Guvernul vrea să prelungeasă plafonarea prețurilor la alimente cu șase luni, în acest sens pe ordinea de zi a ședinței programate astăzi fiind un proiect pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare.
Tema a fost una intens discutată în coaliția de guvernare, social democrații fiind extrem de vocali, iar ieri premierul Ilie Bolojan a anunțat că a „cedat”.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2023 a instituit o măsură temporară pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, prin limitarea temporară a adaosului comercial la produsele alimentare de bază, scopul fiind protejarea puterii de cumpărare a populației.
Termenul de aplicare al acestei ordonanțe a fost prelungit până la 30 septembrie 2025, iar acum Guvernul discută o nouă prelungire.
„Am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare și în ședința de guvern (…) acest proiect va fi pe ordinea de zi și se va prelungi cu șase luni de zile. Acest lucru s-a făcut atât pe baza discuțiilor din coaliție, dar și pe baza discuțiilor cu rețelele de magazine și cu producătorii.
Deși s-a încercat o portretizare a mea ca un om inflexibil, așa cum se vede și în acest aspect am fost deschis la argumente, dar deciziile trebuie întotdeauna luate nu pe baze populiste, ci pe baza unor analize serioase”, a spus ieri premierul Bolojan, într-o conferință de presă.
Cu toate acestea, Ilie Bolojan a subliniat că măsura nu rezolvă problema de fond și că „intervențiile în piață nu sunt, pe fond, soluția pentru o scădere reală a prețurilor”:
„Soluțiile înseamnă să avem mai multă producție, este foarte important acest lucru: să ne creștem producția și procesarea produselor agroalimentare, pentru că trebuie să recunoaștem că am valorificat puțin potențialul agricol al României.
Deci, trebuie să producem mai mult, iar asta înseamnă câteva componente: să ne susținem producătorii puternici care astăzi și-au dovedit capabilitatea prin accesul în marile rețele de magazine, și-au dovedit potențialul prin exporturile pe care le fac, prin programe de susținere directă a acestora, în așa fel încât sau să-și crească capacitatea de producție, sau să-și o diversifice și să producă lucruri care astăzi sunt importate într-o pondere foarte mare. (…)
O a doua componentă, pe care am discutat-o cu marile rețele de magazine, este susținerea exporturilor românești. Așa cum în România vin importuri prin marele rețele de magazine pe bună dreptate, pentru că unele produse sunt solicitate pe piața românească, sunt branduri internaționale, dar nu sunt fabrici în România.
La fel, campionii noștri care sunt competitivi pot fi susținuți și avem un angajament din partea rețelor de magazine pentru a-și extinde producția și pentru a fi împinși, practic, dacă sunt competitivi, în mod evident, pe piețele din zonă.
De asemenea, trebuie să susținem în continuare investițiile străine în acest domeniu și nu numai în zona de procesare, în așa fel încât mari companii care au branduri pe piața românească, dar nu au fabrici în România, dacă sunt în celelalte țări europene, trebuie invitate și asta voi face în perioada următoare să fie prezenți pe piața românească, pentru că asta înseamnă producție în România, înseamnă locuri de muncă și înseamnă câștiguri suplimentare pentru români”.
