren în Limanu”, a spus primarul. „Dacă ar afecta apele de îmbăiere trebuie făcută dezbatere publică. Noi din asta trăim”, a menţionat Urdea, făcând referire la activităţile turistice.
Şi în acest caz autoritatea locală mizează pe turismul ecologic, printre investiţiile programate aflându-se portul turistic de pe lacul Limanu, activităţi nautice în care a fost restricţionată utilizarea motoarelor, pistă pentru biciclete. Ar mai fi de spus că în cazul a două sate din cele patru din compunerea comunei, respectiv Hagieni şi Limanu, în imediata apropiere se află rezervaţii naturale protejate.
Gaze la Adamclisi
A treilea perimetru concesionat de stat este EX 19 Adamclisi. „Nu ştiu absolut nimic. Nu a venit nimeni la primărie. Eu zic că ar fi o idee bună, dacă vor avea toate aprobările necesare. Dacă le au, bine, dacă nu, nu”, a precizat Anton Tudorel Burcea, primarul localităţii.
Chiar dacă este destul de departe de litoral, comuna dispune de obiective turistice unice în Europa de Sud: Monumentul Tropaeum Traiani, dedicat celei mai sângeroase confruntări între daci şi legiunile romane, fortăreaţa romană, mormântul unui general necunoscut şi multe alte vestigii expuse într-un muzeu din localitate.
Paradoxal, la sfârşitul lunii februarie, chiar în perioada în care opinia publică din România a aflat despre concesiunile secrete ale ANRM, reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului au semnat la Belgrad Memorandumul de Înţelegere cu privire la cooperarea în cadrul proiectului “Ruta Culturală Turistică a Împăraţilor Romani”.
România participă, alături de Serbia, Bulgaria şi Croaţia, la înfiinţarea unui traseu turistic care să includă vizite la obiective cu rezonanţă istorică, situate de-a lungul unor foste rute ale Imperiului Roman, inclusiv în România. Itinerarul cuprinde drumuri romane, apeducte şi amfiteatre din Serbia, Croaţia şi Bulgaria, cele mai importante obiective din România fiind în judeţul Constanţa.
Proteste la Constanţa
„Atât timp cât nu există un studiu care să arate clar impactul asupra mediului, noi suntem total împotriva fracţionării hidraulice. Noi suntem împotriva procedeului, nu a exploatării gazelor”, a precizat Mihaela Cândea, directorul executiv al Mare Nostrum.
Ea a explicat că există state în Europa, cum ar fi Polonia, unde exploatările au început pe scară largă, în timp ce Franţa şi Bulgaria au interzis acest procedeu, iar Marea Britanie a stopat prospecţiunile. Mihaela Cândea mai spune că această procedură de fracţionare hidraulică presupune amplasarea unui număr mare de sonde comparativ cu vechiul sistem clasic de extragere a gazelor.
„În curând pe litoral vom avea o turbină eoliană, o sondă şi aşa mai departe”, a spus directorul Mare Nostrum. Pe 8 aprilie este programată prima acţiune de protest, după care manifestările vor continua. „Pentru că statul român nu a generat niciun cadru de dezbatere pe acest subiect, vom solicita organizarea unor dezbateri publice”, a conchis lidera ecologiştilor.
Foraje controversate
Preocupările oficiale pentru impactul asupra mediului și asupra sănătăţii indus de fracţionarea hidraulică au apărut în 2010. La cererea guvernului american, EPA a publicat prima sinteză a unui studiu în revista American Scientist.
S-a descoprit că, după trei ani de utilizare a acestui procedeu, s-au constatat în SUA mai multe scăpări importante de gaz în mediul înconjurător și contaminarea pânzelor freatice superficiale cu gaz și fluide de fracţionare. Mai exact, fracţionarea hidraulică înseamnă injectarea de apă şi alte substanţe în roci dure, pentru a fi dislocate rezervele de hidrocarburi.
Potrivit EPA, amprenta carbon din gazul de șist este mai dăunătoare decât cea a puţurilor convenţionale de gaz. Fiecare puţ pierde de la 3,6% la 7,9% din gazul său în atmosferă (de la 30 până la 200% mai mult decât pentru un puţ convenţional). Pe langă poluarea apei subterane, tehnologia fracturării hidraulice declanşează şi mişcări seismice. În aceste condiţii, unele state au pus piciorul pe frână în ceea ce priveşte extracţia gazelor de şist.
