Adrian Oros a decis să-i taxeze pe toți cei ce au oferit servicii de irigații de proastă calitate. În opinia ministrului, aceștia urmează să nu fie plătiți.

Nu știm exact dacă această decizie vine în urma faptului că PSD a decis o moțiune de cenzură împotriva acestuia cât și împotriva ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, însă trebuie să recunoaștem că vorbim despre o coincidență destul de mare.

Anul 2020, marcat de secetă

„Calitatea lucrărilor va fi verificată şi toate lucrările care s-au făcut prost şi nu au fost plătite, nu o să le plătim, iar contractele respective le vom rezilia. Toţi cei care în ultima perioadă au răspuns de aceste lucrări din partea ministerului, din partea ANIF-ului au monitorizat şi au gestionat aceste lucrări – şi vom constata că aceste lucrări sunt proaste – vor pleca. De asemenea, vom prioritiza lucrările, astfel încât să se facă reabilitarea infrastructurii principale acolo unde sunt şi beneficiari, acolo unde infrastructura secundară este reabilitată pe sub-măsurile accesate de organizaţiile de fermieri”, a spus Oros.

Șeful MADR: S-au alocat în trei ani de zile 529 de milioane de lei, adică o medie de 176 de milioane de lei pe an pentru reabilitarea infrastructurii principale.

„Am făcut câteva cercetări, sunt date publice, date statistice, atât din minister, cât şi de la ANIF şi am constatat ce s-a întâmplat de fapt. S-au alocat în trei ani de zile 529 de milioane de lei, adică o medie de 176 de milioane de lei pe an pentru reabilitarea infrastructurii principale, iar paza în fiecare an era plătită cu 43 de milioane de lei. Care au fost priorităţile, cum s-au făcut aceste lucrări? Şi vă dau dau două exemple, prin comparaţie. În judeţul Galaţi, unde suprafaţa amenajată pentru irigare este de 122.982 de hectare, s-a reabilitat zero infrastructură principală, deşi există 32 de organizaţii de udători, dintre care 12 au accesat măsura 125 care deserveşte 21.500 de hectare, iar 19 dintre acestea au accesat măsura 4.3 care deserveşte 9.691 de hectare. Adică, sunt organizaţii de udători care au accesat fonduri europene pentru a-şi reabilita amenajarea secundară, dar nu au beneficiat de reabilitarea infrastructurii principale, cu niciun leu. Celălalt judeţ, în oglindă, judeţul Olt, unde suprafaţa amenajată era un sfert din cât avea Galaţiul – 41.205 hectare – s-au făcut lucrări de 21 de milioane de lei, se reabilitează trei obiective, deşi sunt doar 12 organizaţii în zonă. Anul trecut s-au irigat în judeţul Olt 847 de hectare. Asta a fost prioritizarea şi strategia pentru acest faimos program naţional de reabilitare a infrastructurii de irigaţii”, a menţionat şeful MADR.

Oros: Încercăm să pornim tot ce se poate.

„Ce încercăm să facem acum? Pentru că trebuie să facem nişte lucruri acum şi apoi să regândim, să prioritizăm acest sistem de irigaţii vechi şi să regândim altceva pentru celelalte suprafeţe care nu sunt în zona irigabilă acum. În Galaţi reabilităm amenajarea Brateşul de Sus, care ar duce apa la 5.083 de hectare, de asemenea, în Câmpia Covurlui, la 76.000 de hectare, şi Terasa Nicoreşti-Tecuci, la 16.000 hectare. Încercăm să pornim tot ce se poate. Am fost ieri în judeţul Călăraşi şi am văzut că Staţia de Reumplere-Acumulare Făurei nu mai funcţionează din 1993, iar Staţia de Reumplere-Acumulare Sultana, din 2017. Dacă le pornim, ar putea deservi 75.000 de hectare. Erau acolo fermieri care au început ei, cu angajaţii lor, să facă lucrările pe care MADR, prin ANIF, trebuia să le facă în anii trecuţi. O să încercăm ca în maxim 10 zile să pornim cele două staţii de reumplere-acumulare, astfel încât măcar pentru ceea ce însămânţează acum fermierii să beneficieze de apă pe această suprafaţă importantă de 75.000 de hectare”, a explicat ministrul Agriculturii.

Adrian Oros: dacă ar afi suficiente echipamente, ar putea să irige pe 600.000 de hectare. Practic, astăzi irigăm 133.407 hectare.

„Noi trebuie să fim anunţaţi ca să ştim exact ce volume de apă ducem pe acele canale. De ce spun acest lucru? Pentru că, în continuare, deşi avem canale de irigaţii umplute pe o lungime de 1.966 de kilometri, suprafaţa care ar trebui să fie deservită, dacă aceste lucrări ar fi fost bune, dacă fermierii ar avea în zonele lor infrastructura secundară amenajată şi dacă ar avea suficiente echipamente, ar putea să irige pe 600.000 de hectare. Practic, astăzi irigăm 133.407 hectare. Asta este, din păcate, situaţia reală, asta este consecinţa acelui program de un miliard de euro, care, în 5 ani de zile, trebuia să reabiliteze două milioane de hectare”, a menţionat Adrian Oros.