Guvernul se pregătește să aplice o serie de interdicții autorităților publice locale, astfel încât să se facă economie la buget.
Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi se află o ordonanță de urgență prin care se vor implementa anumite măsuri de „austeritate”, astfel încât deficitul bugetar să nu mai fie o problemă.
„În prezent, pentru România a fost declanșată procedura de deficit excesiv întrucât deficitul ESA a depășit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019. Traiectoria de ajustare asumată de țara noastră prin intermediul Programului de convergență 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depășească 4,4% din produsul intern brut”, se explică în nota de fundamentare a ordonanței.
Astfel, actul normativ prevede că, de la momentul în care va intra în vigoare instituțiile și autoritățile publice locale nu mai au voie să dea bani de la buget pentru „organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea”. Evenimentele se pot organiza, dar cu bani din donații și sponsorizări.
Sunt însă prevăzute și execepții, așa că nu este motiv de îngrijorare. Pentru că, la următorul punct, se arată că este totuși posibil să fie finanțate de la buget „cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităților administrativ teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an. Cheltuielile cu organizarea acestor evenimente nu pot depăși media cheltuielilor lunare de aceeași natură realizate în perioada ianuarie-septembrie 2023. Eventualele cheltuieli de această natură care depășesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donații și sponsorizări”.
Totodată, în ordonanță se arată că nu mai pot fi încheiate angajamente legale pentru „bunuri și servicii” pentru alineatele „furnituri de birou” și „alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare”, reparații curente, bunuri de natura obiectelor de inventar, cărți, publicații și materiale documentare, consultanță și expertiză, pregătire profesională, studii și cercetări, contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere, alte cheltuieli, cu excepția chiriilor și executărilor silite a creanțelor bugetare, dar și asociații și fundații, cu excepția angajamentelor din „sănătate” și „asistență socială”.
Și aici sunt, firește, excepții. Adică este voie să fie alocați bani pentru medicamente și materiale sanitare, servicii medicale, acțiuni și programe de sănătate sau pentru cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar. Sau se merge cu jalba în proțap la Guvern, care, „în situații temeinic justificate poate aproba pe bază de memorandum încheierea de angajamente legale respectiv depășirea limitelor de plăți la titlul de cheltuieli bugetare „bunuri și servicii”, inițiat de ordonatorii principali de credite, iar în cazul unităților/ subdiviziunilor administrativ- teritoriale, inițiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la solicitarea justificată a acestora”.
Excepții sunt și cheltuielile aferente implementării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și din Planul Național de Redresare și Reziliență.
