Profil de politician – Cine este cu adevărat Stelian Bujduveanu? Viceprimar între ambiție, influență și scandaluri

Stelian Bujduveanu este un politician liberal care și-a început activitatea publică la începutul anilor 2010. Și-a început cariera politică în Partidul Democrat Liberal (PDL), în anul 2011, iar după fuziunea PDL cu Partidul Național Liberal (PNL) din 2014 a devenit membru PNL, unde activează și în prezent. În paralel, a ocupat poziții de consilier în administrația centrală: în 2015 a fost consilier parlamentar la Camera Deputaților. Cariera sa politică include mai multe funcții publice și poziții alese, după cum urmează:

• Consilier general al Municipiului București (2016-2020) – La alegerile locale din iunie 2016 a fost ales în Consiliul General al Municipiului București (CGMB) pe lista PNL, devenind cel mai tânăr consilier general din acel mandat. În ultimul an al mandatului 2016-2020 a fost liderul grupului consilierilor PNL din CGMB, după înlăturarea precedentului lider, Cristian Olteanu.
• Alegeri locale 2020 – În septembrie 2020, a obținut un al doilea mandat de consilier general al Capitalei, candidând din partea PNL. În aceeași perioadă (2020) a activat și ca consilier personal al Ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, înainte de preluarea funcției din administrația Bucureștiului.
• Viceprimar General al Municipiului București (2020-2024) – În urma alegerilor locale din 2020, Bucureștiul a avut o nouă administrație condusă de primarul general Nicușor Dan (independent susținut de USR-PLUS și PNL). PNL l-a propus pe Stelian Bujduveanu pentru una dintre cele două funcții de viceprimar al Capitalei. Bujduveanu a fost ales în decembrie 2020 de Consiliul General ca Viceprimar General al Municipiului București, obținând 33 de voturi din 55. El a ocupat această funcție pe tot parcursul mandatului 2020-2024, fiind la primul său mandat de viceprimar. În calitate de viceprimar, din martie 2022 i-au fost delegate atribuții importante, precum coordonarea domeniilor Transporturi, Gestionarea parcărilor publice, Patrimoniu și relația cu Administrația Străzilor și Societatea de Transport București
• Activitate în PNL – Pe lângă funcțiile publice, Bujduveanu a avut un parcurs important în interiorul PNL. În 2017 a fost ales Președinte al Tineretului Național Liberal (TNL) București, conducând cea mai mare organizație de tineret a partidului. Ulterior, la Congresul PNL din septembrie 2021 a fost ales Trezorier al PNL la nivel național și, simultan, Secretar General al PNL București. În august 2022 a devenit Secretar general adjunct al PNL (național). Aceste funcții indică ascensiunea sa în structura de conducere a partidului.
• Alegeri locale 2024 și al doilea mandat de viceprimar (2025-prezent) – La alegerile locale din 2024, Nicușor Dan (susținut de USR) a obținut un nou mandat de primar general, iar configurația Consiliului General rezultat a necesitat noi alegeri pentru posturile de viceprimari. PNL, aflat acum în alianță cu PSD la nivelul Consiliului, l-a susținut din nou pe Stelian Bujduveanu pentru funcția de viceprimar. În ședința CGMB din 23 ianuarie 2025, Bujduveanu (PNL) a fost ales din nou Viceprimar al Capitalei, alături de Adrian Vigheciu (PSD), cu 33 de voturi „pentru” din 49 exprimate. Acesta reprezintă al doilea mandat de viceprimar pentru Bujduveanu, de această dată ca parte a unei majorități PNL-PSD în Consiliu.

Trebuie menționat că Bujduveanu nu a candidat personal pentru funcția de primar general; rolul său politic principal a fost legat de Consiliul General și de poziția de viceprimar. De asemenea, nu sunt cunoscute candidaturi ale sale pentru Parlament sau alte funcții elective în afara celor menționate mai sus. Parcursul său reflectă o profilare ca om politic de administrație locală și ca lider în structurile partidului. Alături de pozițiile alese, Bujduveanu a dezvoltat relații politice semnificative în PNL, fiind cunoscut ca un apropiat al echipei fostului lider Ludovic Orban (conform presei, ascensiunea sa în organizația de tineret a PNL București a fost susținută de Tănase Stamule, un aliat al lui Orban). Această susținere internă i-a facilitat accesul la funcții cheie în partid și în administrația bucureșteană.

