Un raport al Curţii de Conturi din 2012 vine să confirme jaful dezvăluit acum mai bine de trei ani de zile de Ziarul de Investigaţii. Raportul arată modul fraudulos în care prinţul Paul a intrat în posesia a 47 de hectare din Pădurea Snagov, domeniu public al Municipiului Bucureşti, care nu a fost niciodată în proprietatea Casei Regale.
Paul Lambrino este cercetat în dosarul în care Viorel Hrebenciuc şi fiul său Andrei sunt învinuiţi pentru implicare în retrocedarea ilegală a 90.000 de hectare de pădure. Nepotul ilegitim al lui Carol al II-lea este suspectat că ar sta în spatele jafului săvârşit asupra Pădurii Snagov, iar Curtea de Conturi a descoperit ilegalităţile în 2012.
Auditorii au şi trimis un raport Parlamentului României, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor cu privire la modul în care Paul a primit peste 46 de hectare de pădure, informează Adevărul. Sesizarea a rămas însă fără răspuns. Concret, raportul de audit privind „Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012“ consacră un capitol important modului în care Paul Lambrino ar fi primit ilegal 46,78 hectare din trupul de pădure „Fundul Sacului“, de pe malul lacului Snagov.
Potrivit documentelor, prin decretul regal, în februarie 1930, Regele Mihai I a promulgat „Legea pentru înfrumuseţarea împrejurimilor Capitalei“. Legea prevedea ca Ministerul Agriculturii să cedeze gratuit Pădurea Snagov-Ţigăneşti (cu trupurile Fundul Sacului şi Popeşti) şi pădurea Băneasa, municipiului Bucureşti, pentru amenajarea acestora ca „staţiuni climaterice de odihnă, agrement şi sport“. După întoarcerea lui Carol al II-lea pe tron, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, printr-o hotărâre din 22 iunie 1932, a acceptat să cedeze o suprafaţă din Pădurea Snagov către Casa Regală. Prin aceeaşi hotărâre, s-a prevăzut ca donaţia să fie făcută numai după întocmirea unui proiect de lege şi aprobarea acestuia. Proiectul însă nu s-a mai întocmit, iar Carol al II-lea a intrat în posesia pădurii fără să o deţină în proprietate, se precizează în raport. Astfel, în 1948, când autorităţile comuniste au naţionalizat bunurile Casei Regale, în inventarul publicat în Monitorul Oficial din iunie 1948 nu au fost cuprinse şi cele 46,78 hectare din Pădurea „Fundul Sacului“, deoarece aceasta era în proprietatea statului – domeniul public al Municipiului Bucureşti.
Retrocedare ilegală
Însă, în februarie 2002, prinţul Paul a solicitat Romsilva restituirea suprafeţei de 46,78 hectare din Pădurea „Fundul Sacului“. Cererea a fost respinsă, dar Paul nu s-a resemnat. Un an mai târziu, în 2003, el a dat în judecată Primăria Snagov, pentru ca instanţa să o oblige la restituirea terenului. La acea dată, prinţul nici măcar nu avea calitatea legală de moştenitor, deoarece tatăl său, Mircea Grigore Carol Lambrino, trăia, şi numai acesta din urmă putea cere reconstituirea dreptului de proprietate. „Deşi nu a prezentat un titlu de proprietate valabil şi nici nu a făcut dovada deposedării abuzive, Judecătoria Buftea i-a admis cererea lui Paul al României şi, prin sentinţa civilă din data de 26 iunie 2003, a obligat Comisia Judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate să-l pună în posesie cu suprafaţa de 10 hectare teren forestier, maximul la care dădea dreptul legea“, precizează Curtea de Conturi. În 2005, după modificarea legii, Paul Lambrino a solicitat să i se restituie şi restul suprafeţei de 36,78 hectare din Pădurea Snagov, iar în iulie 2006, Comisia Judeţeană Ilfov i-a validat cererea. Singurul membru al comisiei care s-a opus retrocedării a fost reprezentantul Romsilva.
