Tocală, Carabulea şi Giugula, călăii arbitrajului din baschet

Numită la jumătatea acestui an, de premierul Victor Ponta, în fruntea sportului românesc, preşedintele Federaţiei Române de Baschet, Carmen Tocală, ascunde, cu discreţie, un mare scandal de arbitraj. Un arbitru a fost pur şi simplu mazilit, fără nicio explicaţie, pentru că nu a înţeles cine trebuie să câştige un meci. O poveste halucinantă, din care nu lipseşte Ilie Carabulea, unul dintre marii magnaţi ai României, ajuns între timp la puşcărie pentru trafic de influenţă. În scandal este prezent şi fostul consilier general PSD Doru Giugula.

Pentru simplul fapt că un arbitru nu a avut isteţime îndeajuns să îşi dea seama cine trebuie să câştige într-un banal joc de campionat, Ciprian Câmpeanu a fost, fără nici cea mai mică explicaţie, suspendat pe termen nelimitat.
Deşi abuzul a fost demonstrat în instanţele civile, unde s-a hotărât că acesta trebuie să fie repus în drepturi, Federaţia Română de Baschet se comportă ca un veritabil stat în stat, “fluieraşul” fiind, la mai bine de un an de la câştigarea dreptăţii, “persona non grata”. Mai mult, pentru faptul că a sesizat abuzul acestui caz, şeful arbitrilor din federaţie a fost destituit.
Noul şef, nimeni altul decât controversatul consilier local PSD, din cadrul Consiliului General al Capitalei, Doru Giugula era, cu casa sa de avocatură, în acelaşi timp, implicat, întâmplător sau nu, şi în dosarul de reprezentare a Federaţiei în procesul în care arbitrul suspendat îşi căuta dreptatea. Cu alte cuvinte, un mic sau mare conflict de interese, din moment ce şeful arbitilor ar fi trebuit, cel puţin teoretic, să apere interesele colegilor în faţa federalilor, şi nu să-i hărţuiască prin tribunale.
Ciprian Câmpeanu, primul arbitru de Divizia A din baschetul românesc care se bucură de acest statut încă de la vârsta de 19 ani, a fost exclus din lumea arbitrajului, pentru că nu s-a mulat sistemului corupt condus de Carmen Tocală, nimeni alta decât actualul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret. Totul a început în 2008, în momentul în care acesta fost delegat să arbitreze meciul din campionatul naţional dintre echipele Elba Timişoara şi CSU Atlassib Sibiu. La vremea respectivă, Atlassib Sibiu se bucura de o mai mare influenţă la FRB, oficialul acesteia, Mircea Vulc, deţinând în acealaşi timp şi de statutul de vicepreşedinte al Federaţiei.
Echipa avea notorietate la acea vreme poate şi datorită puterii financiare de care dispunea, având în spate ca investitor principal compania de transport rutier de persoane Atlassib, deţinută de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, proprietar al băncii Carpatica, între timp condamnat la închisoare cu executare. Pentru simplul fapt că banalul meci din campionat a fost câştigat de echipa din Timişoara, arbitrul Ciprian Câmpeanu a fost socotit că este principalul vinovat. “La data de 05.11.2008 am fost delegat, împreună cu M. Udrica si I. Bertalan, la meciul de divizia A masculin Elba Timişoara – CSU Sibiu, terminat cu scorul de 83-82 în favoarea echipei timişorene. După terminarea jocului nu a existat nicio contestaţie din partea echipei din Sibiu la adresa arbitrajului, mai mult chiar, antrenorul echipei oaspete ne-a mulţumit”, rememorează Câmpeanu acele momente.
El povesteşte apoi că, în timp ce brigada de arbitri se îndrepta spre vestiar, au fost abordaţi de Mircea Vulc, care le-a reproşat o fază petrecută cu 2,23 minute înainte de terminarea meciului. În faza cu pricina, echipa din Sibiu nu fusese însă dezavantajată de deciziile arbitrilor. “Discuţia cu Mircea Vulc nu a durat foarte mult, dar s-a încheiat cu o replică a dumnealui la adresa colegului meu I. Bertalan, citez: <Eu sunt vicepreşedintele FRB şi am să-ţi arăt că nu ai să mai arbitrezi>”, povesteşte arbitrul.