Parcursul educațional

Stelian Bujduveanu s-a născut la data de 2 iunie 1989, în municipiul Constanța. Formarea sa academică este concentrată în domeniul juridic și al administrației publice:

• Studii universitare: Este licențiat în Drept la Facultatea de Drept a Universității din București. Ulterior, a absolvit studii de masterat în Dreptul Uniunii Europene, la aceeași instituție de învățământ superior. Pregătirea juridică i-a oferit cunoștințe solide în materie legislativă și administrativă, utile în cariera sa de consilier și viceprimar.
• Formare post-universitară și specializări: Bujduveanu a urmat cursuri de specializare în domeniul politicii externe și al administrației publice. El s-a specializat în Politică externă și diplomație la Institutul Diplomatic Român și a urmat un curs în Securitate Națională la Colegiul Național de Apărare. Aceste formări indică o preocupare pentru domeniul relațiilor internaționale și al securității, completând profilul său de jurist cu viziune strategică. De asemenea, conform informațiilor recente, Stelian Bujduveanu este doctorand în Drept Administrativ în cadrul Școlii Doctorale a Facultății de Drept, Universitatea din București. Aceasta denotă continuarea pregătirii sale academice la cel mai înalt nivel, cu specializare în administrație publică.
• Alte detalii: Despre studiile preuniversitare (liceale) ale lui Bujduveanu nu există multe informații publice. Fiind originar din Constanța, se poate presupune că și-a efectuat studiile liceale în acest oraș, înainte de a se muta la București pentru facultate. Cert este că traseul său educațional s-a orientat clar spre științe juridice și guvernanță, pregătindu-l pentru o carieră în administrația publică.

Pe lângă studiile formale, Bujduveanu a acumulat și experiență practică relevantă în timpul formării sale. De exemplu, la scurt timp după absolvire, a intrat în mediul administrativ ca și consilier parlamentar în 2015, ceea ce i-a permis să înțeleagă din interior procesul legislativ și funcționarea instituțiilor statului. Combinând formarea academică cu experiența practică timpurie, Stelian Bujduveanu și-a construit competențele necesare pentru rolurile politice și administrative pe care le-a ocupat ulterior.

Apropierea de Nicușor Dan

Relația politică și administrativă dintre Stelian Bujduveanu și primarul general Nicușor Dan a fost definită de colaborarea în cadrul administrației Bucureștiului, dar și de evoluțiile alianțelor politice din Consiliul General. Bujduveanu a ajuns viceprimar în 2020 în contextul în care Nicușor Dan câștigase Primăria Capitalei ca independent susținut de o coaliție de dreapta (USR-PLUS și PNL). Practic, încă de la început, Bujduveanu a fost perceput ca făcând parte din echipa lui Nicușor Dan în primărie, reprezentând PNL în alianța majoritară. El însuși declara, imediat după nominalizare, că alături de primarul Nicușor Dan și de Vlad Voiculescu (propunerea USR-PLUS pentru celălalt post de viceprimar) „începem construcția Noului București”, asumându-și obiectivul comun de reformare a administrației capitalei. Această declarație evidenția apropierea programatică de primarul general la începutul mandatului și faptul că Bujduveanu se angaja să fie un partener loial în implementarea proiectelor noii administrații. Tot atunci sublinia că va susține „transparența totală în administrația publică” și că va munci pentru ca „fiecare locuitor al Capitalei să trăiască mai bine”, aliniindu-se discursului reformist al lui Nicușor Dan.

Colaborarea în cadrul Primăriei Capitalei a fost concretizată prin delegarea de atribuții către viceprimarul Bujduveanu. În martie 2022, Nicușor Dan i-a delegat lui Stelian Bujduveanu responsabilități importante, precum coordonarea transporturilor, a serviciilor de parcări și a patrimoniului municipal. Practic, Bujduveanu a gestionat, ca mână dreaptă a primarului, domenii esențiale precum Societatea de Transport București (STB), infrastructura de transport și străzi, și politicile de parcare. De exemplu, Bujduveanu a participat alături de Nicușor Dan la prezentarea noilor investiții în transportul public – achiziția celor 100 de tramvaie Astra și a altor vehicule electrice – el afirmând că aducerea a 100 de tramvaie, 100 de autobuze și 100 de troleibuze noi în Capitală este „direcția corectă” pentru modernizarea transportului public. Astfel de proiecte comune indică o cooperare strânsă în domeniile de infrastructură și mobilitate urbană, Bujduveanu fiind adesea cel care comunica public implementarea acestor inițiative ale administrației Nicușor Dan.

