Pe de altă parte, județul Covasna este și exemplul care demonstrează că nu e suficient să existe un sistem de gestionare a deșeurilor performant pentru a fi evitate aparițiile unor gropi de gunoi clandestine. În mai multe localități au apărut grămezi de gunoaie menajere sau de moloz care le dau de furcă autorităților cu găsirea vinovaților și sancționarea acestora. Însă, spre deosebire de alte județe, în Covasna lucrurile pot fi ținute sub control.
În Covasna, unul din primele SMID-uri din România
Autoritățile din Covasna au înțeles mai bine și mai repede decât cele din alte zone ale țării cât de importantă este o bună gestionare a deșeurilor, mai ales într-o zonă de munte, în care turismul este un motor de creștere economică. Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) din județul Covasna este printre primele realizate în țară și a intrat în funcțiune în octombrie 2017. Anterior, mai fuseseră implementate Proiectele „Gestionarea selectivă a deşeurilor în oraşul Covasna” și „Sistem de colectare şi gestiune a deşeurilor în zona Întorsura Buzăului”, ambele finanțate prin Programul PHARE CES 2003. În baza unei finanțări prin PHARE CES 2005 a fost realizat și proiectul „Gestionarea selectivă a deşeurilor în zona Baraolt”.
Proiectul SMID a avut o valoare totală de aproape 20 de milioane de euro, din care 14 milioane din fonduri europene, 3,1 milioane de euro de la bugetul de stat şi 2,3 milioane de euro din bugetul judeţului. Contractul de finanțare a fost semnat în septembrie 2010 de către ministrul de atunci al Mediului, Laszlo Borbely și Tamas Sandor, preşedintele de la vremea aceea a Consiliului Județean (CJ) Covasna. În cadrul acestui proiect a fost construit un depozit de deşeuri conform, care deservește toate localitățile din Covasna, o stație de sortare cu capacitatea de 11.000 tone/an, o staţie de compostare cu o capacitate de 12.000 tone/an și o stație de epurare levigat. Depozitul ecologic, „Centrul de Management Integrat al Deşeurilor” (CMID) a fost construit pe un teren de 16 ha în satul Leț, comuna Boroșneu Mare. Valoarea investiției a fost de 32.828.868 lei. CMID-ul a intrat în operare în octombrie 2017.
În cadrul proiectului au fost închise vechile gropi de gunoi de la Târgu Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului și Sfântu Gheorghe. În mai 2018, Ministerul Fondurilor Europene a transmis CJ Covasna notificarea potrivit căreia era închisă oficial implementarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor din județul Covasna.
Indicatorul de eficiență a SMID: cresc cantitățile de deșeuri sortate și compostate
Eficiența sistemului de management integrat al deșeurilor este demonstrată de datele conform cărora sunt în creștere cantitățile de deșeuri care sunt sortate și compostate.
La solicitarea Ziarului de Investigații, CJ Covasna a transmis statisticile din anii care au urmat punerii în funcțiune a sistemului de management al deșeurilor. Cantitatea de deșeuri depozitate la CMID a fost relativ constantă, de 41.359 tone în 2018, de 40.399 tone în 2019 și de 40.370 tone în 2020. Cantitatea de deșeuri sortate a crescut de la 4.295 tone în 2018, la 6.336 tone în 2019 și la 7.345 tone în anul 2020. Cantitatea totală de deșeuri compostate a crescut de la 4.143 tone în 2018 la 6.111 tone în 2019 și la 6.738 de tone în 2020. În 2020 au fost sortate sau compostate și nu au mai ajuns la depozitul ecologic aproximativ 14.000 de tone de deșeuri. E un început bun.
Cantitatea de „deșeuri necolectate” este „zero”, datorită gradului de acoperire cu servicii de salubritate de 96%
În județul Covasna gestionarea deșeurilor este bine administrată, în primul rând datorită faptului că are o populație de aproximativ 210.000 de locuitori, mai mică decât aceea a unui mare oraș și cantitatea de deșeuri menajere ce este generată este foarte mică în raport cu alte județe. În „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în județul Covasna” sunt prezentate datele Agenției de Protecția Mediului Covasna, potrivit cărora cantitatea totală de deșeuri (menajere, stradale, din parcuri și grădini, etc.) a crescut de la 40.641 de tone în 2014, la 50.070 de tone în 2018.
Citește și Județul Brașov, locul unde se încearcă atragerea de bani europeni pentru gunoaie, cu repetiție, după un eșec răsunător. Autoritățile promit că și-au propus… un SMID
Spre deosebire de alte județe, în Covasna cantitatea de deșeuri necolectate este „zero”. În statisticile Agenției de Mediu, la capitolul cantităților de „deșeuri necolectate” cifrele sunt înlocuite cu cratime. Această performanță s-ar datora faptului că gradul de acoperire cu servicii de salubritate este unul foarte ridicat.