Cartonaş roşu pentru corectitudine

Faptul că modalitatea de arbitraj a lui Ciprian Câmpeanu nu a fost una incorectă o dovedeşte şi faptul că, la sfârşitul jocului, reprezentantul Federaţiei, în rol de observator, a întocmit raportul de joc fără nici un reproş.
Asta nu a mai contat cu nimic în ochii boşilor de la FRB, pentru că, în scurtă vreme, arbitrul Câmpeanu nu a mai fost delegat să conducă jocuri din divizia A de baschet. Totul, fără nici cea mai mică explicaţie şi fără respectarea procedurilor care se impuneau în asemenea situaţii. “Am aflat pur şi simplu întâmplător că am fost suspendat când mă uitam pe site-ul federaţiei. Când am pus întrebări am primit, ca răspuns, tăcere. Aşa am decis să îmi caut dreptatea, acţionând în judecată, în luna februarie 2009, Federaţia Română de Baschet”, spune el, adăugând că i s-a dat de înţeles că, orice demers de al său, făcut în acest sens, se va solda cu un mare insucces, din moment ce înfruntă oameni cu mare influenţă.
“Cu alte cuvinte, din cauză că se simţeau atât de siguri, nici nu şi-au bătut capul cu un caz atât de mic ca al meu, ceea ce i-a împins la mari greşeli, lucru care făcut ca în final eu să-i înving final cu armele lor”, povesteşte arbitrul Ciprian Câmpeanu. Una dintre marile greşeli făcute în inerţia abuzului de forţă a fost că decizia de supendare a arbitrului a fost luată de Biroul federal al FRB, şi nu de Colegiul Central al Arbitrilor, singurul organ abilitat să ia hotărâri în ceea ce priveşte activitatea arbitrilor.
Iniţial, acest lucru a fost recunoscut chiar de Federaţie. În cadrul hotărârii Curţii de Apel Bucureşti se arată că “procedura de suspendare a reclamantului a fost încălcată”. Pentru această “neascultare de serviciu”, preşedintele Colegiului Central al Arbitrilor de la acea vreme, Ion Antonescu, s-a văzut în situaţia de a se pregăti să predea mai departe poziţia pe care o ocupa.

Incompatibilitate ignorată

Văzând că situaţia nu este chiar în favoarea Federaţiei, preşedintele acesteia, Carmen Tocală, a apelat la prieteni.
Aşa că a făcut tot posibilul ca în poziţia de şef al arbitrilor FRB să ajungă nimeni altul decât avocatul Doru Giugula, consilier PSD în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, între timp cu mari probleme privind neconcordanţele din declaraţiile de avere, potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate. Oficialul avea un rol extrem de important, chiar înainte de numirea sa în funcţie. Prin intermediul societăţii sale de avocatură, acesta reprezenta interesele FRB chiar în procesul deschis de arbitrul Ciprian Câmpeanu împotriva federalilor.
Astfel, conjunctura creată probabil cu scop precis a născut o situaţie de incompatibilitate, care, în mod normal ar fi trebuit să fie evitată tocmai de un avocat, bun cunoscător al sistemului legislativ. Procesul dintre arbitrul Ciprian Câmpeanu şi FRB a mai durat, cu toate etapele sale finale, până în 12.02 2010, dată la care Curtea de Apel Bucureşti, prin secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal, îi dă câştig de cauză “cavalerului fluierului” şi obligă FRB să îl repună în drepturi pe acesta, dar şi la plata a aproape 20.000 lei drept daune morale.
Deşi de la acel moment au trecut peste doi ani, Federaţia Română de Baschet, prin preşedintele Carmen Tocală, nu a catadicsit să pună în aplicare hotărârile din justiţie. “Nici până la această dată FRB nu m-a contactat să mă anunţe că mă deleagă la meciuri. Doamna preşedinte Tocală ştie binenţeles tot cazul, dar, odată ce a preluat funcţia de preşedinte al sportului românesc, aceasta nu doreşte ca FRB să intre în legalitate în raport cu mine. Sunt singurul arbitru care practic s-a răzvrătit împotriva unui sistem care nu a respectat şi probabil nici acum nu respectă litera regulamentelor şi a legii”, a declarat Câmpeanu pentru Jurnal de Investigaţii. El a ţinut să precizeze că ia în calcul posibilitatea de a se îndrepta cu cazul său către forurile superioare internaţionale.
În încercarea de a afla o poziţie oficială a Federaţiei Române de Baschet, toate demersurile noastre s-au lovit de zidul unui no comment sportiv. De asemenea, alte personae implicate în viaţa federaţiei, nu neaparat oficiali, au refuzat să comenteze cel mai mare scandal  de abuz de putere  din sânul FRB, dovedit ca atare şi sancţionat de instanţele româneşti.