Pe parcursul mandatului 2020-2024, majoritatea din Consiliul General a fost una fragilă, dar în general favorabilă primarului: PNL și USR-PLUS (ulterior USR) au format împreună o coaliție de dreapta, uneori sprijinită și de PMP, pentru a trece proiectele importante. În toți acești trei ani, Bujduveanu a fost perceput ca aliat al lui Nicușor Dan, votând bugetele și reformele propuse de acesta. Cu toate acestea, relația lor politică a fost pusă la încercare spre finalul mandatului, când echilibrul alianțelor s-a schimbat.

Schimbarea alianțelor și tensiuni: În contextul anului pre-electoral 2024, PNL – partidul lui Bujduveanu – a decis să își recalibreze strategia în Consiliul General, apropiindu-se de PSD. La începutul anului 2024, PNL s-a alăturat PSD pentru a forma o nouă majoritate în Consiliu, separându-se practic de primarul Nicușor Dan și de foștii parteneri USR. Această repoziționare a generat tensiune directă între Bujduveanu și Nicușor Dan. În martie 2024, în plin scandal al adoptării bugetului Capitalei, Nicușor Dan a anunțat că îi retrage toate atribuțiile viceprimarului Stelian Bujduveanu, invocând incompatibilitatea politică: „Timp de trei ani a existat o majoritate de dreapta (PNL-USR-PMP)… Acum PNL a decis să formeze o altă majoritate alături de PSD… Este ilogic ca viceprimarul să fie simultan și în opoziție cu Primarul General”. Practic, primarul a considerat că Bujduveanu, ca reprezentant al PNL care tocmai intrase în opoziție față de el, nu mai putea continua să îi gestioneze proiectele din primărie. Nicușor Dan a explicat public că decizia nu a fost ceva personal și că are o relație personală bună cu Bujduveanu, acesta din urmă transmițându-i că înțelege situația. Incidentul a marcat o răcire temporară a colaborării lor instituționale: deși Bujduveanu a rămas formal viceprimar până la alegeri, nu a mai avut atribuții executive din martie 2024 până la finalul acelui mandat.

Situația după alegerile din 2024 a rămas complexă. Nicușor Dan a obținut un nou mandat de primar (2024-2028), dar majoritatea din Consiliu a devenit clar ostilă lui, fiind dominată de alianța PNL-PSD (sprijinită de consilierii AUR). În această configurație, Stelian Bujduveanu a fost reales viceprimar în ianuarie 2025, însă rolul său față de Nicușor Dan s-a schimbat: de la partener apropiat a devenit, formal, un reprezentant al opoziției de dreapta (PNL) în aparatul Primarului General. Cu toate acestea, la începutul noului mandat, Nicușor Dan a dat de înțeles că îl preferă tot pe Bujduveanu în locul viceprimarului PSD ca potențial înlocuitor. În mai 2025, primarul a inițiat un proiect de hotărâre prin care viceprimarul PNL Stelian Bujduveanu să devină „înlocuitor de drept” al primarului general, în locul viceprimarului PSD (care deținea implicit acest rol). Motivația era legată de posibila vacanță a funcției de primar (Nicușor Dan sugerând că ar putea demisiona în contextul alegerilor prezidențiale) și dorința de a nu lăsa conducerea interimară a orașului pe mâna unui reprezentant PSD. Această mișcare indică faptul că, dincolo de diferențele politice apărute, Nicușor Dan continuă să aibă încredere mai mare în Bujduveanu (PNL) decât în partenerii PSD, semn al unei apropieri instituționale și personale care a supraviețuit schimbărilor de coaliție.

În concluzie, apropierea de Nicușor Dan a lui Stelian Bujduveanu a avut două faze: una inițială, de strânsă colaborare și viziune comună în administrație (2020-2023), și o a doua fază, marcată de repoziționări politice în care relația s-a transformat, fără a deveni însă ostilă în mod direct. Bujduveanu a fost atât aliat, cât și – conjunctural – opozant al lui Nicușor Dan, dar păstrând un dialog și un respect reciproc evidențiat public. Legătura lor exemplifică dinamica complicată a politicii bucureștene, unde alianțele locale pot evolua rapid în funcție de contextul politic național.