Determinarea cantităților de deşeuri menajere generate și necolectate nu este relevantă pentru județul Covasna, deoarece toate localitățile urbane și rurale beneficiază de servicii de salubrizare licențiate ANRSC și autorizate din punct de vedere al protecției mediului”, se spune în „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate era de peste 95%, chiar și înainte de punerea în funcțiune a sistemului integrat de colectare. Dacă în 2014 acesta era de 95,58% , în 2018 gradul de acoperire cu servicii de salubritate era de 96,69%.
În localitățile din Covasna, sunt autorizați cinci operatori de salubrizare, dintre care patru sunt societăți ale primăriilor și în acest context au primit contractele prin atribuire directă. Cel mai important operator de salubritate este Tega SA Sfântu Gheorghe, care colectează și transportă deșeurile menajere din capitala județului și alte 37 de localități. Gos-Trans-Com SRL este operatorul de salubritate al Primăriei Covasna, iar Gosp Com SRL se ocupă de colectarea deșeurilor dar și de întreținerea spațiilor verzi la Târgul Secuiesc. La Întorsura Buzăului, salubrizarea este asigurată de operatorul local SC Salubritatea IBSV SRL. Pentru atribuirea contractului de administrare a depozitului ecologic, a fost organizată o licitație, care a fost câștigată de Eco Bihor SRL Oradea, cu care a fost încheiat contractul nr 128/28.04.2017, valabil până în anul 2028.
Obrazul subțire, cu cheltuială se ține. Una din aceste cheltuieli e taxa de salubritate
Proverbul citat sugerează că pentru o parte din covăsneni reprezintă o problemă taxele de salubritate, care sunt destul de mari în raport cu cele practicate în alte zone din țară. Începând cu 1 ianuarie 2020, conducerea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (ADI-SMID) Covasna a majorat taxa de salubritate cu un leu ca urmare a creșterii contribuției pentru economia circulară de la 30 la 80 lei/tonă. Dar această majorare nu a influențat prea mult cuantumul taxelor.
Potrivit datelor transmise publicației ȘtireaVerde.ro de CJ Covasna, în prezent, la Sfântu Gheorghe și în cele 37 de localități salubrizate de Tega SA, precum și la Târgu Secuiesc, taxele de salubrizare plătite de covăsneni sunt 8,4 lei/persoană/lună în mediul urban și de 6,72 lei/persoană/lună în mediul rural. La Covasna, taxa de salubrizare este de 8,82 lei/persoană/lună, iar la Întorsura Buzăului taxa e de 10,5 lei/persoană/lună. Agenții economici din aceste localități plătesc taxe de 109-117 lei/mc, cei din Întorsura Buzăului plătesc 176 lei/mc.
Aceste valori sunt fără TVA, așa că o persoană plătește o taxă anuală de 126 lei dacă locuiește la Sfântu Gheorghe sau Târgul Secuiesc și de 157 de lei dacă locuiește la Întorsura Buzăului. O familie de patru persoane plătește de la 500 la peste 600 de lei. Este o sumă care ține sistemul într-o funcționare, dar care este prea mare pentru multe familii, care nu își permit să plătească acești bani.
Din cauza taxelor mari, unii se asociază la „tomberonul familiei” sau duc gunoaiele la tomberoanele de pe străzi
Un caz relatat în presa locală a adus o clarificare în privința faptului că multe familii care nu își pot permite să plătească taxele de salubritate încearcă să găsească alte „variante” de rezolvare a problemei gunoiului menajer. La Întorsura Buzăului, pe strada Tunelului, a reapărut o grămadă de gunoaie care „funcționa” înainte de introducerea sistemului de colectare a deșeurilor. Când s-a încercat să se afle cine și de ce a aruncat gunoaiele acolo, au apărut explicațiile, că unele familii, care nu își permit să plătească taxele mari, încearcă să își ducă gunoaiele în tomberoanele rudelor care au contract de salubritate sau la tomberoanele de la magazinele de cartier.
Toată lumea din zonă a aruncat acolo până să vină serviciul de salubrizare, apoi a venit serviciul de salubrizare. Pentru unii a fost prea scump, pentru alții mai ieftin. Unii și-au permis să îl țină, alții nu. Familia mea, de exemplu, are contract de salubrizare, dar nu a avut bani ca să mențină contract, pentru că ne costă foarte mult (…) Noi acum băgăm gunoiul în tomberonul curții, care este unul pentru care plătește mătușa mea și ea și-a dat acordul să punem și noi gunoiul acolo sau îl ducem direct lângă magazinul din apropiere, unde sunt trei tomberoane
a explicat unul din cei bănuiți de apariția gropii de gunoi clandestine
O afacere de sortare a deșeurilor s-a transformat într-o groapă de gunoi care terorizează localnicii
S-a întâmplat și în Covasna un caz precum cel din comuna Ulmeni, din Călărași, unde mari cantități de gunoaie au fost aduse pentru sortare, dar operațiunea nu a mai avut loc și localnicii s-au ales cu o groapă de gunoaie nesortate. La marginea satului Araci, din comuna Vâlcele a apărut în urmă cu câțiva ani o grămadă de deșeuri de plastic și hârtie. Cei care locuiau în apropiere se plângeau de mirosurile insuportabile și erau nemulțumiți că bucățile de plastic și hârtie luate de vânt le invadau gospodăriile. În plus, zona putea deveni un focar de infecție, dar exista și riscul ca acele deșeuri să fie incendiate și astfel le-ar fi pus în pericol locuințele.
