Dacă tot asigură până la noi ordine politice interimatul ca premier, Florin Cîțu continuă să semneze pentru numiri în diverse posturi din ministere. Azi, Cîțu a readus-o la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pe Magdalena Niculescu, fostă secretar general adjunct al instituției până în momentul în care Agenția Națională de Integritate a constatat că aceasta își folosise la un moment dat funcția pentru a-și crea avantaje patrimoniale.
Se întâmpla chiar în urmă cu un an, iar acum, dacă tot s-au făcut epurări prin ministere după ruperea coaliției și plecarea celor susținuți de USR PLUS, Cîțu a decis că este momentul ca Magdalena Niculescu să revină la MTI ca secretar general chiar, funcție din categoria înalților funcționari publici.
Potrivit actului semnat de Florin Cîțu și publicat astăzi în Monitorul Oficial, Magdalena Niculescu va exercita funcția de sceretar general timp de câteva luni: „Având în vedere propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii formulată prin Adresa nr. 39.499 din 30 septembrie 2021, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/23.132/THG din 30 septembrie 2021, precum și Adresa Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 41.450/2021, (…) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Magdalena Niculescu, director adjunct al Corpului de control, exercită, cu caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pentru o perioadă de 6 luni”.
Pe 13 octombrie 2020, ANI comunica oficial că Magdalena Niculescu, pe atunci secretar general adjunct la MTI, se aflase în conflict de interese administrativ, deoarece „în calitate de director al Direcției Juridice și Relații Internaționale din cadrul Ministerului Economiei, a avizat în anul 2018, trei Ordine ale Ministrului Economiei, prin care a fost nominalizată, în vederea alegerii ca administrator provizoriu al unei societăți de către Adunarea Generală a Acționarilor, respectiv a prelungirii duratei mandatului de administrator provizoriu al societății, precum și în vederea alegerii de către Adunarea Generală a Acționarilor în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al societății. În calitate de președinte al Consiliului de Administrație al societății, persoana evaluată a încasat venituri totale în cuantum de 22.088 lei”.
După acest episod, Magdalena Niculescu s-a „retras” la Ministerul Afacerilor Interne, ca director adjunct al Corpului de control, și a încercat să își spele imaginea în instanță, însă nu a avut sorți de izbândă. Luna trecută, Curtea de Apel București i-a respins ca nefondată acțiunea împotriva ANI. Magdalena Niculescu solicita judecătorilor nu doar anularea ca Raportului de evaluare, ci dorea ca instanța să oblige instituția să îi achite cheltuielile de judecată. În acțiune, actualul secretar general de la Transporturi a explicat că nu există conflict de interese, dat fiind că ea pur și simplu a dat un aviz de legalitate pe actele care o priveau personal, în calitatea sa de director al Direcției Juridice și Relații Instituționale.
„Reclamanta a considerat că mențiunile inspectorului de integritate sunt doar vorbe, iar susținere legală, care dezamăgesc funcționarul public de cariera, îi pătează nejustificat imaginea în spațiul public, inspectorul considerând că deține adevărul absolut. Și asta înainte ca funcționarul public să aibă habar de ceea ce a decis un alt funcționar al altei instituții, care publică decizia pe propriul site tocmai pentru a fi preluata de către mass-media.
Cu toate acestea, Curtea subliniază că textul de lege analizat definește ca și conflict de interese nu numai luarea unei decizii, ci și participarea la luarea deciziilor, iar avizarea reprezintă tocmai o astfel de participare. Așadar, împrejurarea că nu reclamanta a emis Ordinele de ministru, ci doar le-a avizat, nu înseamnă că nu ar există conflict de interese. (…) reclamanta, în calitate de Președinte al Consiliului de Administrare al IAR SA, a încasat venituri totale de 22.080 lei.
În opinia Curții, acest câștig material al reclamantei se circumscrie noțiunii de ”interes patrimonial” (…). De altfel, pentru existența conflictului de interese este suficientă existența unui interes personal definit prin posibilitatea de a anticipa că o decizie a autorității din care face parte ar putea prezenta un beneficiu sau un avantaj pentru sine”, se reținea în motivarea soluției de la CA București, care a fost publicată pe Rolii.ro.