Poziționări publice și declarații relevante

De-a lungul timpului, Stelian Bujduveanu s-a remarcat prin pozițiile publice asumate în domeniile pe care le-a gestionat ca viceprimar, precum și prin opinile politice exprimate în spațiul public. Printre temele susținute constant de Bujduveanu se numără transparența administrativă, modernizarea infrastructurii de transport, fluidizarea traficului și disciplina în utilizarea domeniului public. Iată câteva exemple notabile de poziționări publice:

• Transparență și eficiență administrativă: Încă de la preluarea funcției de viceprimar, Bujduveanu a declarat că va susține „transparența totală în administrația publică”, promițând că va reprezenta interesele bucureștenilor și va acționa pentru îmbunătățirea calității vieții în oraș. Această declarație, făcută în octombrie 2020 la începutul mandatului, a stabilit tonul pentru angajamentul său față de buna guvernare. De asemenea, în 2023, când a fost dezbătut bugetul municipal, Bujduveanu a evidențiat nevoia de prioritizare a investițiilor cu impact direct pentru cetățeni. El a afirmat că „propunerea de buget a Primarului General a avut câteva lacune, pe care PNL le-a corectat… Consilierii generali PNL au obținut finanțare pentru obiective concrete, adică nevoi imediate ale oamenilor”, precizând că grație amendamentelor PNL s-au alocat fonduri suplimentare pentru transport public mai civilizat, străzi mai bune, iluminat public și noi locuri de parcare. Astfel de declarații arată preocuparea sa pentru direcționarea resurselor către servicii publice esențiale și pentru creșterea transparenței în cheltuirea banilor publici.
• Modernizarea transportului public: Având în coordonare transporturile în Capitală, Stelian Bujduveanu a susținut activ proiectele de înnoire a parcului de vehicule și de extindere a infrastructurii de transport public. El a salutat achiziția noilor mijloace de transport – tramvaie, autobuze electrice și troleibuze – declarând că aceasta este „direcția corectă” pentru București și a subliniat cu mândrie că tramvaiele cumpărate sunt fabricate în România. Bujduveanu a promis de asemenea că în noul mandat (2024-2028) vor fi demarate investiții suplimentare, Consiliul General urmând să aloce resurse pentru modernizarea liniilor de tramvai și achiziția altor vehicule de transport în comun. Aceste poziții publice demonstrează angajamentul său față de îmbunătățirea transportului public și reducerea poluării, aliniindu-se obiectivelor de mobilitate urbană durabilă.
• Fluidizarea traficului și reglementarea aprovizionării urbane: Un alt subiect pe care Bujduveanu l-a adus în atenția publică este cel al traficului aglomerat din București cauzat de operațiunile de aprovizionare a magazinelor în orele de vârf. În decembrie 2023, el a prezentat un proiect de hotărâre prin care propunea ca aprovizionarea spațiilor comerciale din Capitală să se facă exclusiv noaptea, între orele 22:00 și 6:00. Scopul acestei măsuri, a explicat viceprimarul, era să elimine blocarea primei benzi de circulație în timpul zilei și să fluidizeze traficul la orele de vârf. Bujduveanu a arătat că inițiativa se inspiră din practicile unor orașe mari din România cu administrații de succes (Oradea, Cluj-Napoca, Arad), care adoptaseră deja aprovizionarea pe timp de noapte. Proiectul a fost pus în dezbatere publică, iar Bujduveanu a susținut că astfel de reglementări vor aduce beneficii imediate în trafic. Această poziționare evidențiază abordarea sa pro-activă în gestionarea traficului urban prin măsuri administrative inovatoare.
• Disciplina în parcări și utilizarea domeniului public: Un capitol important al mandatului său l-a reprezentat implementarea noului Regulament de parcare în București. Bujduveanu a fost un susținător ferm al introducerii ordinii în parcările capitalei, chiar dacă acest lucru a stârnit inițial nemulțumiri din partea unor șoferi obișnuiți cu lipsa de reguli. El a declarat în august 2022 că Regulamentul de parcare „restabilește ordinea în București”, deoarece pune capăt situației în care unii șoferi „parchează oriunde, oricând și oricât, blocând stații de autobuz, banda de circulație sau trotuare”, pe principiul „că se poate”. Bujduveanu a subliniat că domeniul public aparține tuturor și că ocuparea abuzivă a spațiului public nu mai este tolerată, în contextul aplicării noului regulament și a sancțiunilor aferente. Viceprimarul a anunțat campanii de informare a șoferilor privind noile reguli și a dispus ca, până la intrarea în vigoare (15 august 2022), Poliția Locală și Compania Municipală de Parking să avertizeze populația. De asemenea, a inițiat ajustarea tarifelor de parcare în zona centrală – propunând un tarif unic de 5 lei/oră prin comasarea zonelor tarifare 0 și 1 – și transformarea parcărilor publice centrale în parcări de reședință pe timpul nopții (cu abonament lunar accesibil pentru rezidenți). Prin aceste măsuri, Bujduveanu și-a manifestat public obiectivul de a încuraja utilizarea corectă a spațiului public și de a oferi mai multe locuri de parcare disponibile. Mesajele lui au fost tranșante: el a atras atenția că plângerile vin mai ales de la „o minoritate de ‘privilegiați’” care profitau de vechea lipsă de reguli, în timp ce majoritatea cetățenilor vor beneficia de pe urma instaurării ordinii. Această abordare i-a adus și capital de imagine ca promotor al civilizării traficului urban, dar și critici din partea celor vizați de noile restricții (pe care însă i-a confruntat în discursurile sale publice).
• Alte opinii politice: În plan politic general, Bujduveanu a susținut, cel puțin până în 2023, menținerea unei alianțe de dreapta la nivelul Bucureștiului (PNL-USR-PLUS-PMP) pentru a sprijini agenda de reforme a primarului Nicușor Dan. El a participat la negocieri de buget și a explicat public modul în care PNL a dorit realocarea fondurilor către domenii cheie (transport, infrastructură stradală, utilități. Totodată, în comunicările sale a adoptat adesea tonul critic față de fosta administrație PSD a Gabrielei Firea, de exemplu evidențiind datoriile uriașe lăsate de aceasta (peste 3 miliarde lei) și lăudând eforturile noii administrații de a stabiliza bugetul și a recâștiga încrederea piețelor financiare. Aceste puncte de vedere, aliniate cu cele ale USR și Nicușor Dan, au subliniat profilul său de politician liberal reformist, preocupat de sustenabilitatea financiară a orașului și de eliminarea risipei.

