Ordonanţele de Urgenţă privind legile justiţiei şi desemnarea procurorului european au fost publicate miercuri seara în Monitorul Oficial.
Potrivit OUG care modifică legile justiţiei, procurorul general, şefii DNA, DIICOT, adjuncţii acestora şi şefii de secţii sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au începlinit funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Este eliminată cerinţa de vechime de 10 ani pentru aceştia.
Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din parchete pentru care Preşedintele României face numirea, mai stabileşte actul normativ. „Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, mai prevede ordonanţa. Acest articol nu fusese anunţat de către ministrul Justiţiei.
La articolul referitor la atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, este introdus un nou alineat, care stabileşte ca atribuţie şi „exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentur investigarea infracţiunilor din justiţie”.
De asemenea, a fost adoptată şi OUG care stabileşte modalitatea de desemnare a procurorului european din partea României. Ordonanţa prin care se modifică legile justiţiei a fost criticată vehement de opoziţie, dar şi de Secţia pentru procurori a CSM, DNA, DIICOT, procurorul general Augustin Lazăr şi asociaţiile magistraţilor. Comisia Europeană a anunţat miercuri că urmăreşte cu îngrijorare ultimele evoluţii privind statul de drept în România ca urmare a modificărilor aduse legilor justiţiei şi că va cere explicaţii guvernului român în acest sens.