Administratorul firmei prin care era derulată afacerea, SC Deșeuri R SRL a încercat o afacere în sortarea deșeurilor de hârtie și plastic pe care le aducea din județul Brașov. Dar după ce adus deșeurile la Araci, afacerea s-a blocat. În 2018, SC Deșeuri R SRL a avut o cifră de afaceri de 382.283 de lei și un profit net de 232.508 lei, dar în 2019 afacerea a intrat în picaj, firma înregistrând o cifră de afaceri de 173.659 lei și o pierdere de 17.725 lei. Datoriile firmei crescuseră la 407.041 lei.
Localnicii susțin că acea afacere îi aparținea lui „Tavi”, adică fostului deputat Octavian Goga, ales în 2016 pe listele PMP și trecut în iunie 2017 la PSD. Goga și-a pierdut mandatul de parlamentar din cauza unei condamnări penale. Fostul deputat a negat că ar fi afacerea sa.
Potrivit primarului comunei Vâlcele, firma pe care era înregistrată afacerea cu sortarea deșeurilor a fost vândută unei firme din Brașov.
A fost un întreprinzător care a făcut o firmă și a început să adune deșeurile din județul Brașov. Sunt deșeuri de hârtie și de material plastic. În primul an de activitate, noi am dat și autorizație, dar pe urmă, când s-a văzut că nu corespunde conform regulilor, noi l-am somat să înceteze activitatea. El, în perioada anilor precedenți a și fost amendat de Garda de Mediu cu o sumă totalizând 57.500 de lei și a și întrerupt activitatea. Acuma, el ne-a prezentat un document că, practic, a vândut firma la o firmă din Brașov. Eu cred că voia să se pună în legalitate, dar cred că, financiar, nu a corespuns. Că trebuia să fie deșeurile într-un loc acoperit, să facă sortarea, dar eu cred că financiar nu a mai putut să facă
a declarat Kovács László, primarul din Vâlcele
În baza unei înțelegeri cu noua firmă, deșeurile urmau să fie ridicate zona urma să fie curațată. Garda de Mediu a aplicat firmei o nouă amendă, de 100.000 de lei. Întrebarea este dacă nu era mai bine ca funcționarii de la Agenția de Mediu și primarul din Vâlcele să fie ceva mai atenți atunci când li s-a cerut să autorizeze o asemenea afacere.
Și după ce vom avea SMID-uri în toate județele, Garda de Mediu se va război cu „inițiatorii” gropilor clandestine
În pofida datelor Agenției de Mediu Covasna care încearcă să ne convingă că în județ cantitatea de „deșeuri necolectate” este „zero”, în presa locală apar destule articole despre apariția unor noi gropi de gunoi clandestine. Cel mai recent datează de pe 9 februarie 2021, când angajații Tega SA Sfântu Gheorghe au fost alertați de localnici că pe malul Oltului a apărut o grămadă de gunoaie. Echipele de la salubritate au curățat zona și și-au dat seama că deșeurile fuseseră aruncate de angajații unui service-auto, pentru că în grămadă erau și cutii pentru piese auto sau filtre de aer. Au intervenit și comisarii Gărzii de Mediu, care au descoperit firma de reparații auto și l-au amendat pe administratorul acesteia.
În luna august 2020, localnicii din comuna Vâlcele au sesizat Garda de Mediu că pe un teren din apropierea localității a apărut o veritabilă groapă de deșeuri din construcții, care se întindea pe o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați. Erau grămezi de moloz, nisip, pietriş și pământ. Potrivit comisarului șef al Gărzii de Mediu Covasna, Lucian Cândea, firma de construcții care aruncase deșeurile pe câmp a fost amendată cu 40.000 de lei și „a primit termen de conformare două săptămâni ca să ducă deșeurile în altă parte”.
Aceste exemple din Covasna sugerează că și după ce vor exista în toate județele din România sisteme de management integrat al deșeurilor vor continua să apară gropi de gunoi clandestine, mai mici sau mai mari, iar Garda de Mediu se va război în continuare cu firmele care încearcă să rezolve ieftin problema deșeurilor, aruncându-le oriunde. Putem să considerăm aceste situații din Covasna un „deja vu”.
