Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că principalii vinovați ai tragediei din aprilie 2017, când doi copii și-au pierdut viața în timpul unei expediții pe Retezat sunt chiar tatăl micii apliniste răpite de avalanșă și asociația condusă de acesta. Ieri, alipinistul Ovidiu Ion Popescu a fost trimis în judecată sub acuzația de ucidere din culpă, în dosar fiind totodată inculpată Asociația Clubul Sportiv Montan Altitudine, despre care procurorii spun că a fost „constituită în scopul de a organiza expediții în munți înalți, a promova activități sportive la mare altitudine, a dezvolta și susține practicarea sporturilor și a activităților montane, sporturilor extreme la nivel de performanță și recreativ”.
Procurorii explică într-un comunicat de presă că tragedia care a dus la decesul fiicei lui Popescu, în vârstă de 13 ani, preecum și a unui băiat de 12 ani, la rândul său pasionat de munte și expediții, putea fi evitată.
„În interesul și în numele Asociației, prin informarea superficială asupra condițiilor meteo, alegerea unui echipament inadecvat riscurilor de loc și vreme, neutilizarea unui ghid montan calificat, prin călăuzirea pe un traseu montan nerecomandat în condiții de iarnă (curba de nivel de sub creasta Colților Pelegii) și ignorarea stării meteo severe, inculpatul a organizat impropriu și condus defectuos o acțiune turistică în masivul Retezat, către vârful Peleaga, desfășurată în ziua de 22.04.2017, cu consecința surprinderii în zona Șaua Berbecilor – Colții Pelegii, în jurul orei 14.00 – 14.20, a membrilor grupului turistic din care făcea parte, de către o avalanșă în urma căreia au decedat doi copii.
Fără călăuzirea grupului pe un traseu cu expunere la producerea avalanșei în condiții nivologice, de relief, și de vreme, apte să conducă la declanșarea ei și în lipsa oricăror alte măsuri de prevedere și siguranță pe care trebuia și putea să le ia (asigurarea serviciilor unui ghid montan calificat, informarea corectă asupra vremii, considerarea și aprecierea stării meteo constatate la fața locului cu consecința păstrării unei distanțe între membrii grupului (6-10 metri), utilizarea unui echipament adecvat, prinderea în corzi ancorate), avalanșa nu ar fi avut loc sau cel puțin nu ar fi surprins și antrenat membrii grupului, lipsind consecința producerii unor leziuni traumatice la cei doi copii, incompatibile cu viața”, au comunicat procurorii.
Acum, judecătorii de la Judecătoria Hațeg urmează să stabilească dacă într-adevăr concluziile din rechizitoriul procurorilor sunt cele corecte și dacă alpinistul este cu adevărat vinovat de moartea fiicei sale.
În avalanșa din aprilie 2017 au fost surprinse alte cinci persoane, printre care se afla și alpinistul Popescu. Încă de la debutul anchetei, existau informații potrivit cărora medicii legiști concluzionaseră că tinerii alipiniști au murit din cauza traumatismelor cranio-cerebrale pe care le-au suferit, însă ar fi avut la rândul lor șanse să supraviețuiască dacă ar fi purtat căști de protecție.
Alpinistul care a continuat în toată această perioadă să organizeze expediții pe munte, dar și asociația sa au mai fost trimiși în judecată în urmă cu peste un an, pentru trei infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Procesul încă se judecă pe fond, acuzațiile având legătură cu posibile încălcări ale legii din perioada 2012 – 2014. În cauză mai sunt judecate alte două persoane.
„În perioada 2012-2014, în contextul derulării proiectului „Cheile Râșnoavei – Turism și Aventură”, reprezentantul legal al Asociației “Clubul Sportiv Montan Altitudine”, beneficiind de ajutorul celorlalți doi oameni de afaceri, ar fi depus la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, mai multe documente false în vederea obținerii pe nedrept de fonduri europene. Documentele respective făceau referire la proceduri de achiziții care nu au fost desfășurate în realitate și la diferite cheltuieli pretins a fi efectuate. Prin aceste demersuri, beneficiarul fondurilor nerambursabile ar fi intrat, pe nedrept, în posesia sumei de 219.446 lei, sumă cu care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului și a popririi asigurătorii asupra conturilor bancare aparținând inculpaților“, arătau în noiembrie 2019 procurorii anticorupție.