În ansamblu, poziționările publice ale lui Stelian Bujduveanu arată un profil de politician tehnic și orientat spre soluții practice. Fie că a fost vorba de optimizarea bugetului, de modernizarea transportului sau de impunerea disciplinei urbane, discursul său a pus accent pe rezultate concrete și pe interesul public. Prin comunicate de presă, postări pe rețelele de socializare și intervenții în ședințele Consiliului, Bujduveanu și-a făcut cunoscute opiniile și a încercat să explice bucureștenilor măsurile (uneori nepopulare) pe care le promovează, într-un demers de a obține suportul opiniei publice pentru reformele administrației locale.

Controverse și critici

Ca orice om politic cu funcții importante, Stelian Bujduveanu a fost implicat de-a lungul timpului și în controverse sau a făcut obiectul unor critici din partea presei și a adversarilor politici. Principalele controverse legate de numele său includ:

• Alianța PNL-PSD în Consiliul General (2023-2024) – Poate cea mai mare controversă politică în care a fost implicat Bujduveanu derivă din schimbarea majorității în Consiliul General al Municipiului București. În a doua parte a mandatului 2020-2024, PNL (partidul său) a renunțat la colaborarea cu USR și s-a alăturat PSD, formând o nouă majoritate despre care USR și REPER au afirmat că a fost posibilă doar cu sprijinul consilierilor AUR. Această alianță neoficial numită de unii „USL 2.0” (aluzie la vechea uniune PNL-PSD din 2012) a fost aspru criticată de foștii parteneri de dreapta. USR București a acuzat PNL și PSD că trădează votul bucureștenilor din 2020 și încearcă „un puci politic” pentru a prelua controlul administrației pe căi oculte, după ce candidații lor fuseseră respinși la urner. În mod direct, Stelian Bujduveanu, ca beneficiar al noii majorități (ales viceprimar cu voturile PNL-PSD-AUR), a fost ținta acestor critici. Consilieri ai USR și REPER au votat împotriva lui la alegerea viceprimarilor din 2025 și au acuzat public PNL că a făcut alianță „pe sub masă” cu forțe politice contrare mandatului dat de electorat. Pentru Bujduveanu, asocierea cu PSD a reprezentat o schimbare majoră de paradigmă (după ce inițial fusese parte din coaliția anti-PSD alături de Nicușor Dan) și i-a adus un preț de imagine: adversarii l-au portretizat ca fiind dispus la compromisuri pentru a-și menține funcția. De cealaltă parte, liderii PNL (inclusiv Bujduveanu) au argumentat că noua colaborare cu PSD la București a fost necesară pentru stabilitate administrativă, în condițiile în care relația cu USR se degradase. Cu toate acestea, controversa rămâne notabilă, iar episodul a fost intens mediatizat.
• Retragerea atribuțiilor de către Nicușor Dan (martie 2024) – Un incident fără precedent în recentele administrații bucureștene a avut loc în 20 martie 2024, când primarul Nicușor Dan a decis suspendarea atribuțiilor viceprimarului Stelian Bujduveanu. Decizia a venit pe fondul dezacordurilor politice legate de bugetul municipal pe 2024, când consilierii PNL (alături de PSD) s-au opus inițial proiectului de buget propus de primar. Nicușor Dan a motivat public că Bujduveanu, în calitate de viceprimar PNL, devenise parte a unei majorități ostile și nu mai putea lucra concomitent în aparatul Primăriei și împotriva primarului. Primarul a declarat: „PNL a decis să formeze o altă majoritate alături de PSD… Este ilogic ca viceprimarul să fie simultan și în opoziție cu Primarul General”. Acest gest radical a generat un scandal politic – PNL a protestat, iar Nicușor Dan a fost acuzat că „s-a răzbunat” pe Bujduveanu pentru poziția partidului său. Presa a relatat și un detaliu pitoresc: după ce i-a trimis lui Bujduveanu un mesaj prin care îl anunța de retragerea atribuțiilor, Nicușor Dan a spus că viceprimarul i-a răspuns pe telefon cu un emoticon de maimuță, semn că a înțeles și că „totul e în regulă”. Chiar dacă incidentul a fost gestionat relativ civilizat între cei doi (din declarații reiese că nu au degenerat în atacuri personale), imaginea creată a fost una de ruptură în administrație. Stelian Bujduveanu a continuat să poarte titlul de viceprimar până la alegeri, dar fără putere efectivă, ceea ce i-a diminuat vizibilitatea publică pe final de mandat. Criticii primarului au folosit momentul pentru a sublinia izolarea lui Nicușor Dan, în timp ce susținătorii acestuia au văzut în Bujduveanu un exemplu de politician care a pus interesul politic (alianța cu PSD) înaintea angajamentului față de agenda reformistă inițială. Situația a fost temporară (după alegeri, Bujduveanu a reintrat în atribuții ca viceprimar nou ales), dar rămâne o controversă notabilă a mandatului.
• Acuzații de conflict de interese și favorizarea familiei – O controversă diferită, de natură economică și etică, îl implică pe Stelian Bujduveanu prin intermediul familiei sale. Presa locală din Constanța a dezvăluit la finalul anului 2023 un potential conflict de interese: părinții lui Stelian Bujduveanu dețin o companie privată (SC Tehno Construct SRL, administrată de tatăl său, Gheorghe Bujduveanu) care ar fi beneficiat de un proiect inițiat de primarul Constanței, Vergil Chițac (PNL). Concret, Consiliul Local Constanța a luat în discuție vânzarea unui teren municipal, oferind drept de preempțiune la cumpărare firmei deținute de familia Bujduveanu (dat fiind că firma îl avea în folosință). Presa a subliniat că Vergil Chițac este coleg de partid și aliat cu Stelian Bujduveanu, sugerând că familia viceprimarului bucureștean ar fi „îngrijită” sau favorizată în afaceri de rețeaua de relații PNL. Potrivit datelor publice, firma părinților lui Bujduveanu are o cifră de afaceri importantă și era implicată în afaceri imobiliare în Constanța. Știrea a ridicat semne de întrebare privind nepotismul și utilizarea influenței politice pentru avantaje private. Chiar dacă legal vorbind situația este legată de părinții lui și nu de o decizie luată de Stelian Bujduveanu însuși, impactul de imagine a fost negativ. În plus, o investigație din presa centrală a menționat că tatăl lui Bujduveanu s-a numărat printre antreprenorii apropiați de politic care au obținut finanțări guvernamentale substanțiale (presupus din fonduri europene) în perioada pandemiei, ceea ce a alimentat percepția de „bani pentru partid”. Formulări precum „tatăl lui Bujduveanu de la PNL, fiul lui Bădălău de la PSD, mituitorii Elenei Udrea…” apărute în presă, deși pe ton polemic, au asociat numele viceprimarului cu grupul de beneficiari ai unor favoruri politice. Până în prezent nu au fost anunțate anchete oficiale de integritate care să-l vizeze direct pe Stelian Bujduveanu, însă astfel de relatări media constituie controverse de natură să ridice semne de întrebare despre posibile interese de familie și conexiuni de culise.
• Controverse în organizația de tineret a PNL: În plan politic intern, ascensiunea lui Bujduveanu în fruntea TNL București nu a fost lipsită de critici. Alegerile pentru șefia tinerilor liberali din 2017 au fost disputate, iar presa a scris că au fost „controversate”, implicând tabere și influențe. S-a vehiculat că Bujduveanu ar fi fost susținut intens de Tănase Stamule (consilier al premierului de atunci și un lider informal al grupului de tineri PNL de origine aromână) pentru a prelua conducerea TNL București, în dauna altor candidați. PS News relata la vremea respectivă despre „gruparea machedonească din jurul lui Ludovic Orban” care l-a împins în față pe Bujduveanu. Deși aceasta este mai mult o controversă internă de partid, ea a ieșit în spațiul public sub forma acuzațiilor că Bujduveanu ar fi fost „impus” de conducerea centrală în fruntea organizației de tineret, nu neapărat ales doar pe merit propriu. Aceste discuții relevă rivalități și jocuri de culise în cariera sa timpurie, însă odată ce Bujduveanu a ajuns în funcții publice mai înalte, disputele din zona de tineret au trecut în plan secund.

În concluzie, Stelian Bujduveanu a traversat câteva controverse semnificative: de la acuze de trădare politică (pentru alianța cu PSD) la suspiciuni de nepotism și favorizare a familiei, sau critici legate de modul în care și-a obținut funcțiile în partid. Până în prezent, niciuna dintre aceste controverse nu s-a materializat într-o anchetă penală sau într-un verdict de integritate împotriva sa; ele rămân la nivelul imaginei publice și al retoricii politice. Totuși, aceste aspecte fac parte din profilul său public și sunt frecvent menționate în presă atunci când vine vorba despre activitatea și credibilitatea lui Stelian Bujduveanu. Faptul că a reușit să se mențină în funcții importante sugerează că a navigat cu atenție aceste situații, însă ele reprezintă în continuare puncte vulnerabile pe care opozanții politici le pot exploata în dezbaterea publică.

Stelian Bujduveanu – politician PNL și viceprimar general al municipiului București (în mandat în perioada 2020–2024 și reinstalat în 2025) – a fost vizat de mai multe controverse și acuzații publice de-a lungul activității sale.

Acuzații de conflict de interese și nepotism

• Reclamație la ANI pentru conflict de interese (2023): În februarie 2023, Alexandru Pânișoară (președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului) a sesizat Agenția Națională de Integritate cu privire la un posibil conflict de interese ce îl implică pe Stelian Bujduveanu. Concret, Bujduveanu, pe atunci consilier general, „s-ar fi votat membru în Consiliul Director al acestei Asociații și ar fi aprobat o cotizație din Bugetul Capitalei de 500 de euro” pentru respectiva organizație. Faptul că și-a acordat sieși o funcție retribuită din bugetul municipal a ridicat suspiciuni de încălcare a regimului de integritate.
• Legături de familie și fonduri europene: O investigație publicată de Lumea Politică în martie 2023 a inclus numele lui Gheorghe Bujduveanu (tatăl lui Stelian Bujduveanu) pe lista beneficiarilor controversați de finanțări guvernamentale. În articol se arată că firma Tehno Construct SRL – asociată tatălui viceprimarului – a fost selectată pentru o finanțare europeană de aprox. 2,11 milioane lei, fiind menționată explicit ca „Tatăl vice-primarului București, Stelian Bujduveanu” în lista firmelor premiate cu bani publici. Presa a subliniat astfel un posibil favoritism politic în alocarea fondurilor către familia demnitarului, aspect ce a afectat imaginea publică a acestuia.

Conflictul cu primarul Nicușor Dan și pierderea atribuțiilor (martie 2024)

• Retragerea atribuțiilor de viceprimar: În martie 2024, primarul general Nicușor Dan a decis să îl lase fără atribuții pe viceprimarul Stelian Bujduveanu. Decizia a survenit pe fondul ruperii coaliției locale dintre USR și PNL și al formării unei noi majorități PNL–PSD în Consiliul General, care a generat un scandal public pe tema bugetului municipal. Potrivit relatărilor din presă, primarul a recurs la această măsură în contextul în care consilierii PNL (partidul lui Bujduveanu) nu au votat bugetul Capitalei propus de Nicușor Dan, provocând blocaje administrative . Până la acel moment, Bujduveanu deținuse atribuții importante – coordona transportul public, administrarea străzilor, patrimoniul municipal etc. – însă primarul a anunțat că își asumă personal aceste responsabilități.
• Motivația primarului: Nicușor Dan a explicat public de ce consideră incompatibilă menținerea lui Bujduveanu în poziția de viceprimar, atâta timp cât PNL (partidul acestuia) a trecut în opoziție față de primar. El a declarat că „e ilogic ca un viceprimar, pe de o parte, să fie consilier și să-l critice pe primar, iar pe de altă parte, să fie mâna lui dreaptă” în gestionarea unor domenii cheie ale administrației . Cu alte cuvinte, primarul a sugerat că Bujduveanu nu mai putea fi demnitarul de încredere al Primăriei în condițiile în care propriul său partid colabora cu opoziția împotriva primarului. Măsura retragerii atribuțiilor a stârnit vâlvă politică, fiind interpretată ca o sancțiune și un semn al conflictelor interne din administrația Capitalei.

Alianțe politice controversate (PNL–PSD susținute de AUR în 2025)

• Numirea cu sprijinul unei noi majorități criticate: La începutul anului 2025, Stelian Bujduveanu a fost reconfirmat ca viceprimar al Capitalei, însă în urma unei alianțe neașteptate care a atras critici vehemente. În ianuarie 2025, Consiliul General l-a votat pe Bujduveanu (PNL) împreună cu Adrian Vigheciu (PSD) în cele două posturi de viceprimar, cei doi obținând 33 de voturi „pentru” din 49 . Partidele USR și REPER – rămase în afara noii coaliții – au acuzat public faptul că PNL și PSD au făcut front comun cu AUR (partide considerate extremiste sau afiliate oligarhului Dan Voiculescu) pentru a strânge numărul necesar de voturi . „USR și REPER acuză că alegerea celor doi viceprimari a fost posibilă după ce PSD și PNL au făcut alianță cu AUR”, a relatat HotNews despre reacția opoziției. Asocierea liberalilor cu formațiunea naționalistă AUR a fost considerată controversată și a generat critici în spațiul public, punând într-o lumină negativă modul în care Stelian Bujduveanu și PNL au obținut funcția în administrația Bucureștiului.

Critici și acuzații din partea adversarilor politici

• Atacurile Gabrielei Firea (2020): Încă de la începutul mandatului său, Bujduveanu a fost ținta acuzațiilor fostului primar PSD Gabriela Firea. În octombrie 2020, Firea l-a acuzat pe viceprimarul PNL că i-ar fi „confiscat” un proiect de reabilitare a rețelei de termoficare realizat pe fonduri europene. Practic, Firea sugera că Bujduveanu și-ar fi arogat meritul pentru un proiect inițiat de fosta administrație. Acuzațiile au degenerat într-un schimb dur de replici: Bujduveanu a ripostat calificând administrația Firea drept un „dezastru” la capitolul atragere de fonduri UE și numind-o pe Gabriela Firea „politicianul minciună”, în timp ce aceasta continua să îl blameze public pentru preluarea proiectului respectiv. Conflictul verbal a fost amplu reflectat în presă la acea vreme și a evidențiat ostilitatea între noua conducere PNL-USR a Primăriei și fostul primar PSD.
• Critici din partea USR privind administrarea parcărilor: Și reprezentanții USR, aflați în opoziție locală față de PNL, au adus critici la adresa activității lui Stelian Bujduveanu. De exemplu, în dezbaterile pe buget din 2024, consilierul USR Nicorel Nicorescu a reproșat public că echipa liberală a lui Bujduveanu nu și-a respectat promisiunile privind reformarea sistemului de parcare din Capitală. El a subliniat că „s-a promis acum doi ani desființarea parcărilor publice de la instituții, în București, și nu s-a întâmplat, practic, nimic”, ba mai mult, recent „s-au dat noi autorizații” pentru parcări rezervate unor instituții publice. Această declarație sugerează că anumite măsuri anunțate de Bujduveanu (precum eliberarea locurilor de parcare ocupate de diverse instituții de stat) nu au fost duse la bun sfârșit, stârnind nemulțumirea opoziției și alimentând percepția unui blocaj sau dezinteres în realizarea reformelor promise.